Modul de implementare al proiectului a fost dat ca exemplu de bune practici la Bruxelles.   

 

# DJ 504 face parte dintr-un drum regional și alături de proiectul privind DJ 503, aflat în implementare, reprezintă cele mai mari investiții în infrastructura rutieră din regiunea Sud –Muntenia.     

 

Recepția lucrărilor de asfaltare a DJ 504 limita jud. Teleorman – Popești – Izvoru – Recea – Cornățel – Vulpești (DN 65A), comunele Popești, Izvoru, Recea, Buzoești a avut loc miercuri, 12 octombrie, eveniment la care au fost prezenți președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, vicepreședinții Marius Nicolaescu și Adrian Dumitru Bughiu, primarii localităților beneficiare, reprezentanți ai C.J. Teleorman, echipa tehnică. Acest proiect a fost dat ca exemplu de bune practici, la Bruxelles, pentru modul în care a fost implementat și realizat un proiect cu finanțare europeană.    

 

În cadrul proiectului au fost reabilitați 25,996 kilometri de drum județean.   

 

Proiectul, în valoare totală de 85.913.743,72 lei, a fost finanțat prin Programul Operațional Regional - POR. Contribuția Consiliului Județean Argeș: 6.564.820,79 lei.   

 

În ceea ce privește lucrările, pe lângă asfaltarea propriu-zisă a drumului, cele mai importante sunt: realizarea și modernizarea a peste 20 de km. de trotuare, 22 de stații de autobuz, au fost reabilitate 4 poduri, 49 de podețe au fost reparate iar altele au fost construite noi, au fost amenajate 1263 de accese la proprietăți, au fost construite șanțuri betonate în lungime de 22 de kilometri și au fost amenajate șanțurile de pământ pe o lungime de 16 kilometri, au fost montate 338 indicatoare de circulație rutieră și s-au executat lucrări specifice privind siguranța circulației.   

 

“Suntem prezenți la recepția drumului 504 care leagă pe teritoriul județului Argeș localitatea Popești de localitatea Buzoești. Este primul proiect european pe infrastructură rutieră pentru care astăzi s-a semnat recepția. Este un exemplu de bune practici între instituțiile statului - Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, de ADR Sud Muntenia, de tot ceea ce înseamnă personalul Consiliului Județean Argeș, de fosta și actuala conducere a Consiliului Județean Argeș. Din fericire, acest drum important pentru județul Argeș a fost dat în folosință înainte de termen. Mulțumim pe această cale tuturor celor implicați, inclusiv consultanților și constructorilor. Sperăm ca programul pe care ni l-am propus, să avem o infrastructură rutieră de calitate, să dea roade. Avem în proiect încă un drum pe fonduri europene care va fi dat în folosință anul viitor, este vorba despre DJ 503, de 42 de kilometri. Urmează alte proiecte pe fonduri europene și alte drumuri județene pe care le reabilităm pentru că prioritatea noastră este să avem în județul Argeș o infrastructură rutieră compatibilă cu drumurile europene. Echipa aceasta este determinată să ducă la bun sfârșit ceea ce ne-am propus” - Ion Mînzînă, președinte Consiliul Județean Argeș.   

 

“Ne aflăm la limita județului Argeș cu județul Teleorman, de acolo de unde începe DJ 504 a cărui recepție o facem astăzi. Acest drum face parte dintr-un drum regional și alături de DJ 503 reprezintă cele mai mari investiții pe fonduri europene în regiunea Sud Muntenia pe zona de drumuri. Consiliul Județean Argeș este preocupat pentru găsirea de soluții pentru finanțarea infrastructurii rutiere astfel încât avem și un număr de opt proiecte noi depuse pe „Anghel Saligny”, plus un drum în lucru și un pod, și un număr de cinci drumuri care vor fi finanțate prin contractarea unui credit” -  Marius Nicolaescu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.  

 

„Cetățenii comunei Popești sunt foarte mulțumiți de investiția făcută. Sunt foarte mulțumiți și de faptul că au fost făcute intrări în gospodăriile lor, deoarece unii chiar nu aveau posibilități să își amenajeze asemenea podețe. Ne felicită și cei care traversează comuna noastră, cei care merg la Costești sau la Pitești. Vreau să mulțumesc conducerii Consiliului Județean Argeș pentru această investiție” -  Mihai Ion, primar comuna Popești.  

