Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu,  a avut o reacție fulminantă în ziua în care PNL și PSD și-au oficializat practic coaliția, prin prezentarea la Cotroceni cu o formulă de guvern și cu militarul Ciucă propunere de premier. Adrian Bughiu susține că ar fi preferat, la fel ca majoritatea social-democraților, să se ajungă la alegeri anticipate, dar susține decizia partidului de a-și asuma intrarea la guvernare în situația actuală. Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș afirmă însă că și-ar fi dorit un gest anume din partea președintelui PSD Marcel Ciolacu: să îi ceară lui Klaus Iohannis să își ceară scuze public PSD și votanților PSD pentru campania defăimătoare adusă ani de zile la adresa social-democraților și să recunoască că PSD este singurul partid capabil să readucă țara pe linia de plutire în aceste momente.
"Vă spun sincer, sunt unul dintre cei care nu și-ar fi dorit nici măcar o clipă, acum, o alianță cu PNL. Cel puțin, nu cu acest PNL care nu este în stare să producă nici măcar o politică publică eficientă, dimpotrivă. Nu cu acest PNL care a împărțit banii doar localitățile unde primarii l-au votat pe Cîțu pentru funcția de președinte în partid, gest penal din punctul meu de vedere. Nu cu acest partid caracterizat în ultimii doi ani doar prin lipsă de soluții sau interese meschine, antiromânești.
Când am văzut însă ce ne transmite Raluca Turcan, cea care și astăzi încă este ministru al Muncii, și anume că de vineri nu mai sunt bani pentru pensii și alocații, ce spunea ministrul Sănătății în privința salariilor cadrelor medicale, mă determină să spun că indiferent de criticile pe care le vom primi de la anumiți simpatizanți ai noștri, trebuia să facem ceva ("ca să nu ne culcăm vii și să ne trezim, Doamne ferește, morți")!!! URGENT ȘI NECONDIȚIONAT!
Și eu am susținut #alegeri_anticipate, dar trebuie să fim #lucizi. La cum se mișcă Iohannis și la cum a reușit să falimenteze această țară prin oamenii pe care și i-a impus, de parcă nu era de ajuns situația sanitară și cea din energie, este clar că anticipate mai devreme de primăvară nu ar fi avut loc. Și, până se organizau alegeri, indiferent cine ar fi ajuns să guverneze nu mai avea ce guverna.
Să nu uităm că deși am câștigat alegerile, Iohannis a refuzat PSD mandatul dat de cetățeni pentru a forma guvernul.
Țara aceasta a fost jecmănită pur și simplu în acești ultimi ani de #USR-ul lui Cioloș și Barna și de #șmecherii lui Cîțu.
În urma negocierilor, avem ministerele Finanțelor, Sănătății, Economiei, Transporturilor, Agriculturii, Muncii, Familiei, Apărării și Culturii. O spun clar: nu ne căsătorim cu PNL, pare mai mult "un concubinaj de dragul copiiilor"! Nu sunt convins că putem colabora decât poate la nivel rezonabil cu unii dintre miniștrii vehiculați, dar vom încerca să ne impunem soluțiile din strategia de guvernare: să luăm măsurile corecte în gestionarea pandemiei, vom încerca să creștem pensiile măcar pentru a acoperi inflația, să creștem alocațiile, conform legii, și să impunem un plan de investiții și de sprijinire a mediului de afaceri grav afectat de pandemie și care va trebui să facă față și unei crize financiare pe care o prefigurează experții la nivel global.
Și mai e ceva! Dacă as fi fost în locul președintelui Ciolacu, nu aș fi acceptat să scot PNL-ul din mocirlă și pe #Iohannis din vrie, decât cu condiția ca #președintele țării să iasă public și să își #ceară_scuze față de cetățeni pentru cum a tratat PeeeSeeeDee în toți anii aceștia. Și să recunoască public, că, la momentul acesta, cu bune sau mai puțin bune, PSD este singura forță politică din România, capabilă să readucă țara pe linia de plutire!
Restul...e demagogie!", a postat, pe pagina sa de Facebook Adrian Dumitru Bughiu.

