Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, o hotărâre prin care au fost stabilite măsuri de aplicat în contextul pandemiei de COVID-19 şi a fost aprobată lista ţărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie carantina asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

HOTĂRÂRE nr. 20 din 25.03.2021 privind stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19 și aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, în contextul pandemiei de COVID-19

Având în vedere analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-CoV-2, pe teritoriul României la data de 24.03.2021, realizată la nivelul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției, precum și propunerile Institutului Național de Sănătate Publică referitoare la țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea,

luând în considerare propunerile Grupului de Suport Tehnico-Științific privind Gestionarea Bolilor Înalt Contagioase pe teritoriul României referitoare la măsurile necesar a fi adoptate pentru limitarea răspândirii virusului,

ținând cont de creșterea constantă a numărului de cazuri noi de infectare cu virusul SARS-Cov-2, creștere determinată în principal de circulația virusului pe teritoriul național fapt care generează o presiune constantă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar,

în contextul necesității de menținere a condițiilor socio – economice necesare desfășurării activităților specifice economiei naționale, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5, art. 8, art. 9 alin. (1), art. 32 alin. (2), art. 43 alin. (1), art. 44 alin. (2) și (3), art. 45 alin. (1) și art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 cu modificările și completările ulterioare, ale art. 4 și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicată, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic şi biologic, ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art.1 - Se propune modificarea și completarea măsurilor adoptate pentru prevenirea răspândirii și controlul infecțiilor generate de virusul SARS-CoV-2, valabile pe perioada stării de alertă, după cum urmează:

a) Reducerea intervalului orar, în care este permisă circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei fără restricții, în localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori și mai mică de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 2000, pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile scade sub 3,5 la 1.000 de locuitori.

b) Reducerea intervalului orar, în care este permisă circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei fără restricții, în localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 2000 pe întreaga durată a săptămânii. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență cumulată în ultimele 14 zile scade sub 7 la 1.000 de locuitori și intră în vigoare măsura prevăzută la lit. a).

c) Limitarea intervalului de timp în care este permisă desfășurarea activității operatorilor economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, în localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori și mai mică de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 1800 pentru zilele de vineri, sâmbătă și duminică. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență scade sub 3,5 la 1.000 de locuitori.

d) Limitarea intervalului de timp în care este permisă desfășurarea activității operatorilor economici care desfășoară activități de comerț/prestări de servicii în spații închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, în localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 1800 pe întreaga durată a săptămânii. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență scade sub 7 la 1.000 de locuitori și intră în vigoare măsura prevăzută la lit. c).

e) Suspendarea activității operatorilor economici desfășurată în spații închise în domeniul sălilor de sport/fitness, în localitățile în care incidența cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori. Aplicabilitatea măsurii încetează când rata de incidență scade sub 3,5 la 1.000 de locuitori.

f) În perioadele 03.04-04.04.2021 și 01.05–02.05.2021 se permite circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în intervalul orar 2000-0200 pentru deplasarea și participarea la slujbele religioase.

g) În datele de 27.03.2021 și 28.03.2021 se permite circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, în intervalul orar 1800-2200 pentru deplasarea și participarea la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah.

Art.2 - Prin excepție de prevederile art. 1, lit. c) și d), în intervalul orar 1800- 0500, operatorii economici pot activa doar în relația cu operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu.

Art.3 - Se abilitează ministerele de resort să modifice ordinele comune care reglementează condițiile de desfășurare a activității operatorilor economici pentru limitarea răspândirii COVID-19, în sensul stabilirii concrete a numărului maxim de persoane cărora le este permis simultan accesul în interiorul incintelor acestora raportat la suprafața obiectivelor.

Art.4 - (1) Prin ”incidența cumulată în ultimele 14 zile” se înțelege incidența cumulată a cazurilor calculată pe un interval de 14 zile, cuprins între a 17-a zi și a 3-a zi, anterioare datei în care aceasta se realizează, prin raportare la numărul de persoane din fiecare localitate, actualizat săptămânal de Direcția pentru Evidența Populației și Administrarea Bazelor de Date.

(2) Zilnic, pe baza rezultatelor testelor persoanelor nou confirmate, gestionate în aplicația "corona-forms", Serviciul de Telecomunicații Speciale va prezenta automat, la ora 10:00, pe platforma "alerte.ms.ro" rezultatul calculului ratei de incidență conform formulei de la alin. (1).

Art.5 - Se aprobă lista țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, prevăzută în anexă.

Art.6 - Anexa la Hotărârea nr. 9 din 11.02.2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, modificată prin Hotărârea nr. 18 din 18.03.2021, se modifică și se înlocuiește cu lista prevăzută în anexa.

Art.7 - Începând cu data prezentei hotărâri, măsurile ce vizau persoanele care sosesc din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord prevăzute în Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9 din 11.02.2021, își încetează aplicabilitatea.

