De ieri seară, de când informația a fost confirmată, televiziunile și site-urile vuiesc despre decesul Cristinei Țopescu. Sute de mii de mesaje pe Facebook, regrete eterne de la jurnaliști și oameni politici, dătători cu părărea. Cioclii care nu se abțin să nu comenteze minute și ore în șir, nebăgați în seamă decât în astfel de ocazii. Cât de mult a iubit-o (și a articulat-o) Ștefan Bănică Junior, cu cine s-a mai iubit, cu cine s-a certat, ce legătură deosebită avea cu tatăl ei, Cristian Țopescu.

Și totuși. Cazul morții Cristinei Țopescu, la doar 59 de ani, ne dezbracă și ne arată cum suntem ca neam. Câtă ipocrizie zace în noi. Adevărul este că brusc de descoperim simboluri, dar imediat după ce aceștia mor. Cât sunt în viață, îi înjurăm, le negăm orice aport în dezvoltarea societății, le stingem orice urmă de contribuție. Cristina Țopescu nu își mai avea loc la vreo televiziune cu pretenții și ifose de prea multe promteriste și frumuseți cu rol de ficus. Genul de emisiuni pe care le producea nu prea avea succes la public pentru că românii sunt avizi de sutele de mii de bucătari, de amorezi după scenariu, de talentanți care behăie și se prefac că dansează în atâtea show-uri televizate. Acesta este adevărul dureros.

Cristina Țopescu era consiliera ministrului Sănătăți, Victor Costache. Cum ar veni, lucra puțin și la stat. Cu toate acestea, această vedetă a jurnalismului românesc, repet, angajată la stat practic, a fost descoperită abia ieri seară. Medicii legiști au stabilit că jurnalista ar fi murit în preajma Anului Nou. Adică acum vreo două săptămâni. Timp în care nici ministrul Costache, nici cineva din cabinetul său, nici atât de numeroșii prieteni care apar acum pe la televiziuni ca să îi deplângă moartea, au uitat să o sune, să o viziteze.

Când ai pe cineva apropiat și vezi că nu răspunde la telefoane, primul instinct este să te duci la ea acasă să vezi ce se întâmplă. Sau să suni măcar la alți cunoscuți să întrebi dacă mai au vești de la ea. Și dacă și ei ridică din umeri, mergi acasă la persoana respectivă și să vezi ce s-a întâmplat. Nimeni însă nu și-a pus aceste semne de întrebare. O vecină, intrigată de faptul că nu a mai văzut-o, a sunat la poliție. Când au reușit să intre în casă, salvatorii au fost şocaţi. Trupul jurnalistei era în pat, cu mâna sub cap, și nu prezenta urme de violenţă pe corp. Medicii legiști au stabilit că inima Cristinei s-a oprit în somn. Trupul nu prezenta urme de violență. Se pare că inima i s-a oprit în somn. Se poate. Alături de trupul neînsuflețit al vedetei tv, anchetatorii au găsit fără suflare și doi câini pe care jurnalista îi îngrijea.

Câteva întrebări simple: cum se face că ceilalți câini au rezistat atâta timp fără hrană și fără apă. De ce doar doi au murit. Cum de vecinii nu s-au alertat în urma gălăgiei pe care câinii din casa Cristinei se presupune că ar fi făcut-o din moment ce erau fără hrană și fără apă. Cum de câinii nu s-au devorat între ei sau nu au devorat chiar trupul ei neînsuflețit. Asta nu știm. Cel puțin deocamdată. Știm însă cu certitudine că suntem mult prea ipocriți. Cu noi înșine și cu ceilalți din jur. Acordăm tot mai puțină atenție celor despre care spunem că ne-ar fi dragi, deși trăim într-o eră a tehnologiei și a comunicării. Și acea atenție, de cele mai multe ori, este superficială.

Trăim din bârfe și din discursuri funerare foarte profunde. Tot așa cum am avut un rege și, după decenii întregi în care ne-am bătut joc de el, de ce simboliza el, ne-am trezit, brusc, cât suntem de regaliști, ce bun a fost Regele Mihai.