 

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat miercuri o scădere economică în 2020 de 4,2%, în timp ce deficitul bugetar va crește până la 9,1% din Produsul Intern Brut, potrivit datelor luate în calcul pentru ultima rectificare bugetară pe care o va face guvernul.
Deputatul independent Mircea Drăghici susține că, pus în fața cifrelor reci, Florin Câțu este nevoie să își recunoască incompetența. Florin Câțu a îngropat industria, a distrus HoReCA, agricultura, comerțul și a îngropat țara în datorii. Statisticile Eurostat arată clar faptul că România a fost printre cel mai prost guvernate state din Uniunea Europeană în acest an, iar prin acest anunț Câțu nu face decât să admită că a vândut doar gogoși investitorilor, angajaților, părinților, pensionarilor. Tututor! Un deficit de 9,1% din PIB- și acela calculat de Câțu, deci care va fi depășit, în contextul în care prețurile au sărit în aer iar pensionarii nu au văzut nicio majorare, alocațiile au rămas nemajorate, salariile au rămas blocate. Am cumpărat armament însă, am închis școlile, am tras frâna de mână industriei și ne-am împrumutat", a precizat deputatul de Argeș.

 


Comisia Europeană avertizează că deficitul României crește considerabil și estimează atingerea unei cote de 10% din PIB-ul. Produsul Intern Brut al țării noastre nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022. Asta în cel ai bun caz, pentru că, așa cum arată experții europeni, incertitudinea prelungită legată de direcția viitoare a politicilor publice din România ar putea reduce încrederea investitorilor și ar putea limita fluxurile de credite, afectând negativ investițiile și creștere.
Deputatul independent Mircea Drăghici susține ministrul finanțelor Florin Câțu ar trebui să renunțe la populism și la demagogie și să ia aminte la avertismentele Comisiei.
"În timp ce Câțu se laudă cu mărețele sale realizări, pensiile nu au crescut, alocații nu au fost majorate (în ciuda legilor adoptate în Parlament). În schimb, Florin Câțu ne-a împrumutat la un nivel record pe noi toți, românii.
Este halucinant să avem un ministru al Finanțelor care nu înțelege nimic din fișa postului, dar care este plin de tupeu și minte oamenii și investitorii cu nerușinare. Comisia Europeană a tras un semnal de alarmă clar! Deficitul bugetar pentru acest an va ajunge la 10,2% din PIB! În 2019, cu creștere de pensii, de salarii și de alocații, am avut 4,3% din PIB deficit. Putem înțelege și efectele pandemiei, dar devine evident că acestea au fost adâncite și extinse și în zone care nu ar fi fost atât de afectate tocmai prin deciziile guvernului!
Incertitudinea prelungită legată de direcția viitoare a politicilor publice din România ar putea reduce încrederea investitorilor și ar putea limita fluxurile de credite, afectând negativ investițiile și creșterea, avertizează Comisia, care notează că majorarea pensiilor cu un procent mai mic decât cel prevăzut inițial nu s-ar traduce neapărat în riscuri sporite la adresa creșterii economice, având în vedere efectele pozitive asupra încrederii investitorilor generate de perspectivele fiscale îmbunătățite. Cheltuielile suplimentare pe fondul măsurilor legate de Covid-19, inclusiv schemele de sprijin pentru ocuparea forței de muncă și cheltuielile legate de sănătate, sunt proiectate la 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 puncte punctuale finanțate din fonduri UE. Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune, mai arată Comisia. În absența unor modificări ale politicilor actuale, deficitul este estimat să se adâncească la 11,2% din PIB în 2021 și la 12,5% din PIB în 2022. Iată situația reală spusă de experții de la Comisia Europeană, nu actele de iluzionism pe care le livrează ministrul de Finanțe", a menționat Mircea Drăghici.

Ministrul Finanțelor este primul oficial care spune că Guvernul nu are bani pentru creșterea pensiilor. Asta după ce s-a lăudat, în urmă cu o săptămâna, că România are cea mai mare creștere economică din Europa și că împrumuturile pe care le face constant, chiar și în vreme de pandemie, în numele României, sunt soluția cea mai bună.
Florin Cîțu spune că, luând în considerare cum este construit bugetul astăzi și luând în considerare criza provocată de COVID-19, legea pensiilor și alte legi similare care au trecut de Parlament nu au sursă de finanațare.