Art.8 - Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Lista ţărilor/zonelor cu risc epidemiologic ridicat, conform Hotărârii nr. 20 din 25.03.2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă Zona Galbenă (carantina la domiciliu/locaţia declarată pentru 14 zile)

Stat/Zona/Teritoriu Rata de incidenta cumulata la 100.000 locuitori*

Wallis and Futuna - 2738.8

Bonaire, Saint Eustatius and Saba - 2112.8

Estonia - 1520.8

Cehia - 1328.2

San Marino - 1222.0

Ungaria - 1145.7

Muntenegru - 1129.0

Iordania - 1074.1

Serbia - 948.3

Seychelles - 822.7

Curacao - 748.3

Polonia - 716.7

Liban - 644.1

Aruba - 630.4

Andorra - 624.9

Bulgaria - 620.2

Cipru - 601.3

Suedia - 597.1

Macedonia de Nord - 588.3

Malta - 586.3

Palestina - 562.7

Franţa - 562.0

Uruguay - 561.7

Bahrain - 551.3

Italia - 517.9

Kosovo - 508.8

Slovenia - 507.5

Republica Moldova - 490.4

Oland - 481.4

Brazilia - 468.5

Slovaci - 466.9

Monaco - 453.4

Austria - 447.6

Luxemburg - 442.4

Belgia - 439.8

Kuwei - 434.4

Bosnia şi Herţegovina - 428.1

Chile - 405.7

Letonia - 371.0

Paraguay - 368.1

Africa de Sud** - 29.8

*(date publicate de ECDC joi 25 martie 2021 pentru perioada 7 - 21 martie 2021)

** urmare a detecţiei circulaţiei în populaţia umană a unor variante de virus Sars-Cov-2 cu transmitere mai ridicată.

 

Proiectul Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare cauzată de COVID-19 în cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești (SJUP) a ajuns în etapa precontractuală, după ce cererea instituției a fost admisă, în urma evaluării administrative, tehnice și financiare. Datorită managerului instituției, c.j. Molfea Adriana, care a reușit să mobilizeze personalul, unitatea sanitară va fi dotată cu echipamente, aparatură și instrumente medicale specifice COVID-19. Valoarea totală a proiectului cu finanțare europeană este de 42,445,108.79 lei, anunță reprezentanții Spitalului Județean.
          Din dorința de a continua lupta cu virusul SARS CoV 2 și de a crește capacitatea instituției de a răspunde în timp util și eficient la criza Covid-19, prin asigurarea dotărilor necesare managementului pacienților infectați și restrângerii răspândirii noului coronavirus în rândul personalului angajat și al pacienților non-covid, managerul Spitalului Județean de Urgență Pitești și echipa de implementare a proiectului au întreprins toate demersurile necesare. Astfel, rezultatele sunt cele scontate. Cererea depusă către Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), a fost admisă. Comisia de analiză a constatat că sunt îndeplinite toate criteriile acordării de finanțări nerambursabile, proiectul fiind cotat cu 98 de puncte din totalul de 100.
          Ca urmare a acestui proiect, sunt prevăzute investiții care să completeze dotările existente, absolut necesare managementului pacienților COVID-19. Se vor achiziționa: aparatură imagistică necesară identificării complicațiilor asociate Covid 19, aparatură pentru intervenții terapeutice, aparatură pentru monitorizarea continuă a funcțiilor vitale, paturi necesare tratării pacienților COVID-19, cărucioare, tărgi, substanțe pentru decontaminare, dezinfectanți, echipamente de protecție.
Spitalul Județean de Urgență Pitești este unitate suport pentru gestionarea pacienților COVID -19.

Produsul intern brut în trimestrul IV 2020 a fost, în termeni reali, mai mare cu 4,8% comparativ cu trimestrul III 2020, anunță INS, valoarea fiind mai mică decât cea comunicată la jumătatea lunii februarie, de 5,3%, transmite Mediafax.

În 2020 PIB a scăzut, comparativ cu 2019, cu 3,9%.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,4% pe seria brută (1,5% în februarie) şi de 1,8% pe seria ajustată sezonier (1,7% în februarie).
Seria brută, cât şi cea ajustată sezonier, a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculate ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2019 în vederea reconcilierii cu datele anuale semidefinitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 23 din 28 ianuarie 2021, precum şi ca urmare a revizurii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2020, fiind rectificate faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 42 din 16 februarie 2021, precizează INS. Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă. Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2020 a fost de 280125,3 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,8% faţă de trimestrul III 2020 şi în scădere cu 1,8% faţă de trimestrul IV 2019.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2020 a fost de 329304,1 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de trimestrul IV 2019.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2020 a fost de 1053881,4 milioane lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 3,9% faţă de anul 2019.

La scăderea PIB, în anul 2020 faţă de anul 2019, au contribuit majoritatea ramurilor economiei, contribuţii negative mai importante având următoarele ramuri:

- Industria (-2,0%), cu o pondere de 19,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 9,3%;

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (-0,9%), cu o pondere de 18,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 4,7%;

- Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (-0,8%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 24,5%;

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul (-0,7%), cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 16,2%;

- Impozitele nete pe produs (-0,8%), cu o pondere de 9,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu 8,7%.