 

“Pe raza comunei Recea am beneficiat de asfaltare pe o lungime de 4 kilometri. Cetățenii din comună sunt foarte mulțumiți de ceea ce s-a realizat, inclusiv de trotuarele care sunt asfaltate, pentru că înainte nu aveam așa ceva. Au podețe la fiecare poartă, la firmele care au solicitat au fost făcute rigole carosabile, au fost făcute intrări pentru autoturisme sau utilaje agricole” - Iliuță Dorel Dragu, primar comuna Recea.  

 

Proiectant: S.C. SECȚIA DE PROIECTARE OLT S.R.L.,    

 

Executant: Asocierea S.C. GENERAL TRUST ARGEȘ S.R.L. (Lider de asociere) - S.C. ALPENSIDE S.R.L. (asociat 1) - S.C. WFA IMPEX S.R.L. (asociat 2).   

 

Durata de execuție: 22 luni.   

 

Perioada de garanție de bună execuție: 60 luni, respective 12 octombrie 2027   

 

Diriginte de șantier: SC SEARCH CORPORATION SRL, București.  

 

# Pentru Consiliul Județean Argeș infrastructura rutieră reprezintă o prioritate, iar în acest sens au fost accesate fonduri europene, guvernamentale, au fost alocate fonduri proprii și, de asemenea, prin hotărâre  de consiliu a fost aprobată accesarea unui credit bancar pentru infrastructura rutieră.   

 

Astfel, la această oră, C.J. Argeș mai are în implementare, pe fonduri europene, drumul județean 503 lim. jud. Dâmbovița – Slobozia – Rociu – Oarja – Catanele, în lungime de 42,034 km, cea mai mare investiție în infrastructura rutieră din Regiunea Sud – Muntenia.   

 

Prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020 (POAT) este în implementare proiectul „Modernizare DJ 679: Păduroiu (DN67B) - Lipia – Popești - Lunca Corbului – Pădureți – Ciești - Fâlfani - Cotmeana - Malu - Bârla -  Lim. Jud. Olt”, în lungime 47,670 km.   

 

Aceste drumuri fac parte din rețeaua TNT, rețeaua europeană de transport.     

 

Prin programul guvernamental PNDL II, C.J. Argeș a finalizat următoarele proiecte:   

 

# Pod pe DJ 731 B Sămara – Băbana - Cocu, în comuna Băbana     

 

# Modernizare DJ 703 B Șerbănești (DJ 659) – Siliștea, în comunele Rociu și Căteasca    

 

# Modernizare DJ 702 A Ciupa – Rătești   

 

# Modernizare DJ 703 B Costești (DN 65 A) – Șerbănești (DJ 659), la Costești și Rociu    

 

# Modernizare DJ 703 B Morărești – Uda, la Uda    

 

# Pod pe DJ 741 Pitești – Valea Mare – Făgetu – Mioveni   

 

# Pod pe DJ 738 Jugur – Drăghici - Mihăeşti peste râul Târgului, în comuna Mihăeşti.   

 

Se mai află în implementare Podul pe DJ703 H Curtea de Argeş (DN 7C) – Valea Danului – Cepari, în comuna Valea Danului.   

 

Anul aceasta, prin programul național de investiții “Anghel Saligny”, Consiliul Județean Argeș a accesat fonduri pentru alte 10 proiecte de infrastructură rutieră:   

 

# Pod peste râul Neajlov, în satul Siliștea, comuna Căteasca    

 

# Modernizare DJ 703 B Pădureți (DJ 679) – Costești (DN 65 A), km 48+975 – 59+287, L=10,312 km, la Lunca Corbului și Costești    

 

# Modernizare DJ 703G Şuici (DJ 703H) - Ianculeşti - lim.jud.Vâlcea.   

 

# Modernizare DJ 731 B, satele Sămara şi Metofu, comuna Poiana Lacului   

 

# Modernizare DJ 732 C Bughea de Jos - Malu – Godeni   

 

# Modernizare DJ 679 C lzvoru – Mozăceni    

 

# Modernizare DJ 703 H Sălătrucu - lim. Jud. Vâlcea   

 

# Modernizare DJ 703 B Morărești - Uda, în comuna Uda   

 

# Modernizare DJ 739 Bârzeşti (DN 73 D) – Negrești – Zgripcești – Beleți, în comuna Vulturești   

 

# Modernizare DJ 703 I Merișani (DN 7 C - Km 12+450) – Mușătești – Brăduleț - Brădet - Lac Vidraru (DN 7 C - Km 64+400), L = 7,475 Km.    

