Negocierile sunt aproape finalizate. Actul de constituire oficială a Coaliției PNL-USR/PLUS_UDMR a fost semnat, iar lista Guvernului este aproape finalizată. Unele nume au fost deja anunțate public, altele vor fi făcute publice în curând. USR ne propune doi miniștri care au mai fost în cabinetul condus de Dacian Cioloș, doi miniștri cu rezultate dezastruoase, semn că în ciuda gălăgiei pe care o face, USR nu are oameni pe care să îi propulseze și vin cu aceleași fețe, chiar dacă Vlad Voiculescu și-a dovedit incapacitatea în perioada în care mai mulți copii din țară și mai ales din Argeș se îmbolnăveau de sindromul hemolitic uremic. Nici astăzi nu au fost făcute publice cauzele acestor infecții. În plus, deși a venit după incendiul Colectiv, nu a făcut nicio schimbare pentru un mare spital de arși. Un alt nume controversat este cel al lui Cristian Ghinea. După mandatul tot de la fonduri europene, din mandatul Cioloș, a rămas cu supranumele de ministru zero fonduri europene!

Prim-ministru – Florin Cîțu (PNL)

 

Vice prim-ministru – Dan Barna (USR-PLUS)

Vice Prim-ministru – Kelemen Hunor (UDMR)

MINISTERE

Ministerul Afacerilor Interne: Marcel Vela (PNL)

Ministerul Dezvoltăii și Administrației: Cseke Attila  (UDMR)

Ministerul Justiției: Ion Stelian (USR-PLUS)

Ministerul Apărării: Nicolae Ciucă (PNL)

Ministerul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu (PNL)

Ministerul Finanțelor Publice : Marcel Boloș, Bogdan Huțucă (PNL)

Ministerul Economiei și IMM: Claudiu Năsui (USR-PLUS)

Ministerul  Energiei: Virgil Popescu (PNL)

Ministerul Muncii: Violeta Alexandru, Dan Vâlceanu (PNL)

Ministerul  Fondurilor Europene: Cristian Ghinea  (USR-PLUS)

Ministerul Transporturilor: Cătălin Drulă (USR-PLUS)

Ministerul Mediului: Barna Tánczos (UDMR)

Ministerul Sănătății: Vlad Voiculescu (USR-PLUS)

Ministerul Educației: Sorin Cîmpeanu, Marilen Pirtea (PNL)

Ministerul Culturii: Mihai Gheorghiu (PNL)

Ministerul Tineretului și Sportului: Eduard Novak (UDMR)

Ministerul Agriculturii: Emil Dumitru, Adrian Oros, Pintea (PNL)

Ministerul  Comunicațiilor: Ciprian Teleman (USR-PLUS)

România va primi fonduri pentru crearea a un milion de start-up-uri, pentru dezvoltarea unei scheme de sprijin personalizat și a unui birou unic european pentru IMM-uri, pentru susținerea educației antreprenoriale și a tinerilor antreprenori și soluții specifice pentru IMM-urile din sectorul cultural și creativ, turism, sport și media. Toate acestea vor deveni realitate după ce raportul alternativ al europarlamentarului Victor Negrescu a fost aprobat în Parlamentul European.

Deputatul Mircea Drăghici a subliniat că adoptarea raportului alternativ al europarlamentarului Victor Negrescu privind noua strategie europeană pentru IMM-uri, de către Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul Europeană va avea beneficii pentru toate țările europene, iar România ar trebui să profite cât poate de mult de această strategie pentru a atrage fonduri europene la un nivel cât mai ridicat.

Deputatul PPU (social-liberal) Andrei Gerea explică ce înseamnă de fapt suma de 80 de miliarde de euro, bani europeni pentru România rezultați după negocierile din cadrul Consiliului European.


Andrei Gerea afirmă că suma totală nu este neapărat o mare reușită pentru România, însă acum principala prioritate trebuie să fie accesarea acestor fonduri, pentru care este nevoie de un plan eficient. Deputatul umanist solicită Guvernului să demareze de urgență dezbateri cu toate partidele politice și organizațiile din zona economică, pentru a putea fi pusă la punct o strategie de investiții.

„Am fost informați că România s-a ales cu 80 de miliarde de euro de la UE. De fapt, pentru că aici este vorba în primul rând de cifre, discutăm de 63 miliarde de euro granturi și 16,7 miliarde de euro împrumuturi. Aceste fonduri se strâng din 46,3 miliarde euro granturi nerambursabile din bugetul multianual al UE până în 2027 (deci bani la care România oricum avea teoretic acces și care s-au împuținat), 16,7 miliarde euro granturi nerambursabile din facilitatea NextGenEU, unde regăsim și fondurile pentru redresare după pandemia de COVID-19 și tot atât din  împrumuturi în condiții de facilitate  de la Comisia Europeană. 

Nu putem vorbi despre o mare reușită, se vehicula o cifră în jurul acestei sume dinaintea negocierilor dintre liderii țărilor europene. Am putea spune că de fapt România pierde până la circa 2 miliarde de euro granturi nerambursabile, dar compensează suma prin alocări mai mari pe împrumuturi.

De fapt, România pierde aproape 2 miliarde de euro granturi pe Tranziție Justă, și alte câteva sute de milioane de euro fonduri pe Sănătate și Dezvoltare Rurală. În schimb, ne vom împrumuta pentru a folosi aceste sume în alte sectoare precum digitalizare, mediu sau reforma administrației. Dar repet este vorba de împrumuturi, nu de sume nerambrusabile.