Ne pricepem foarte bine la înmormântări. Doar în privința compasiunii și a apropierii față de vii stăm mai rău.

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea îi acuză de ipocrizie pe cei de la USR-Plus după ce aceștia au propus la rândul lor, după pactul inițiat de Călin Popescu Tăriceanu și cel propus de Klaus Iohannis, încă un acord politic la nivel național. Andrei Gerea subliniază că dezvăluirile apărute în ultima perioadă, unele chiar din rândul membrilor acestor partide, au arătat că de fapt cei care sunt propuși ca fiind noua generație de oameni politici sunt indivizi nocivi, cu legături în zona de securitate și racordați la banul public, inclusiv la persoane politice considerate, în zona publică, dușmani și corupți.

După ce Călin Popescu-Tăriceanu le-a propus tuturor partidelor politice, în luna mai, un pact pentru susținerea consensuală a priorităților României în noul Parlament European, iar anul trecut a propus un acord pentru justiție, ne-am trezit că dl. Iohannis a decis să înceapă campania electorală pentru prezidențiale, și a venit și el cu un pact. La final, hop și pluseriștii! Cele două partide care și-au construit platforma politică pe scindare, pe conflict, vin asemenea unor ființe neprihănite și propun un „acord de colaborare”.

Mai mult, USR – Plus ne anunță că își doresc o campanie pozitivă pentru prezidențialele din acest an.

Cum ar putea cineva să creadă asemenea cuvinte înșirate de liderii celor două formațiuni după ce au ridicat insulta la rang de virtute, după ce plăcuțele suedeze au fost simboluri politice pentru ei? 

Cum pot două formațiuni care consideră că înjurăturile din spațiul public și de pe rețelele de socializare țin loc de programe politice și de platforme electorale pot veni acum să mimeze „unitate”?

Reprezentați două partide incapabile să susțină o politică publică cu argumente. Ați făcut-o prin mitinguri, prin agresarea politicienilor, prin instaurarea terorii în spațiul public și politic.

Voi, stimați pluseriști, vorbiți despre politicieni competenți și integri, voi care v-ați alcătuit listele electorale ori conducerile politice cu odraslele foștilor securiști și din indivizi care s-au înfipt bine în contracte cu statul lui Dragnea și Vâlcov și pe care ni-i prezentați drept ”noua generație” de politicieni!

Voi, dragi pluseriști, sunteți cei cu vuvuzelele din Parlament, cei cu semnele obscene în loc de argumente, cei cu înjurăturile și teroarea publică. Aceia sunteți voi, nu încercați să fiți ceva ce nu sunteți! 

Stimați reprezentanți ai USR și Plus, vorbiți despre asigurarea echilibrului și democrația statului român, despre aducerea sistemului de justiție la standarde europene, dar cu toate acestea sunteți cei care considerați că drepturile românilor sunt un lux, cei care considerați că abuzurile săvârșite de procuratură și instituțiile de forță în ultimii ani sunt legitime, sunteți cei pentru care protocoalele secrete semnate de serviciile secrete și instituțiile din justiție ar trebui să fie menținute în continuare. 

Abia atunci când o să dați dovadă că drepturile și libertățile românilor contează cu adevărat, când o să condamnați abuzurile petrecute în România, abia atunci o să înțelegem că demersul vostru este sincer. Până atunci, să ne fie cu iertare, dar câtă vreme aveți această simbioză cu procuratura, cu instituțiile de forță, suspectăm demersul dumneavoastră de nesinceritate, a subliniat deputatul de Argeș Andrei Gerea pe pagina sa de Facebook.