 

Prin accesarea creditului bancar, Consiliul Județean Argeș dorește asfaltarea următoarele drumuri:   

 

# DJ 703 B tronson Căteasca – A1, L = 5,3 km.   

 

# DJ 679 D Ungheni – Colțu, L = 7 km.    

 

# DJ 739 Bârzești – Negrași – Zgripțești – Beleți, L = 2,2 km.   

 

# DJ 738 Poienari – Juguri – Drăghici – Mihăiești, L = 3,4 km.   

 

# DJ 703 H Valea Danului - Cepari (Plaiul Oii), L = 0,889 km.  

 

# DJ 704E Ursoaia – Bascovele – Ceaurești, L = 4,5 km. 

 

9 Attachments • Scanned by Gmail

Din luna aprilie, aparatul Consiliului Județean Argeș se va muta la Centrul de Calcul. Această mutare, după cum a subliniat vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, este impusă de începerea lucrărilor de reabiliare energetică a clădirii în care funcționează CJ Argeș și Prefectura județului. Proiectul, realizat pe fonduri europene, va fi finalizat în aproximativ doi ani.
Valoarea totală a proiectului este de 27.351.508,59 lei (cu TVA inclus), din care:
•    proiectare și asistență tehnică 595.894,88 lei (cu TVA inclus),;
•    execuție lucrări 26.755.613,71 lei (cu TVA inclus).
Clădirea are o suprafață de 10.510 mp, cu o lungime totală de 80,68 m şi o lăţime de 16,38 m. Aici își desfășoară activitatea Consiliul Județean Argeș, Prefectura Argeș, dar și alte instituții publice, precum Direcția Județeană de Statistică Argeș.
Palatul Administrativ este situat în piața civică centrală a municipiului Piteşti şi a fost construit în anii 1969-1970, după un proiect aparținând arhitecților Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc. Dispunând de o arhitectură modernă care folosește o serie de elemente tradiționale, compusă liniar, clădirea are subsol, parter, mezanin şi cinci etaje.
Clădirea nu a fost reabilitată niciodată de când a fost construită, respectiv anii 1969-1970.
Printre lucrările ce urmează a fi executate sunt cuprinse:
•    izolarea termică a pereților de fațadă la partea de interior;
•    aplicarea unei tencuieli la exteriorul fațadei, cu rol termoizolant;
•    izolarea termică a planșeului peste subsol, a soclului clădirii, a balcoanelor şi consolelor, a planșeelor teraselor;
•    montarea unei tâmplării din lemn stratificat cu geam tripan;
•    hidroizolarea suplimentară în zona suporţilor pentru echipamentele de climatizare şi ventilare, precum şi în zona de amplasare a panourilor termice solare şi a celor fotovoltaice;
•    reabilitarea instalaţiei de încălzire;
•    înlocuirea distribuţiei de apă caldă menajeră şi realizarea unei conducte de recirculare a apei calde menajere;
•    reabilitarea instalaţiei de iluminat interior şi înlocuirea corpurilor fluorescente cu iluminat cu lămpi de tip LED;
•    amplasarea de panouri solare cu tuburi vidate pentru producerea din surse regenerabile a apei calde menajere;
•    realizarea unui sistem de producere a energiei electrice din surse regenerabile utilizând panouri fotovoltaice.
Prin realizarea lucrărilor de reabilitare termică se are în vedere înregistrarea unor economii majore prin: reducerea pierderilor de căldură şi a consumurilor energetice; reducerea costurilor de întreținere pentru încălzire şi apă caldă de consum; reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie, conducând la utilizarea eficientă a resurselor de energie

Reporterii Televiziunii Naționale au mers la Cetatea Poenari, unde în curând vor începe lucrările de consolidare realizate pe un proiect pe fonduri europene derulat de Consiliul Județean Argeș. În această seară, la Jurnalul televiziunii naționale, a fost difuzat reportajul care cuprinde imagini absolut spectaculoase cu Cetatea lui Vlad Țepeș.

 
"Pentru prima dată în ultimii 40 de ani de exploatare turistică, Cetatea Poenari sau Cetatea lui Vlad Ţepeş, aşa cum mai e cunoscută, va intra într-un program de consolidare și conservare.
Cetatea a fost construită în secolul al XIII-lea, în vremea lui Negru Vodă. Vlad Țepeș a extins construcția.
Potrivit managerului Muzeului Județean Argeș, este #singura_cetate_din_România care are într-adevăr legături cu voievodul valah Vlad Țepeș.
Monumentul a fost închis publicului și așa va rămâne în următoarele 16 luni. Lucrările ar urma să se încheie cel mai devreme în toamna viitoare", spun realizatorii reportajului difuzat pe Televiziunea Națională.


