Românii care au rate la bănci ar putea beneficia de o amânare a plății acestora și în 2021. Guvernul a purtat deja discuții cu băncile, însă premierul Ludovic Orban la lăsat să se înțeleagă că decizia va fi exclusiv a băncilor.  
''Am avut discuții pe această temă (n.red. cu ministrul Florin Câțu). Poate să fie o înțelegere sau un act normativ, care să permită ca după data de 1 ianuarie să nu fie obligați să plătească toți cei care au beneficiat de măsura amânării ratelor. Se poate discuta asupra unor reeșalonări astfel încât povara lunară să nu fie atât de mare. Încă nu am luat o decizie. Știți foarte bine că e o legătură între sistemul financiar bancar, unde este implicată și BNR, și mediul de afaceri, precum și cetățenii,'' a declarat Ludovic Orban, într-o vizită în Argeș, arătând astfel că guvernul nu vrea să se implice prea mult în această zonă.

Luni, PSD depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PNL. Conform informațiilor apărute pe surse, parlamentarii PSD, PPU-SL, Pro România, ALDE și de o parte dintre parlamentarii independenți și cei ai minorităților naționale ar urma să voteze. UDMR a anunțat că nu va semna moțiunea, însă, în ceea ce privește votul, formațiunea condusă de Kelemen Hunor nu a luat încă o decizie.
Moțiunea de cenzură depusă de PSD pentru demiterea Guvernului Orban va trece, conform unor surse. Klaus Iohannis însă nu va accepta vreo propunere de la PSD, așa cum a și declarat.
În cazul în care moțiunea de cenzură va strânge 233 de voturi, adică numărul necesar pentru a constitui majoritatea, Consituția spune că Executivul intră în postura de interimat. Astfel guvernul lui Orban nu va mai putea iniția legi sau să dea ordonanțe de urgență.

Guvenrul lui Orban ar putea rămâne până la alegerile parlamentare, adică până în luna noiembrie. Klaus Iohannis trebuie veni cu două propuneri. De asemenea șeful statului exclude varianta de a propune un premier de la PSD.

Deputatul PPU-SL Andrei Gerea a lansat o critică la adresa lui Ludovic Orban și a altor lideri ai PNL care au atacat decizia Curții Constituționale a României, cea care a stabilit că prin deciziile luate Executivul a încălcat drepturi fundamentale ale omului. Ultima astfel de decizie a CCR a vizat modul în care Guvernul a impus carantina și internarea obligatorie în cazul celor bolnavi de COVID-19.

"Ieșirile liberalilor la adresa CCR au venit după alte atacuri la adresa Avocatului Poporului. Au fost sancționate de CSM, ÎCCJ, iar Andrei Gerea consideră că aceste declarații sunt demagogice și reprezintă un atac la adresa statului de drept. "Gestul lui Ludovic Orban prin care a cerut cetățenilor să nu țină cont de deciziile Curții Constituționale este unul în premieră pentru un politician care ocupă funcția de prim-ministru în România și cu siguranță este o premieră într-un stat european. Ceea ce a făcut Ludovic Orban este realmente un atac la statul de drept.

Am văzut că liberalii s-au înghesuit să dea mesaje de Ziua Justiției. Pentru că așa este la modă. Poate nu au văzut și reacțiile din partea CSM și ÎCCJ la comportamentul lor. Nici mesajul lui Daniel Morar, acum judecător al CCR, votat altfel de liberali în această funcție, care spune că atacul la adresa Curții este "un lucru grav şi de nepermis într-un stat de drept" și că "premierul nici măcar nu înţelege sensul deciziilor Curţii".

Când critici Curtea Constituțională a României, care a concluzionat că restricționezi drepturi fundamentale ale cetățenilor, că nu știi să creezi legislație și încalci Constituția și legile țării (și nu o dată), când critici Avocatul Poporului pentru că atrage atenția că încalci drepturi fundamentale ale cetățenilor, în condițiile în care această instituție este recunoscută la nivel internațional și la mare preț în Uniunea Europeană, nu se cheamă că ataci statul de drept?

Când vorbește premierul Orban despre lupta împotriva corupției, nu este demagogie curată în condițiile în care Curtea de Conturi și procurorii parchetelor din România (alte instituții ale statutului de drept unanim recunoscute) au suspiciuni mai mult decât rezonabile că firmele de casă ale PNL au vândut statului la prețuri supraevaluate aparatură medicală, iar oamenii numiți de PNL în fruntea unor instituții sau companii de stat au învârtit șpăgi de milioane de euro?

Când Parlamentul este criticat zi și noapte pe toate posturile de reprezentanții acestui guvern PNL, doar pentru că liberalii nu au majoritatea, când Parlamentul este pus în postura de a dezbate aspecte vitale pentru cetățeni după depășirea termenelor legale în cazul unor proiecte depuse de Executiv, nu este tot un atac la prima putere din România, cea Legislativă?

Când un liberal își protejează omul care lucrează pentru el cu amenințări la adresa instituțiilor din județ (și cazurile nu sunt singulare), se cheamă că acest PNL este lucrează democratic?

Cum este admisibil ca Rareș Bogdan să spună că decizia CCR este una gravă și că românii nu au conștiință personală și că nu își iau măsuri de prevenție, când tocmai el a organizat petrecere cu peste 100 de persoane, încălcând fix măsurile impuse de guvernul pe care îl susține?

Trăim un început de formă de dictatură în care, profitând de pericolele acestei pandemii, guvernul condus de Ludovic Orban atacă permanent instituții democratice ale statului, drepturile cetățenilor și economia reală. Cea subterană este protejată și s-a urcat pe un morman de euro din bani publici, în timp ce personaje fără nicio competență profesională au ajuns să fie numite în posturi cheie din instituțiile și companiile de stat!", a subliniat deputatul Andrei Gerea, presedinte PPU-SL Ilfov.