”O să vă spun o părere personală, este clar că această lege a pensiilor creează probleme de sustenabilitate a bugetului, nu numai pentru 2020, ci și pentru 2021 și 2022. Pentru 2020 înseamnă un plus de 10 miliarde de lei la buget plus 30 de miliarde de lei în 2021, bani care nu există, bani care trebuie împrumutați!”, a declarat ministrul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, după ședința de Guvern, aprobarea OUG privind amânarea plății ratelor. Florin Cîţu a precizat că ratele la bănci pot fi suspendate la cererea debitorului - persoană fizică sau juridică - pentru o perioadă de până la nouă luni, dar nu mai mult de 31.12 2020. Cîţu a menționat că este vorba despre firme sau persoane care au fost afectate de măsurile luate în contextul pandemiei de COVID-19. Normele de aplicare vor fi publicate în 15 zile de la aprobarea acestor OUG.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:

Art.1. În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) Creditori – instituții de credit definite de Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 227/2007, cu modificãrile si completãrile ulterioare, și instituții financiare nebancare definite de Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum și sucursalele instituțiilor de credit și ale instituțiilor financiare nebamcare din străinătate care desfășoară activitate pe teritoriul României;

b) Debitori – persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, așa cum sunt definite la art.2 lit.g –i) din Ordonanța de urgențã a Guvernului nr. 44 /2008 privind desfãșurarea activitaților economice de cãtre persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, aprobatã cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016 și întreprinderi mici și mijlocii, denumite în continuare IMM-uri, așa cum sunt definite la art.3 alin.(1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființãrii și dezvoltãrii întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificãrile și completãrile ulterioare, și instituții financiare nebancare definite de Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare, cu modificãrile si completãrile ulterioare, incluse in Registrul General, care au calitatea de împrumutați în contractele de credit,

c) scrisoare de garantie – angajamentul irevocabil şi necondiţionat prin care Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii, denumit în continuare F.N.G.C.I.M.M., se obliga in numele si contul statului sa plătească creditorului sumele care reprezinta dobanzi amânate la plată aferente creditelor ipotecare, contractate de la creditor de persoane fizice, care beneficiaza de facilitatea de suspendare a platilor in conditiile prezentei ordonante de urgenta, pentru care F.N.G.C.I.M.M., în baza mandatului acordat de către Ministerul Finanţelor Publice, acordă o garanţie în numele şi contul statului în baza convenţiei încheiate cu creditorul prevazut la lit.a) . Valabilitatea scrisorii de garantie este de maximum 5 ani;

d) garant - statul prin Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin F.N.G.C.I.M.M. pentru garanţiile acordate în numele şi contul statului;

e) garanţie de stat - angajament expres, necondiţionat şi irevocabil asumat de F.N.G.C.I.M.M., în numele şi în contul statului, care acoperă pierderea suportată de creditor, ca urmare a producerii riscului de credit conform scrisorii de garantie prevazuta la lit.c).

f) credit ipotecar - credit acordat de un creditor unui debitor persoana fizica, garantat cu ipotecă asupra unui imobil și credit ce implică un drept legat de un bun imobil, astfel cum sunt acestea reglementate de Ordonanța de urgență nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, precum și creditele acordate prin programul “Prima casă”, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului “Prima casă”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare;

g) riscul de credit - riscul actual sau viitor de afectare negativă a profiturilor şi capitalului ca urmare a neîndeplinirii de către debitorii persoane fizice a obligaţiilor ce le revin de rambursare a dobânzilor suspendate la plata, aferente facilitatii garantate de stat.

Art.2. (1) Prin derogare de la OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori și de la OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentand rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se suspendă la cererea debitorului cu până la 9 luni dar nu mai mult de 31.12.2020.

(2) Perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor poate fi depășită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligației de plată.

(3) Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturitatii creditelor depaseste limita de varsta prevazuta prin reglementarile creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedeaza la restructurarea creditelor cu incadrarea in limita de varsta.

(4) De prevederile prezentei ordonanțe de urgență beneficiază debitorii care au încheiat un contract pentru obținerea unui credit care nu a ajuns la maturitate și pentru care creditorul nu a declarat scadența anticipată, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(5) Facilitatea prevazuta la alin. (1) poate fi acordata doar pentru creditele care nu înregistrează restante la data instituirii starii de urgenta pe teritoriul Romaniei.