 În material, managerului Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu, explică faptul că Cetatea Poenari este singura cetate din România care are într-adevăr legături cu voievodul valah Vlad Țepeș. "Sunt foarte multe legende legate de cetate, că fost construită de la Paști până în Duminica Tomei, deci într-o săptămână, de către boierii târgovișteni duși acolo de domnitorul Vlad Țepeș care îi acuzase de hiclenie, hiclenie adică de trădare. Sunt și alte legende că Domnitorul s-a retras acolo fiind urmărit de turci și a reușit să se adăpostească și apoi să scape cu viață", relatează Cornel Popescu, managerul muzeului.

Marius Nicolaescu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș a explicat și el că lucrările sunt unele complexe, dar și mai compllicat este să se realizeze, așa cum conducerea CJ își dorește, un mijloc de transport al turiștilor mai rapid către cetate: "Este foarte complicat, este  o investiție foarte scumpă, pentru că terenul de acolo, diferența de nivel este foarte mare, practic suntem ca într-un canion. Specialiștii ne-au spus că o astfel de lucrare nu s-a mai făcut în țara noastră - avem modelele de la Deva, avem modelele de la Râșnov, însă aceste soluții tehnice nu sunt aplicabile în cazul Cetății Poenari".
Înainte de pandemie, peste 100.000 de turiști ajungeau la Cetatea Poenari, în jur de 70% dintre ei străini. Anul trecut, din cauza pandemiei, numărul vizitatorilor a fost de doar 80.000.


Pentru prima dată de la intrarea în administrarea Consiliului Județean Argeș, Cetatea Poenari - Cetatea lui Vlad Țepeș -  va intra într-un amplu program de conservare și reabilitare.  Astăzi, 8 noiembrie 2021, a fost predat amplasamentul firmei care a câștigat proiectul Consiliului Județean Argeş, finanțat din fonduri europene, privind Conservarea și consolidarea Cetății Poenari Argeș”. Din acest motiv, începând de astăzi, timp de 16 luni, cetatea domnitorului Vlad Țepeș, Cetatea Poenari va fi închisă pentru turiști.
 
"Cetatea Poenari este printre cele mai importante obiective turistice din Argeș. În vremuri normale, la Cetatea Poenari urcau peste 100.000 de turiști pe an, iar în 2020, în ciuda restricțiilor impuse de pandemia de COVID, au fost în jur de 80.000 de turiști. Pe perioada execuției lucrărilor, accesul turiștilor va fi restricționat. Proiectul pe care îl avem acum va contribui la dezvoltarea comunității, prin creșterea atractivității turistice și investiționale și prin revitalizarea economică și social-culturală", a declarat vicepreședintele Consiliul Județean Argeş, Marius Nicolaescu.
În luna iulie, a fost semnat contractul de proiectare și execuție.

Licitația a fost câștigată de asocierea firmelor: SC EURAS SRL – SC ARHING SRL.

Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție lucrări este de 20.133.693,14 lei cu TVA, din care:

– proiectare 1.222.985,25 lei;

– asistență tehnică din partea proiectantului 190.400,00 lei;

– execuție lucrări 18.720.307,89 lei.

Termen de execuție: – 16 luni.

Lucrările propuse vizează suprafaţa de 1.897 mp, cuprinzând suprafața construită a cetății şi calea de acces pietonală (scări) existentă.

Principalele categorii de lucrări:

– reabilitarea paramentelor aparente degradate prin îndepărtarea mortarelor necorespunzătoare preparate cu ciment; plombări și rostuiri executate cu mortare de var;

– înlocuirea cărămizilor degradate;

– refacerea protecției părții superioare a zidurilor:

– restaurarea pavimentelor și pardoselilor degradate cu materiale similare celor originale;

– restaurarea eventualelor componente artistice din piatră – ancadrament Turn 5 (Donjon);

– marcarea tuturor golurilor certe de uși si ferestre și/sau reîntregirea acestora după caz;

– marcarea caturilor acolo unde există urme certe;

– restaurarea cisternei;

– reîntregiri parțiale pe verticală și orizontală a unor ziduri, pe baza rezultatelor studiilor arheologice si istorico – arhitecturale, cu marcarea intervențiilor, pentru protecția vizitatorilor (Curtina Est).

