Fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a ales ziua de 1 Decembrie pentru prima sa postare pe pagina personală de Facebook, după încarcerarea la Rahova. Dragnea transmite un mesaj de Ziua Națională și arată că pentru această țară și pentru binele românilor a sacrificat tot.

"La mulți ani, România!

Țara mea dragă,

Ți-am respectat cu sfințenie toate tradițiile, te-am sărbătorit cu fiecare ocazie, te-am purtat în suflet și în piept oriunde în lume, m-am mândrit cu tine peste tot și ți-am dedicat ție întreaga mea viață.

De dragul tău am sacrificat tot și am făcut ce am știut mai bine să te ajut să crești mare, să fii bogată și puternică.

Am renunțat la multe momente alături de familia mea, am ratat multe evenimente din viața copiilor mei, mi-am asumat în cele din urmă chiar și renunțarea la libertate, de dragul tău!

Mi-am dorit să te văd puternică, să văd cum copiii României mănâncă mâncare românească, sănătoasă și naturală, nu alimentele pline de chimicale refuzate de alții. Mi-am dorit să văd cum bătrânii tăi își recapătă demnitatea, cum în tinerii tăi reînvie speranța unui viitor mai bun, aici! Mi-am dorit să ne păstram pădurile acolo unde le e locul și nu în buzunarele exportatorilor străini de cherestea. Mi-am dorit să văd câmpurile din România pline de grâne și economia românească cum crește, mi-am dorit să le arăți tuturor celor care se îndoiesc de tine că tu poți!

Tu poți fi tot ceea ce nu te-au lăsat niciodată să devii, tu poți fi tot ceea ce visează copiii români că ai putea fi!

Eu încă îți doresc toate acestea și încă cred în tine.
Indiferent prin câte greutăți trebuie să trec, indiferent cât mă vor chinui ca să mă dezic de tine, eu nu voi renunța niciodată să te iubesc și să cred în tine!

La mulți ani, România!", a scris Liviu Dragnea pe pagina sa de Facebook, unde au apărut, în numai trei ore, mii de comentarii.

Fostul deputat PNL de Argeș Theodor Nicolescu, condamnat în primă instanţă la nouă ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul ANRP, în care sunt judecaţi între alţii şi fostul şef al ANI dar şi foşti vicepreşedinţi ai Autorităţii, cere acum instanţei supreme să transmită o întrebare Curţii de Justiţie a Uniunii Europene legată de forma denunţurilor din dosarul său. El îl acuză pe omul de afaceri din Pitești Valentin Vișoiu că a mințint în declarațiile pe care DNA le-a folosit ca probe în proces.

Mai precis, Nicolescu este nemulţumit de felul în care Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a obţinut mai multe denunţuri care îl vizează şi pe baza cărora prima instanţă de judecată a stabilit pedeapsa de aproape zece ani de închisoare în cazul său, informează stiripesurse.ro.

Problema juridică (în rezumat) a cărei interpretare se cere şi întrebare propusă, aşa cum apare notat în cererea depusă la dosar, este aceea privind modalitatea în care DNA a obţinut mai multe denunţuri ce stau la baza acestui dosar privind despăgubiri acordate de ANRP.

n ceea ce priveşte pretinsa infracţiune de luare de mită ce face obiectul prezentei cauze, acuzarea se întemeiază pe declaraţiile a trei martori interesaţi, care, pe scurt:

  1. au primit avantaje contrare legii chiar în această cauză;

  2. nu au formulat denunţurile din proprie iniţiativă aşa cum cere legea naţională, fiind chemaţi în acest sens la organele de urmărire penală, aşa cum a afirmat (şi a confirmat) expres Manole Gheorghe Adrian şi aşa cum pare a fi situaţia lui Vişoiu Valentin care se afla la momentul respectiv în arest la domiciliu la mai mult de 100 de Km de locul unde se presupune că a formulat denunţul;