Vicepreședinte ALDE Andrei Gerea a avut o reacție dură după rezoluția PE și raportul MCV. Rezoluția adoptată ieri în PE condamnă România și cere chiar realuarea unora dintre procedurile finalizate prin adoptarea legilor justiției, în timp ce raportul MCV mai adaugă 8 puncte la cele 12 de anul trecut. În plus, raportul MCV critică România, dar laudă Bulgaria, țară unde procuratura bulgară pune zilnic „pe butuci” 188 de dosare. În 2017 au fost închise definitiv (fără act de acuzare) aproape 70 000 de dosare. Este vorbă de o amnistiere neoficială, constată ziarul „Sega” conform unei relatări recente Radio Europa Liberă.  

"Ziua de marți, 13 noiembrie 2018, a fost într-adevăr o zi neagră pentru România. Nu pentru că am mai fost, încă o dată, în prim-planul unui scandal legat de legile justiției. Nici nu vreau să irosesc prea multe cuvinte pe tema rezoluției adoptată de Parlamentul European. Acolo oamenii sunt în plină campanie electorală și acționează ca atare, profitând de cozile de topor din România care încearcă pe spinarea țării să obțină voturi. Rezoluția a fost un gest pur politic, un act al ipocriziei.  
Din păcate pentru noi, am avut europarlamentari români, membri PPE, care au votat în favoarea adoptării rezoluției. Aici nu a fost vorba despre un partid sau vreun om politic care ar fi vizat. Nu. Rezoluția a fost împotriva României, iar acești indivizi au votat împotriva României! Regret că unii europarlamentari din vechiul PNL au votat cot la cot cu cei din fostul PDL și cu Monica Macovei.
La fel de dureros este raportul acestui MCV unde au mai fost adăugate vreo 8 recomandări la cele 12 pe care le aveam de îndeplinit în 2017. Asta deși plecasem, inițial, cu 4 puncte!
Cât de obiectiv este acest MCV dacă, în timp ce erau lăudate "eforturile României pentru statul de drept" (cu toate protocoalele secrete, cu toate abuzurile săvârșite, cu toate sentințele pierdute la CEDO despre care nu se spunea nimic), am ajuns de la 4 puncte la 12? Cât de obiectiv este acest Mecanism dacă Bulgaria, țară care a refuzat înființarea unui DNA, este lăudată, iar România pusă la colț? Cât de obiective sunt rapoartele dacă nu sunt menționate abuzurile și implicarea serviciilor în actul de justiție, deși oficialii UE au vorbit despre ele?
Nu trebuie să fie obiectiv, pentru că acest Mecanism s-a transformat într-o unealtă folosită de politicieni din țări unde scandalurile de corupție au avut efecte la nivel mondial, cu implicații financiare uriașe, ca să ne țină pe noi la colț. O unealtă cu care, de pildă, unii politicieni din Germania ne obligă să blocăm schimbările procurorilor șefi, deși în această țară procurorul general federal a fost schimbat de ministrul Justiției într-o singură zi!
Concluzia? Noi singuri, prin europarlamentarii noștri, prin reacțiile din politica internă, prin acțiunile unora dintre politicienii noștri, am ajuns în această ipostază. Adică, să nu mai beneficiem de suvernitatea noastră internă, să nu ni se mai recunoască instituțiile constituționale și să fim umiliți într-o comunitate în care ar trebui să fim tratați ca parteneri egali, să beneficiem de obligațiile dar și de drepturile ce ne revin ca stat comunitar, conform tratatelor UE!", a subliniat Andrei Gerea