Pe lângă criteriul statului de drept, trebuie să menționăm că putem fi blocați de atragerea acestor fonduri și de mofturile sau interesele politice și economice ale celorlalte state, mai ales ale celor care ar fi preferat alocări mai mici pentru țările din Sudul, Centrul și Estul Europei.

Dacă un stat membru nu este mulțumit de calitatea reformelor, atunci poate bloca banii pentru alt stat membru. Și din păcate, am avut în trecut experiențe - vă reamintesc menținerea MCV sau blocarea aderării României la zona Schengen, din partea altor state, precum Olanda.

Zarurile au fost însă aruncate. Avem, teoretic, acești bani. Pentru a-i putea accesa avem nevoie de un plan de dezvoltare și acțiune rapid, bine stabilit, care să nu poată fi refuzat de Comisia Europeană. De aceea, cer Guvernului să inițieze urgent dezbateri cu toate partidele, cu toate organizațiile din zona economică, pentru a ajunge la un consens politic în privința domeniilor vitale și a strategiei de investiții. Avem nevoie de un plan concret și agreat de toate forțele politice, care să fie menținut indiferent de cine va veni la guvernare.

În al doilea rând, trebuie urgent o flexibilizare a cadrului legal care să permită scrierea de proiecte, licitații care să nu se prelungească la nesfârșit și blocaje în avize în domeniul atragerii de fonduri europene. În al treilea rând avem nevoie urgentă specialiști în atragerea de fonduri europene la nivel de administrație centrală și locală. Aceste trei tare le-am avut și în trecut, motiv pentru care România nu a excelat niciodată în absorbția fondurilor europene.

În fine, trebuie să stabilim zonele vitale. Avem probleme pe infrastructura mare, pe zona de educație și pe zona de sănătate. În același timp, trebuie să investim neapărat în zona de cercetare, în agricultură, pentru a nu mai rămâne exclusiv la evoluția meteo, dar și în zona de procesare, pentru că suntem o țară care exportă multă materie primă, în loc să vindem marfă finită, mai scumpă, mai complexă și mai competitivă”, transmite Andrei Gerea.
 

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a inițiat o procedură de licitație deschisă pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din 246 de unități administrativ-teritoriale (UAT), din 30 de județe. Lucrările de cadastru general sunt finanțate prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020 (POR). Printre acestea se numără și 18 comune din județul Argeș.

ANCPI, instituție aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), a publicat astăzi, 19 iunie 2020, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), anunțul cu numărul CN1021959 – Servicii de înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a imobilelor Etapa 3 - 246 UAT- uri.
Finanțarea acestor servicii este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional - Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”.
Procedura de achiziție publică se desfășoară pe loturi, fiecare comună reprezentând un lot. Suprafața totală estimată a comunelor aferente celor 246 de loturi este de 1.832.739 de hectare.
Procedura va fi finalizată cu încheierea de contracte multianuale/lot pentru o perioadă de 24 de luni. Valoarea totală estimată este de 354.461.591 de lei (fără TVA).
Anunțul a fost publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), cu nr. 2020/S 118-286720, astfel încât la această procedură pot depune oferte operatori economici din țară sau din străinătate care îndeplinesc cerințele solicitate de ANCPI. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 27 iulie 2020.
Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul Programului național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 ha din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro - cofinanțare de la bugetul de stat.
Selectarea  UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare:
localităţi care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României;
localităţi care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe;
localităţi în care sunt identificate zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate.
 Mai multe informații despre proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” puteți găsi accesând
http://www.ancpi.ro/index.php/proiecte-3/por-2014-2020.

Lista UAT-urilor din jud. Argeș pentru care a fost inițiată procedura de licitație pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică a imobilelor:
BASCOV, BOTENI, BRADU, BUDEASA, BUZOEŞTI, CEPARI, DAVIDEŞTI, HÂRTIEŞTI, LEORDENI, MĂRĂCINENI, MICEŞTI, MIOARELE, OARJA, STOENEŞTI, ŞUICI, SUSENI, TIGVENI ȘI VULTUREŞTI

Deputatul de Argeș Andrei Gerea face un nou apel la responsabilitiate. El consideră că președintele, guvernul și partidele au intrat prea repede în campanie electorală, în timp ce populația și mediul economic așteaptă măsuri clare și eficiente și predictibilitate. Deputatul de Argeș cere celor care conduc principalele instituții ale statului să conlucreze în locul atacurilor. "Asistăm în ultimele zile la o intrare în forță în campanie electorală. Sunt atacate instituții și partide și pierdem din vedere aspectele cele mai importante.
Amenzile au fost declarate neconstituționale. CCR nu trebuie atacat, ci trebuie ca guvernul să trimită rapid în Parlament un proiect pentru ca ieșirile să fie ținute sub control, dar în același timp lumea să își poată relua anumite activități.
Fac din nou apel la responsabilitate.
Partidele, președinția și guvernul ar trebui să stea la aceeași masă pentru a stabili măsuri clare și eficiente pentru perioada de după 15 mai și pentru valul doi de pandemie pentru a nu mai fi luați prin surprindere, precum și pentru redresarea mediului economic - mai ales pentru IMM-uri și firmele pe fonduri europene.
Sunt pentru repornirea activităților, pentru reluarea deplasărilor, dar totul într-un cadru bine definit.
Reacțiile de moment, doar amenzile și dosarele penale nu vor rezolva situația, nu vom ieși cu acest gen de atitudine din criza economică și socială unde se prefigurează o accentuare", a subliniat Andrei Gerea.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.