  3. au formulat denunţul fiind „forţat de împrejurări", „în situaţia în care am văzut sau ştiam că depun denunţuri Manole şi Barbu”, aşa cum a declarat Vişoiu Valentin;

  4. denunţurile lor au fost coordonate (fără a putea însă înlătura contradicţiile flagrante existente în declaraţii), pe lângă legătura directă evidentă şi interesul comun al celor trei, ele fiind date în faţa aceluiaşi ofiţer de poliţie, în condiţiile în care legea nu prevedea prezenţa sa la scrierea denunţului;

  5. Vişoiu Valentin a fost dovedit de către aceeaşi unitate de Parchet, în exact aceeaşi perioadă de timp, ca autor al unor afirmaţii mincinoase prin care susţinea că a oferit mită cash unei persoane, susţinere înlăturată de către DNA ca având drept scop evitarea unor consecinţe juridice nefavorabile pentru acesta ceea ce dovedeşte faptul că pentru obţinerea unor avantaje judiciare, martorul nu are nicio problemă în a formula acuzaţii mincinoase.

Pe scurt, susţinerea noastră este aceea că obţinerea si utilizarea denunţurilor si ulterior, a declaraţiilor denuţătorilor încalcă dreptul la un proces echitabil, neputând constitui probe într-un proces penal, conform dreptului Uniunii Europene", se arată în documentul citat.

Nicolescu mai notează în cererea sa că "legea naţională obligă instanţele să verifice credibilitatea declaraţiilor în orice moment procesual, articolul 116 alineatul 2 Cod procedură penală stabilind că audierea martorului poate fi extinsă asupra tuturor împrejurărilor necesare pentru verificarea credibilităţii sale".

"Din acest motiv, solicităm formularea unei întrebări preliminare către CJUE cu privire la acest aspect. Forma întrebării pe care o propunem este:

'Dreptul Uniunii Europene, în speţă art. 6 şi 13 din Directiva 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, coroborate cu art. 47 paragrafele 1 şi 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unui sistem care utilizează în procesul penal declaraţii precum cele ce fac obiectul prezentei cauze?'", se arată în documentul citat.

Instanţa supremă a stabilit ca discutarea cererii lui Theodor Nicolescu să aibă loc la termenul din 24 septembrie după ce la ultimul termen, din 14 septembrie, instanţa a constatat decesul unui dintre martorii propuşi de fostul deputat şi lipsa altor doi, în  cazul cărora a emis mandate de aducere cu însoţitori.

Totoată judecătorii ICCJ au anunţat avocaţii să fie pregătiţi şi pentru pledoariile finale la termenul din 24 septembrie.

În perioada 2007-2008, Nicolescu Theodor-Cătălin, care la momentul respectiv deținea funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și calitatea de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a pretins de la trei persoane un procentaj de 5% din totalul acțiunilor pe care aceștia urmau să le primească în urma conversiei titlurilor de despăgubire din dosarele aflate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, se arată în rechizitoiul transmis instanţei.

În schimbul banilor, Nicolescu Theodor-Cătălin, prin prisma funcției și calității pe care o deținea, urma să asigure soluționarea favorabilă și cu celeritate a dosarelor de despăgubire.

Ca urmare a soluționării dosarului de despăgubire nr. 13563/FFCC/2008, referitor la drepturile de proprietate privind o suprafață de 20,5 ha, teren situat în București, în zona sectorului 3, Nicolescu Theodor-Cătălin a primit, în perioada 2009-2013, de la cele trei persoane aproximativ 6.200.000 lei, reprezentând bani și contravaloarea acțiunilor.

Banii au fost remiși în general, în tranșe de până la 250.000 de lei, în lei și euro, iar suma de 680.000 lei prin cont, în baza unui contract de comision încheiat fictiv pentru a masca comisionul.