 Deputatul ALDE Andrei Gerea, vicepreşedinte al formaţiunii, a denunţat miercuri "populismul şi ipocrizia clasei politice" - "duşmani" care se adaugă corupţiei şi lipsei de transparenţă.
"Pe lângă corupţie şi lipsa de transparenţă, mai avem nişte duşmani extraordinari, şi anume populismul şi ipocrizia clasei politice şi actorilor care se învârt în jurul politicii în România. Eu fac parte dintr-un partid nou, un partid liberal, despre care putem spune că deocamdată este ferit de problemele de corupţie. Sigur, am putea spune aici, pune nişte ghilimele şi să considerăm că avem probleme cu preşedintele partidului care nu prea stă la coadă la obţinerea permiselor şi căruia i s-a făcut un dosar pe chestia asta, dar acesta nu este un dosar politic", a afirmat, ironic, Andrei Gerea. "În schimb, sigur, putem spune că şi noi avem criterii în cadrul acestui partid, avem candidaţi care au obţinut un scor bun la alegerile locale şi putem spune până la urmă că votul este singurul element care ne poate duce în concret pe toţi şi ne poate da o indicaţie despre modul în care noi să acţionăm spre ceea ce-şi doreşte populaţia sau nu. (...) Populismul şi ipocrizia ne înconjoară şi până la urmă disperarea aceasta, a unora, care încearcă în politică să se ducă mai sus decât le permite propria capacitate, prin diverse mijloace, este elementul care ne dă până la urmă înapoi", a declarat Gerea, la Conferinţa "Transparenţă şi integritate în viaţa publică românească", organizată de Institutul Republican Internaţional şi Expert Forum.
Potrivit acestuia, în dezbaterile publice şi în campaniile electorale sunt aduse în actualitate subiecte care nu prea mai au legătură cu necesităţile reale ale cetăţeanului.
"Nu mai ştim cine ce doctrină are, sunt tot felul de entităţi care nu au doctrină politică, nu au doctrină economică, vin şi promit marea cu sarea, lapte şi miere, dar nu ştiu cum să o facă. De multe ori acele entităţi ajung la putere şi îşi dau adevărata măsură. Efectul este însă că pierdem ani, pierdem timp şi regresăm şi din punct de vedere democratic şi din punct de vedere economic, pentru că, într-adevăr, în dezbaterile publice nu avem teme esenţiale care pot să ducă la progresul acestei naţiuni. (...) Îmi pare foarte rău că din ce în ce politica românească este ţinta unor impostori şi nu numai politica românească. Vorbim că partidele politice sunt singurul rău din societatea românească. Nu este aşa. Şi la fel cum şi Parlamentul României este singurul rău din societatea românească, dar nu vorbim de elemente concrete, vorbim la modul general şi dezbaterile publice ale noastre sunt toate la modul general. Vorbim de corupţie, vorbim de corupţi - cei din aparatul de stat -, dar nu vorbim de corupători. Aceştia parcă nici nu există în societatea românească şi de multe ori nu sunt cetăţeni români. De multe ori cele mai bănoase scandaluri de corupţie din ultima perioadă aparţin unor mari societăţi, entităţi economice din afară. (...) Corupţia există peste tot, nu numai în România, în Româna este favorizată de anumiţi factori şi aici poate că trebuie să ducem discursul şi acţiunea noastră politică", a afirmat fostul ministru al Energiei.
Andrei Gerea a subliniat că este "extrem de greu" de păstrat profesionişti într-un minister atâta timp cât nu le dai bani şi a susţinut că de câte ori s-a încercat o mărire a veniturilor în zona administrativă "a existat o presiune publică de neînţeles" împotriva acestor măsuri.
"Nu ai cum să fii sigur de semnătura ta - să-ţi pui în mod confortabil semnătura pe un act care priveşte să spunem contracte, parteneriate de sute sau de zeci de milioane de euro sau dolari - atâta timp cât cei care vin şi îţi întăresc acea semnătură, care semnează în spatele tău nu sunt profesionişti. Cum faci să ţii acei profesionişti într-o administraţie dacă nu poţi să-i plăteşti? În continuare, aparatul administrativ nu are pârghii să-ţi ţină profesioniştii acolo unde e nevoie de ei. Oamenii se duc în domeniul privat, pleacă din ţară. De câte ori s-a încercat o mărire a veniturilor în zona administrativă a existat o presiune publică de neînţeles pentru mine împotriva acestor măsuri. Sigur, au fost şi nişte inabilităţi poate în anumite momente nu trebuia să se înceapă chiar cu vârful piramidei, dar lucrurile acestea trebuie continuate şi trebuie să fim conştienţi că fără un efort comun al tuturor celor implicaţi în politică şi fără renunţarea la populism nu putem merge înainte şi nu vom putea elimina exact cauzele care duc la corupţie în această ţară", a afirmat viceliderul ALDE.