După aproape 40 de ani de folosință permanentă (chiar dacă sezonieră) și expunere într­ un mediu de climă aspră, montană, sistemul de circulație și acces la cetate s-a păstrat, pe majoritatea traseului, în limita acceptabilului. Astfel, ca intervenții vor fi propuse următoarele:

– lucrări de refacere a tronsoanelor avariate,

– lucrări de reparații locale,

– reparații la balustradele metalice,

– reabilitarea platformelor belvedere,

– reabilitarea porților de acces,

– reabilitarea podețelor din lemn.

Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Țara Românească și Moldova (sec. XIII-XV) din necesitatea de a apăra independența obținută dar și datorită pericolului turcesc.

Cetatea Poenari, proprietate a Judeţului Argeş, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de categoria A (de importanță naţională și internaţională) – cod LMI AG-II-a-A-13507.

Consiliul Județean Argeș are în implementare 13 proiecte cu fonduri europene.

Bugetul ADR Sud pentru Programului Operațional Regional 2021-2027 cuprinde și o axă de finanțare ce vizează cercetarea, dezvoltarea și inovarea. Această axă se adresează, în mod special, universităților și institutelor de cercetare.   

În aceste condiții, joi, 04.11.2021, la Consiliului Județean Argeș a avut loc o primă întâlnire a directorului ADR Sud Muntenia, Liviu Mușat, președintelui C.J. Argeș, Ion Mînzînă, vicepreședinților Marius Nicolaescu și Adrian Dumitru Bughiu, primarului municipiului Pitești, Cristian Gentea, cu reprezentanții universităților și institutelor de cercetare din Argeș.  

Bugetul ADR Sud Muntenia pentru Programul Operațional Regional 2021-2027 pe zona de cercetare, dezvoltare și inovare  este de 80 de milioane de euro.  

Pentru a putea accesa acești bani, institutele de cercetare și universitățile trebuie să respecte câteva condiții minimale:   

# proiectele să fie realizate în parteneriat cu mediul de afaceri și/sau autorități locale,  

# temele de cercetare trebuie să aibă ca țintă unul din domeniile cuprinse în Strategia de Dezvoltare Inteligentă a Regiunii,  

# proiectele de cercetare să aibă aplicabilitate, să aibă ca rezultat îmbunătățirea unor procese industriale, agricole, etc.  

 

“La inițiativa președintelui Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, am avut o întâlnire zic eu extrem de importantă, cu reprezentanții institutelor de cercetare și ai universităților din județ. În cadrul acestor discuții le-am prezentat oportunitățile pe care acestea le au în Programul Operațional Regional  2021-2027 pe zona de cercetare, dezvoltare și inovare.   

Le-am prezentat cele mai importante condiții pe care proiectele pe care le-ar putea implementa trebuie să le respecte și am cules deja o serie de sugestii pe care le  vom încorpora în varianta finală a Programului Operațional Regional al Regiunii Sud Muntenia.   

E foarte important că lucrăm în parteneriat și că suntem convinși că numai împreună putem avea un program cât mai bun, care să fie fidel nevoilor și realităților regiunii noastre, inclusiv pe această parte atât de importantă a cercetării, dezvoltării și inovării.   

Programul final va fi gata la sfârșitul anului și sperăm ca începând din semestrul al doilea al anului viitor să putem finanța primele proiecte din Argeș și din Regiune”, a precizat Liviu Mușat, directorul ADR Sud Muntenia.  

 

“Am considerat important să organizăm o astfel întâlnire de informare a directorului ADR Sud Muntenia Liviu Mușat, cu mediul de cercetare și universitar din județ, precum și cu autoritățile locale. Din punct de vedere al cercetării, suntem județul cu cele mai multe domenii acoperite, de la pomicultură până la cercetări nucleare. Încercăm o colaborare între mediul universitar, cel de cercetare, autorități locale și, de ce nu, și cu mediul de afaceri pe ceea ce înseamnă exercițiul financiar european 2021-2027,  pentru că avem această oportunitate prin care putem accesa fonduri europene pentru cercetare, inovare și dezvoltare”, a spus președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă. 

 

La întâlnire, prima din regiune pe această temă, au participat: președintele Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare de la Pitești, Șerban Valeca; directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură,  Dorin Ioan Sumedrea; Cătălin Ducu – director general RATEN; Constantin Păunoiu – director RATEN ICN Pitești; Cristina Șerbănică -  prodecanul Facultății de Științe Juridice, Administrative și ale Comunicării Pitești - Universitatea “Constantin Brâncoveanu” și Dumitru Chirleșan – rectorul Universității din Pitești.  

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.