Alertă! Liviu Dragnea condamnat la pușcărie! Sentință definitivă de 3 ani și jumătate


Deputatul PSD de Argeș Cătăin Rădulescu susține că decizia ÎCCJ de condamnare a lui Liviu Dragnea la închisoare este o execcuție clară. Acesta menționează că statul paralel și Klaus Iohannis au lucrat pentru a-l executa pe liderul PSD.  „Încercăm să trecem peste acest șoc. Este o execuție clară. Mesjaul lui Iohannis a fost transmis special. S-a dorit să se întoarcă în anii 50 și s-a reușit. Așa a vrut statul paralel. Cred că greșeala noastră a fost că în primul an nu am dat amnistia și grațierea”, a precizat Cătălin Rădulescu la Digi24.

O reacție similară a avut-o și Liviu Pleșoianu, care a spus că această sentință este "absolut aberantă", fiind un mesaj al instituțiilor de forță - ”noi decidem cine are dreptul să trăiască sau să moară politic în această țară”.

"Este un punct de vedere, strict juridic, absolut aberantă (sentința-n.red.), pentru că înțeleg că doar Liviu Dragnea are executare, în rest sunt condamnări cu suspendare sau achitări pe diverse infracțiuni. Înțeleg, pe cale de consecință, că cei care au fost acuzați de abuz în serviciu au fost achitați iar cel care a fost acuzat că a instigat la abuz în serviciu a fost condamnat, ceea ce trebuie să recunoaștem că este o minunăție juridică", a declarat Liviu Pleșoianu pentru MEDIAFAX.

Totodată, el acuză că această sentință este dată o parte a "sistemului" din care face parte și justiția pentru a "decapita" conducerea PSD. Pleșoianu susține că PSD decide în continuare "cine are dreptul să trăiască sau să moară politic în această țară".

"Așa cum, din păcate, mă așteptam o parte a sistemului și-a făcut (...) prin demonizarea acestui partid și acestei persoane politice numite Liviu Dragnea, astfel încât să se ajungă la înfrângerea usturătoare a PSD ieri (duminică-n.red), astfel încât imediat după aceea cealaltă parte a sistemului, așa zisa justiție independentă, să vină să dea acest verdict și să decapiteze într-un moment nu foarte greu PSD. E un plan foarte bine pus la punct. N-am nicio îndoială în sensul acesta și este un mesaj de forță al instituțiilor de forță. Noi suntem în continuare puternici, noi în continuare decidem cine are dreptul să trăiască sau să moară politic în această țară", a afirmat deputatul PSD.

Prea puțini își mai aduc aminte de Anca Alexandrescu. Unii o considerau un medic bun. Și era, la Spitalul Județean Argeș, la Urgențe. Numai că aceste calități de medic au fost supuse dorinței de înavuțire. Anca Alexandrescu a fost șefa DSP Argeș în perioada în care PDL a decis să închidă spitalele din România. În acea vreme, Constantin Nicolescu și CJ Argeș, împreună cu Ion Georgescu de la Mioveni, cu primarii din Câmpulung, Curtea de Argeș, Costești și Topoloveni au făcut toate eforturile ca unitățile medicale să nu dispară. Pe atunci, Anca Alexandrescu nu apăra spitalele argeșene, ci guvernul și partidul care o puseseră șefă la DSP. De ce? Pentru că avea afaceri și interese în domeniul farmaceutic.

Ieri seară, Anca Alexandrescu a ajuns la închisoare, după ce judecătorii au condamnat-o la trei ani și șase luni cu executare într-un dosar în care este acuzată de corupție. Într-un dosar, DNA a probat cum Anca Alexandrescu, pe atunci șefă DSP Argeș și soțul ei Săndel Alexandrescu, care deținea un lanț farmaceutic, i-au dat mită 5000 de euro preşedintelui Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Daniel Boda, pentru ca acesta să le restituie o autorizaţie de distribuţie a medicamentelor suspendată în urma unui control la una din farmacii. În alt dosar,  a fost  acuzată că, împreună cu trei foste angajate ale farmaciei pe care a deţinut-o în comuna Călineşti, a prescris şi decontat în 2009 nu mai puţin de 400 de reţete fictive dintre care câteva zeci erau pe numele unor pacienţi morţi. Într-un dosar, soțul a făcut închisoare, iar ea a scăpat cu suspendare. în cel de-al doilea, a primit această condamnare.