Legislativul a aprobat, marţi, cu 303 voturi "pentru", 124 voturi "împotrivă" şi două abţineri, proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari. Argumentul pentru indemnizațiile speciale îl reprezintă faptul că parlamentarii nu pot avea alte surse de venit în timpul exercitării mandatului decât din învățământ.

Reprezentanţii PNL au susţinut respingerea acestui proiect, în timp ce aleşii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea sa.

Interesant este că, deși PNL a propus vot nominal, dar această propunere a fost respinsă, procedându-se la vot deschis prin ridicare de mână și s-a opus public proiectului de lege, printre inițiatori s-au numărat și ei. Pentru că Parlamentul are însă o imagine foarte proastă, indemnizațiile acestea speciale au considerat un bun punct de atac. Altfel spus, cu o maximă ipocrizie, liberalii s-au poziționat exact ca atunci când au ieșit de la guvernare: în opoziție la centru, dar la putere în teritoriu. La fel și cu aceste pensii speciale: au strigat împotriva lor, dar se vor bucura fiecare dintre ei de acestea, pentru că putem pune rămășag că, după ce nu vor mai candida sau nu vor mai fi aleși parlamentari, nu va fi unul care să refuze aceast supliment destul de consistent.

Dureros nu este însă că parlamentarii și-au votat o astfel de indemnizație pe care o au și alți aleși din comunitatea europeană, ci că indivizi precum Radu Vasilică, Jenica Dumitru,  Cristache, Ion Popa, Elie Zisu, Cătălin Rădulescu, Ctălin Teodorescu sau Constantin Tămagă vor ajunge să aibă între 1500 și 4100 de lei deși mulți dintre ei abia dacă au vorbit ceva în plus față de momentul depunerii jurământului. Cât privește activitatea lor legislativă....Dumnezeu cu mila! Niciun proiect de lege promovat de ei nu a trecut, iar pe multe altele au pus și ei câte o semnătură ca să se contabilizeze la activitate, deși nici măcar nu știu ce scrie în lege.


Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prevede pensiile speciale ale parlamentarilor şi a fost semnată de 255 de deputaţi şi senatori, ulterior parlamenatarii PNL retrăgându-şi semnăturile.

Proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari adoptat marţi de Parlament prevede că deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunară pentru activitatea de parlamentar, aceasta urmând să fie în funţie de numărul de mandate.

Potrivit proiectului, de această indemnizaţie vor beneficia doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar, iar cei care au avut condamnări penale sunt excluşi de la această indemnizaţie.

Potrivit calculelor inițiatorilor, un fost deputat sau senator care a avut trei mandate va primi o indemnizație specială de 4.000 de lei, unul cu două mandate 3.100 de lei, iar unul care a avut un singur mandat va primi 1.500 de lei.
Potrivit proiectului de lege care modifică Statutul parlamentarului, deputații și senatorii au dreptul, după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizație lunară pentru activitatea de parlamentar. De această indemnizație beneficiază cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

"Cuantumul indemnizației se acordă în limita a trei mandate și reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară aflată în plată. Cuantumul indemnizației îl reprezintă produsul obținut prin înmulțirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizația brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete, indemnizația se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de 6 luni de activitate parlamentară", se arată în proiectul de lege.

Indemnizația de parlamentar ar urma să se actualizeze ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizația brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeași dată.

Indemnizația de parlamentar se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public, precum și cu orice alte venituri realizate. Indemnizația este supusă impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate și se suportă din bugetul de stat, mai spune textul proiectului de lege.

PNL a anunțat că va vota împotriva propunerii legislative pentru că ar institui un sistem preferențial.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.