Curtea Constituțională a hotărât că Parlamentul nu poate decide asupra Hotărârii privind instaurarea sau prelungirea stării de alertă. De asemenea, judecătorii CCR au stabilit că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la mai multe articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Judecătorii constituţionali au stabilit că alineatele 3 şi 4 din articolul 4, care prevăd necesitatea încuviinţării în Parlament a Hotărârii de Guvern privind instituirea stării de alertă, sunt neconstituţionale.

În privința stării de alertă, CCR constată că Parlamentul cumulează funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție.

Se denaturează astfel regimul juridic al hotărârilor de Guvern ca acte de executare a legii, încălcându-se art. 108 din Constituție.

De asemenea, potrivit CCR, se creează un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art. 21, art. 52 și art. 126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 alin.(2) teza a doua ("precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii") din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție. În plus, afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.



Curtea Constituţională a României (CCR), a declarat, joi, ca fiind neconstituţională măsura carantinei în cazul persoanelor care vin în ţară, în contextul pandemiei de coronavirus. Judecătorii susţin că este neconstituțional dreptul Parlamentului de a aproba HG privind starea de alertă. De asemenea, unele articole referitoare la amenzi sunt neconstituționale, iar cei care au stat în carantină nu pot cere despăgubiri.


Hotărârea Guvernului prin care se instituie satrea de alertă nu poate fi decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară care pune în executare un act de reglementare primară.
vocatul Poporului a atacat la CCR OUG privind măsurile de carantină

Pe 27 mai, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi din OUG 11/2020 referitoare la stocurile de urgenţă medicală.

Avocatul Poporului aprecia atunci că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, în măsura în care permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exercițiului libertății individuale, prin acte administrative (ordine) emise de organe administrative (Ministrul Sănătății).

În esență, "Avocatul Poporului apreciază că lipsa reglementării la nivelul legislaţiei primare a măsurilor generate de epidemii (carantină, izolare/internare obligatorie a persoanelor în contextul bolii transmisibile Covid-19) lasă la latitudinea Ministrului Sănătății emiterea unor acte administrative, cu caracter normativ, de rang infralegal, ingerinţa generată de această stare vizând drepturi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală și dreptul la viață intimă, familială și privată, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie.

Avocatul Poporului consideră că trebuie să existe o reglementare juridică la nivel de lege, în sensul identificării clare a persoanelor şi situațiilor în care şi faţă de care măsura carantinei (în oricare dintre formele acesteia: instituționalizată/internare, izolare) se poate lua, cine o poate lua, în ce condiţii şi pe ce perioadă, deoarece toate aceste situații presupun o limitare a unor drepturi fundamentale ale omului.

Pentru a fi respectată de către destinatarii săi, şi anume de autorităţile administrative, normele legale care permit acestora să ia măsuri necesare şi proporţionale, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita”, se arată în comunicatul Avocatului Poporului", se arăta în comunicatul emis atunci de Avocatul Poporului.

În ziua de 25 iunie 2020, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra următoarelor excepţii de neconstituţionalitate, ridicate direct de Avocatul Poporului:
A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei;
ispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006: „Măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.”;

- Art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020: „(1)În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situaţiilor de urgenţă de sănătate publică internaţionale declarate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internaţional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experţi ai Ministerului Sănătăţii, ministrul sănătăţii instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

Cu unanimitate de voturi,

1. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(2) teza întâi din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

2. A admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Cu majoritate de voturi,

3. A admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind în reforma în domeniul sănătății.

Pentru pronunțarea soluțiilor de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art.25 alin.(2) teza a doua („precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii”) din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Ludovic Orban, premierul interimar al României, îşi doreşte amânarea majorării alocaţiilor până la 1 august, însă Ordonanţa de Urgenţă care făcea amânarea posibilă a fost respinsă. PSD Argeș susține că este dovada clară că PNL se opune majorării alocațiilor copiiilor, social-democrații anunțând că guvernul liberal va ataca la Curtea Constituțională respingerea de către Parlament a Ordonanţei de Urgenţă privind amânarea până la 1 august a majorării acestora. Asta, după ce liberalii nu au prins în construcția bugetului pe anul 2020 sumele necesare majorării alocațiilor.

"În urma demersurilor parlamentarilor PSD, a fost adoptată legea prin care alocațiile de stat pentru copii ar fi trebuit să fie dublate încă de la 1 ianuarie 2020. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de ochii lumii, în vreme ce Guvernul său condus de către Ludovic Orban a prorogat termenul de intrare în vigoare a acesteia (adică a amânat punerea în aplicare a legii).

Ulterior, Parlamentul a respins ordonanța de prorogare a dublării alocațiilor, dar PNL nu se lasă! Pur și simplu nu vrea să majoreze indemnizațiile!

Premierul interimar Ludovic Orban a ieșit însă public și a spus clar că în bugetul pentru anul în curs nu sunt prevăzute fondurile necesare pentru dublarea alocaţiilor de stat pentru copii. În consecinţă, Guvernul va ataca la Curtea Constituţională respingerea de către Parlament a Ordonanţei de Urgenţă privind amânarea până la 1 august a majorării acestora.

Este evident, așadar, că PNL nu dorește să majoreze alocațiile pentru copii! În tot acest timp, trage cu disperare să se ajungă la alegeri anticipate, alegeri pentru care, ce să vezi?, sunt bani!

Este încă o dovadă a faptului că pentru PNL nu contează interesele cetățenilor, ci doar interesele de partid, acuză PSD Argeș printr-un comunicat de presă.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.