Practic, pare tot mai clar că amândoi făceau parte din grupul băieților deștepți care secătuiau bugetul sănătății fix pe vremea când PDL susținea că nu sunt bani și că trebuie închise spitale!

Comision între 30 şi 50 lei pentru doctori

Concret, iată cum funcţiona mecanismul de la farmacia din Călineşti. Doctoriţa Alexandrescu l-a cooptat pe medicul ORL Toma Duţescu pentru a emite reţete conţinând date fictive. Prescripţiile erau trecute pe numele unor persoane care nu au beneficiat niciodată de consultaţii sau medicamente. Cu ajutorul direct al administratorului farmaciei din Călineşti, Diana Modoacă, reţetele medicale au fost introduse apoi în sistemul informatic de la farmacie.
Administratorul Diana Modoacă, la rândul ei, lua de la Anca Alexandrescu prescripţiile medicale eliberate de către doctorul Duţescu şi le determina pe farmacistele Ioana Tudor şi Elena Mihăilă să le introducă spre decontare.
Prin această metodă se dorea să se arăte că persoanele înscrise ca beneficiari în prescripţii au fost la farmacia din Călineşti şi că au beneficiat de ele. Totuşi, aşa cum se precizează în rechizitoriu, ”medicamentele nu au existat niciodată în gestiunea punctului farmaceutic, ele figurau doar scriptic”. După cum au declarat cele două asistente de farmacie în faţa procurorilor, doctorul Duţescu primea ”sume cuprinse între 30 şi 50 lei, respectiv circa 10% din valoarea decontată de CAS Argeş, cu menţiunea că toate aceste prescripţii aveau valori de peste 600 lei/bucată, pentru un tip de 7 medicamente cu valoare ridicată”.
Utilă în acest dosar a fost mărturia pe care doctoriţa Crina Călinescu de la Spitalul Judeţean Argeş a dat-o în faţa procurorilor: ”În cursul lunii aprilie-mai 2009, nu mai reţin, Alexandrescu Anca m-a întrebat dacă nu am nevoie de bani. Eu am fost puţin contrariată, neînţelegând sensul întrebării, însă aceasta mi-a propus explicit ca în schimbul unor sume de bani să emit prescripţii medicale fictive. Am refuzat propunerea în totalitate şi din acel moment nu am mai fost contactată de către Anca Alexandrescu cu astfel de propuneri”. ”Tu nu înţelegi că datele alea erau ale mortului?”
După ce dosarul a fost deschis şi asistentele Ioana Tudor şi Elena Mihăilă au fost chemate să dea declaraţii, acestea au început să aibă discuţii telefonice aprinse cu administratorul Diana Modoacă, discuţii ce au fost interceptate de către procurori.
Iată câteva exemple elocvente:
Ioana Tudor: Ne-a întrebat cine a venit cu reţetele! Şi am zis că pacienţii! Că aşa mi-ai zis să zic! Pacienţii!
Diana Modoacă: Nu! Andreea. Nu aşa ţi-am zis! Da? Deci, nu aşa s-a întâmplat, da? Au venit pacienţii! Dacă tu vrei să spui adevărul poliţistului, spune adevărul poliţistului, da? Voi nu înţelegeţi că, dacă...
Elena Mihăilă: Păi de ce să nu spunem adevărul? Păi spunem adevărul şi intrăm tot noi în gura lor! Voi nu aveţi niciun stres! Că-mpotriva ta nu e nicio dovadă! Nu ne-a arătat nimeni nimic că tu ne-aduceai reţetele! Şi stăteam până la 10 noaptea, ţi le completam! Şi le băgam în calculator şi tu erai aici cu noi!
D.M.: Aţi stat până la zece noaptea că s-a făcut inventarul! E.M.: Care, mă, Diana? Hai să fim serioase! Numai la inventar am stat? Vorbim, dracu, de nopţi! Mă minţi pe mine-n faţă, care ştiu ce s-a întâmplat! D.M.: Reţetele! Da? ... Au fost aduse de pacienţi!
E.M.: Ai dracu, pacienţi, stau la 10 noaptea cu reţetele, să le scoatem din calculator!