(6) Măsura prevăzută la alin. (1) se acordă doar debitorilor ale caror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID-19.

Art.3. (1) Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens, în format letric sau prin poșta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanță oferit de creditor, cel mai târziu până la încetarea stării de urgență pe teritoriul României.

(2) În cazul în care debitorul nu poate transmite cererea printr-unul dintre mijloacele enumerate la alin. (1), acesta o poate formula pe cale orală, prin telefon, la un număr de telefon dedicat care va fi anunțat de către fiecare creditor pe pagina sa de internet, situație în care creditorul are obligația înregistrării convorbirii.

(3) Debitorul poate opta prin solicitarea transmisa creditorului să suspende obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentand rate de capital, dobânzi și comisioane, pe perioada cuprinse intre 1 si 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020.

(4) Creditorul analizează solicitarea și o aprobă în condițiile prevăzute în normele de implementare a prezentei ordonanțe de urgență.

(5) Prelungirea duratei contractuale menționate la art. 2 produce efecte de la data comunicării solicitării de suspendare adresate creditorilor pentru solicitarile aprobate de creditori.

Art. 4. Dobânda datorată de debitori corespunzatoare sumelor scadente a căror plată este suspendata potrivit art. 2 se capitalizeaza la soldul creditului existent la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plătește esalonat pe durata ramasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare, cu excepția creditelor ipotecare pentru care se plătește esalonat până la maximum 5 ani.

Art. 5. (1) Statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice, denumit in continuare M.F.P., garantează in procent de 100 % plata dobânzii capitalizate potrivit art. 4 aferenta creditelor ipotecare contractate de debitori persoane fizice.

(2) În scopul prevăzut la alin. (1), prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, M.F.P. este autorizat să mandateze FNGCIMM în vederea emiterii de scrisori de garanție în numele și în contul statului în favoarea creditorilor. Acordarea şi derularea garanţiilor de stat se realizează pe baza unei convenţii de garantare încheiate între F.N.G.C.I.M.M. şi creditori. Modelul convenţiei de garantare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(3) In termen de 30 de zile de la primirea solicitarii, creditorul notifica debitorului clauzele contractuale modificate pentru implementarea prevederilor prezentei ordonante de urgență.

(4) Fiecare creditor comunică FNGCIMM pe propria răspundere valoarea totală a angajamentului de garantare rezultat din cumularea sumelor de plată conform graficelor de esalonare a platii sumelor reprezentând dobânzi datorate de debitorii potrivit alin. (1).

(5) După efectuarea plăţii valorii de executare a garanţiei de Ministerul Finanţelor Publice, FNGCIMM intocmeste un titlu de creanta prin care se individualizeaza obligatiile de plata ale persoanelor fizice beneficiare ale facilitatii prevăzute la alin. (1). Titlu de creanta devine titlu executoriu în condițiile legii.

(6) Sursa de plată a garanţiilor acordate de către FNGCIMM în numele şi contul statului pentru facilitatea prevazuta la alin. (1) este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice - Acţiuni Generale, titlul “Alte transferuri” cod 55, alin. “Sume rezultate din executarea garanţiilor acordate din bugetul de stat” cod 55.01.50.

(7) Creanţele rezultate din plata garanţiilor de stat acordate în baza prezentului articol, respectiv sumele plătite creditorilor în baza scrisorilor de garanție, sunt creanţe bugetare si se recuperează de la debitori de către organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Sumele încasate conform alin. (7) sunt venituri ale bugetului de stat.

(9) Pentru neplata la scadenţa a obligațiilor rezultate din executarea scrisorilor de garanție, debitorul datorează obligaţii fiscale accesorii care se calculeaza şi se comunica de către organele fiscale competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. Pentru a beneficia de suspendarea rambursarii ratelor, dobânzilor și comisioanelor in conformitate cu prevederile art.2 alin. (1), IMM-urile trebuie sa indeplineasca cumulativ urmãtoarele condiții:

⦁ În calitate de angajator, se încadrează în prevederile art. XI alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
⦁ Nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Art. 7 In aplicarea prezentei ordonante de urgenta MFP elaboreaza normele de implementare, inclusiv modalitatea şi condiţiile de acordare şi recuperare a garanţiilor de stat, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență..
 

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.