Construcţiile au avut o contribuţie pozitivă la modificarea PIB (+0,6%) ca urmare a majorării volumului său de activitate cu 9,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, reducerea s-a datorat, în principal:
- Cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a redus cu 5,0% contribuind cu -3,1% la scăderea PIB;

- Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor, al cărei volum s-a redus cu 2,9% contribuind cu -0,2% la scăderea PIB;

- Exportului net (-1,4%), consecinţă a reducerii cu 10,0% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o scădere mai mică a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 6,0%.

Președintele Ion Mînzînă a atras atenția că, în plină pandemie, cu mai multe spitale în gestiune și cu o mulțime de investiții făcute deja în zona de sănătate, Argeș va primi conform unor estimări 400 de miliarde lei mai puţin ca anul trecut.  
În acest context, președintele CJ Argeș (PSD) le-a transmis consilierilor județeni PNL și USR să facă bine și să solicite fonduri de la guvern. "Aş vrea totuşi, tot din solidaritate, în ceea ce reprezintă CJ Argeş, să vedem ce demersuri s-au făcut la Guvernul României pentru a primi sume în judeţul Argeş, în cadrul bugetului consolidat al României, ţinând cont de faptul că, din analizele făcute, Argeşul va primi cu peste 400 de miliarde mai puţin ca în anul 2020", a fost reacția lui Ion Mînzînă.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost lansat joi seara în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind configurat pe o creştere economică de 4,3%. Indemnizaţiile, primele nu se taie, ci se menţin cel mult la nivelul din decembrie 2020; numărul de şomeri creşte numai cu 5.000; voucherele de vacanţă nu se mai acordă; salariul mediu net creşte numai cu 2%. Ministerul Sănătăţii primeşte mai puţini bani, iar ministerul Educaţiei are un plus de doar 0,81%

Conform proiectului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane de lei.

Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3 % prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).


Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, potrivit documentului.


Pentru anul 2021 investiţiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei faţă de anul 2020, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

 

BUGETELE MINISTERELOR ȘI ALTOR INSTITUȚII

 

  • Ministerul Educației, va primi cu 0.81% mai mult, bugetul ridicându-se la 28,5 miliarde lei în 2021. Din aceștia, circa 20 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal (-1,5%)

  • Ministerul Sănătății va primi mai puțin cu 11,2%, bugetul urmând să fie de 17,4 miliarde lei. Din această sumă, 2,3 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal, 4,8 miliarde le bunuri și servicii, iar 9,5 miliarde pe transferuri între unități ale administrației publice.
  • Ministerul Afacerilor Externe va primi cu 3% mai puțin, bugetul urmând a se ridica la 1,06 miliarde lei.
  • Ministerul Afacerilor Interne urmează a primi cu 1,75% mai mult, respectiv 20,9 miliarde lei
  • Ministerul Agriculturii va primi cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei.
  • Ministerul Apărării primește cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei.
  • Ministerul Cercetării și Inovării primește cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei
  • Ministerul Culturii primește cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei.
  • Bugetul Ministerului Dezvoltării va fi mai mic cu 19,19%, la 7,15 miliarde lei
  • Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 186% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei
  • Ministerul Energiei va primi cu 45% mai mult, suma alocată de la buget urmând a fi de 889 milioane lei
  • Ministerul Finanțelor va avea un buget mai mic cu 3%, urmând a se ridica la 5,39 miliarde lei
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea un buget mai mare cu 11,3%, urmând a se ridica la 2 miliarde lei
  • Ministerul Justiției urmează să aibă un o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei
  • Ministerul Apelor și Pădurilor va avea un buget mai mare cu 18,8%, urmând a se ridica la 1,32 miliarde lei
  • Ministerul Muncii va avea un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei
  • Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei
  • Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei
  • Ministerul Transporturilor – mai mare cu 9,4%, la 14,1 miliarde lei
  • Secretariatul General al Guvernului – mai mult cu 5%, la 1,98 miliarde lei
  • Serviciul de Informații Externe – mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei
  • Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei
  • Serviciul Român de Informații – mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei
  • Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei
  • Camera Deputaților va avea un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei

 

La elaborarea Bugetului asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021 s-au avut în vedere următoarele:
 
- valoarea punctului de pensie de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% la 1 septembrie 2020;
- creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2021 la 5.380 lei, faţă de 5.150 lei estimat pentru anul 2020 şi 4.853 lei realizat în anul 2019;
- creșterea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 310 mii persoane, de la 305 mii persoane la finele anului 2020;
- creșterea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 3,6% faţă de 3,5% la finele anului 2020.

Astfel, Ministerul Dezvoltării va avea un buget de 7,9 miliarde de lei credite bugetare (mai puţin cu 14,11% faţă de 2020) şi 8,43 de miliarde lei credite de angajament (mai mult cu 50,13% faţă de 2020). Estimările pentru 2022 prevăt tot o scădere a creditelor bugetare şi o creştere a creditelor de angajament.

Ministerul Transporturilor va avea un buget de 14,1 miliarde de lei credite bugetare (mai mult cu 9,41% faţă de 2020) şi 31,85 miliarde de lei credite de angajament (mai mult cu 66,16% faţă de 2020).

Proiectul prevede o serie de măsuri, printre care:

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora.

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

 

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

-neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

-compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale;

-prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021 de către autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

-studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.