Elena Mihăilă: Diana, am bonuri! Am bonuri scoase la 12 noaptea! Cine ne crede pe noi că scot... aveam vreo treabă până la ora asta? Sunt bonuri scoase la 12 noaptea şi ne suna doamna Alexandrescu să întrebe dacă am terminat!
Ioana Tudor: Sunt bonuri scoase la 12 noaptea! Cum le justific io p-astea?
La un moment dat, asistenta Elena Mihăilă a fost interceptată când îi spunea administratorului Modoacă Diana că datele de pe o reţetă erau ale unei persoane decedate: ”Şi ăla de unde a venit! Era mort! Tu nu înţelegi că datele alea erau ale mortului?”.
 

Curtea de Apel l-a condamnat marți pe Sorin Blejnar, fostul șef al ANAF în guvernarea PDL, la cinci ani de închisoare, în dosarul în care era condamnat pentru trafic de influenţă. Decizia e definitivă, potrivit comunicatului Curții de Apel. În primă instanță, Sorin Blejnar a fost  condamnat la șase ani de închisoare.
Este vorba despre un dosar mai vechi, din 2016, în care acesta era acuzat în calitate de președinte al ANAF că ar fi cerut peste 12 milioane de lei de la un om de afaceri pentru a încheia un contract în domeniul IT cu instituția pe care o conducea. Este unul dintre dosarele făcute de echipa de elită de la DNA Ploiești. Sorin Blejnar mai are încă două dosare. 

”Acum merg către penitenciar să mă predau. Este o decizie nedreaptă. Nu mă așteptam la așa ceva”, a declarat în exclusivitate pentru Antena 3.

Această condamnare este ca o bombă pentru campania PNL, al cărui discurs se axează pe lupta împotriva corupției. Din rechizitoriul procurorilor, reies legăturile dintre Sorin Blejnar, numit în funcție de Gheorghe Falcă, primarul Aradului, astăzi candidat PNL la europarlamentare și unul din vectorii de imagine. În dosarul în care Blejnar a fost condamnat defnitiv, procurorii au menționat declarații ale martorilor sau ale celor condamanți în care se spune clar despre cum Bljenar, Falcă și Pinalty vorbesc despre cum să obțină comisionul de 20% din contractele, bani care urmau să ajungă și către finanțarea PDL, partid aflat la acea vreme la guvernare!

Fragment din rechizitoriu

La începutul anului 2011, în cadrul unor discuţii purtate cu ŞTEFAN GHEORGHE, vicepreşedinte al Partidului Democrat Liberal – formaţiune politică aflată la guvernare, discuţii la care a fost prezent şi martorul GRIGORIU CONSTANTIN DAN, persoană de încredere din anturajul acestuia, martorul denunţător BERDILĂ HORAŢIU BRUNO – pe atunci reprezentant legal al SC ROMSYS SRL Bucureşti (o societate recunoscută pentru activitatea vizând servicii IT) şi-a exprimat interesul de a obţine contracte de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi l-a întrebat pe interlocutorul său dacă se află în relaţii bune cu preşedintele ANAF, BLEJNAR SORIN.

,,Ştefan Gheorghe mi-a spus că mă poate ajuta, întrucât Blejnar Sorin se afla în sfera sa de influenţă politică, fiind numit şi menţinut în funcţia respectivă de conducere tot de partidul de guvernământ – PDL.” – a susţinut martorul denunţător BERDILĂ HORAŢIU BRUNO cu prilejul audierii sale.

,,Având în vedere că Blejnar Sorin fusese numit la conducerea ANAF potrivit algoritmului politic, de către organizaţia PDL Arad, în urma propunerii lui Gheorghe Falcă preşedintele organizaţiei judeţene PDL Arad i-am spus lui Berdilă Horaţiu că o să vorbesc cu Blejnar Sorin, lucru pe care l-am şi făcut stabilind o întâlnire cu acesta […] – precizează şi martorul denunţător ŞTEFAN GHEORGHE.

Ulterior, cu prilejul întâlnirii stabilite şi care s-a desfăşurat în biroul preşedintelui ANAF, unde au fost prezenţi - alături de acesta - ŞTEFAN GHEORGHE şi BERDILĂ HORAŢIU BRUNO, inculpatul BLEJNAR SORIN a acceptat promisiunea directorului general al SC ROMSYS SRL Bucureşti de a-i remite un procent de 20% din valoarea unor contracte de furnizare produse şi servicii IT ce urmau a fi încheiate la nivelul instituţiei publice respective, în baza derulării unor proceduri de achiziţie publică, în schimbul exercitării influenţei sale asupra subalternului STROE DAN – director în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne, pentru ca acesta, prin prisma funcţiei deţinute şi în legătură cu atribuţiile sale de serviciu, să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective într-o manieră de natură a determina obţinerea acelor servicii şi echipamente de către SC ROMSYS SRL Bucureşti.

,,Blejnar Sorin a fost de acord şi mi-a atras atenţia să folosim alte companii ca şi paravan, adică să nu participe direct ROMSYS la acele proceduri de achiziţie publică pentru a nu da de bănuit.

Totodată, Blejnar Sorin mi-a spus că va discuta cu subordonatul său – director la Compartimentul de achiziţii, care avea ca atribuţii organizarea acestor proceduri şi încheierea contractelor, pe nume Stroe Dan, căruia îi va solicita să ia legătura cu persoana din cadrul ROMSYS care se ocupa cu participarea firmei la achiziţii publice şi să se pună de acord pentru modalitatea în care din aceste licitaţii să aibă de câştigat şi ROMSYS.

Blejnar Sorin a mai precizat cu aceeaşi ocazie că Stroe Dan va indica către S.C. ROMSYS SRL firma către care urmează să plătim comisionul de 20%.” – a mai declarat martorul BERDILĂ HORAŢIU BRUNO.

Declaraţia lui STROE DAN (în prezent inculpat pentru luare de mită în dosarul penal nr. 349/P/2016 format ca urmare a disjungerii din prezenta cauză penală, pentru încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei cu organele de urmărire penală) completează tabloul infracţional al cărui artizan a fost şeful său, inculpatul BLEJNAR SORIN, astfel: ,,[…] am avut o discuţie generală despre această problemă eu cu Sorin Blejnar la puţin timp după angajarea mea ca director în cadrul A.N.A.F., spunându-mi că trebuie să strângem nişte bani pentru partid şi pentru noi doi; cred că acesta se referea la formaţiunea politică aflată la guvernare în acea perioadă. Bănuiesc că atunci când eşti într-o funcţie ca cea pe care a avut-o Sorin Blejnar la momentul respectiv trebuie să dai nişte bani la partidul aflat la guvernare ca să te menţină în ea.

Eu i-am spus atunci lui Sorin Blejnar că am înţeles care e ideea şi că o să văd ce o să fac. Eu ar fi trebuit să vorbesc cu reprezentanţii firmelor pe care mi le trimitea acesta în aşa fel încât să câştige licitaţiile şi să mă ocup de scosul banilor adică al procentului de 20%. Ulterior m-am gândit cum să procedez şi anume să apelez la nişte prieteni care aveau unele firme şi care au fost de acord să încheie cu societăţilor câştigătoare ale contractelor de achiziţie publică alte contracte ce nu aveau nicio legătură cu realitatea (reprezentând operaţiuni comerciale fictive) pentru ca, prin intermediul lor, să poată fi colectate sumele de bani (procentul de 20%)”

 

Citește aici rechizitoriul anonimizat din dosarul Sorin Blejnar

               

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.