Președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu poate fi vorba de mărirea unor salarii ale bugetarilor în 2021, înainte de ieșirea din criza economică și că măsura înghețării i se pare una justă, în contextul pandemiei de coronavirus care a afectat România.
El a afirmat că efectul pandemiei a generat o contracție a economiei și că nu sunt bani la buget care să permită creșterea veniturilor bugetarilor.
”Măsura îngheţării salariilor mi se pare una justă. Suntem în plină pandemie, suntem în criză economică, suntem în faza în care încercăm prin vaccinare şi restricţii să încheiem această pandemie. Însă trebuie să fim conştienţi că economia a suferit, s-a contractat. Sunt mai puţini bani la buget, nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare, atenţie, lefuri bugetare, până nu ieşim din criza economică”, a declarat șeful statului la prima conferință de presă pe care a susținut-o de la începutul anului.

Iohannis a mai precizat că salariile vor fi din nou majorate după ce România va ieși din criza economică, cel mai probabil anul acesta.

”Că sunt mulţi nemulţumiţi şi asta pot să înţeleg, oamenii s-au aşteptat ca salariile să revină la normalitate, însă salariile şi pensiile vor putea să crească iarăşi cum ieşim din criza economică şi eu sunt convins că în acest an vom ieşi din criza economică. Sunt bani de pensii. Pensiile în vigoare aşa rămân, crescute”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis cheamă, marţi, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în Parlament pentru consultări în vederea desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru. Discuțiile vor fi pur formale, pentru că vin după 2 săptămâni de negocieri intense pe funcții între PNL, USR și UDMR. De altfel, cele trei partide au semnat luni un Acord de guvernare 2020 - 2024, în care se prevede că propunerea pentru funcţia de prim-ministru este Florin Cîţu, pentru preşedinte al Senatului - Anca Dragu, iar pentru preşedinte al Camerei Deputaţilor - Ludovic Orban.
Printre altele, liderii coaliţiei de guvernare se angajează să nu schimbe, prin traseism politic, rezultatul votului din 6 decembrie. Totodată, liderii celor trei partide îşi asumă guvernarea pe o legislatură completă.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, programul consultărilor este următorul:

Ora 15:00 - Partidul Social Democrat (PSD);

Ora 15:30 - Partidul Naţional Liberal (PNL);

Ora 16:00 - Alianţa USR-PLUS;

Ora 16:30 - Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR);

Ora 17:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

Ora 17:30 - Minorităţi naţionale reprezentate în Parlament.


Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 16 decembrie a.c., decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 6 decembrie 2020, în ziua de luni, 21 decembrie 2020, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Ludovic Orban a confirmat informațiile prezentate de STIRIPESURSE.RO! Florin Cîțu este propus, din nou, pentru postul de premier, la fel ca în luna februarie. În plus, BPN al PNL a stabilit și componența echipei care va duce negocieri cu celelalte partide, USR-PLUS și UDMR, pentru formarea unei majorități.

”Am convocat BPN pentru a decide propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru. Cu o singură abținere, s-a decis ca propunerea să fie Florin Cîțu. Am stabilit partenerii posibili cu care negociem formarea de majorități: USR-PLUS, UDMR, plus discuții și negocieri cu grupul minorităților. Am decis formarea unei echipe de negociere, condusă de președintele PNL și prim-ministrul propus. A fost propunerea președintelui, să scriem propunerea de premier și am scris același nume. Nu este întâmplătoare această nominalizare. Va urma o perioadă dificilă, este nevoie de un premier care să aibă credibilitate. A purtat negocieri importante cu parteneri europeni și a menținut ratingul de țară pentru România. Are pregătite soluții", a completat și Ludovic Orban.”, a declarat Ludovic Orban.

Florin Cîțu a făcut, la sediul PNL, primele declarații ca și premier desemnat de PNL. La rândul său, Ludovic Orban, președintele partidului, a spus că nominalizarea nu a fost întâmplătoare.

"Vreau să le mulțumesc colegilor pentru încredere. Este o onoare. Vrem să formân majoritatea parlamentară pentru că este nevoie de un guvern cât mai repede", a spus Florin Cîțu.
Florin Câțu a mai fost nominalizat premier și, după ce a acceptat-o, a declinat oferta chiar în ziua în care trebuia audiat și votat în parlament. A fost momentul când Ludovic Orban a redevenit premier.

Caz fără precedent într-o democrație autentică în ultimii 50 de ani în Europa. La conducerea Guvernului a ajuns un militar autentic. Fost șef al Statului Major General al României, Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a fost desemnat premier interimar de către președintele Klaus Iohannis, după demisia lui Ludovic Orban.
Orban a demisionat ca o asumare a eșecului PNL la alegerile parlamentare și, având în vedere criza pandemică, Iohannis a decis să îl nominalizeze pe generalul Ciucă premier, pe de o parte pentru că este cel mai credibil om din guvern, pe de altă parte pentru a încerca să transfere încrederea românilor în Armată și spre Executiv. În plus, probabil că Nicolae Ciucă este singurul care ar fi putut să mai facă ordine cât de cât și să exercite o anumită autoritate printre miniștrii PNL.
Cu toate acestea, România transmite un mesaj absolut ciudat Europei! Om fi noi într-un fel de război cu un inamic invizibil, așa cum ne spuneau Iohannis sau Orban, dar cu adevărat nu suntem în război. Deocamdată. este vorba despre o pandemie, deci o criză sanitară la nivel mondial, iar România nu a fost victima unui atac microbiologic din partea unui adversar. Deci, având cunoștința termenilor, nu suntem în război. În cel mai rău caz, justificându-se ideea pandemiei, ar fi putut fi numit interimar Tătaru de la Sănătate. Oricum, cu sau fără autoritatea militară, Ciucă nu va putea face mai nimic pentru că atribuțiile îi sunt restrânse iar guvernul și premierul nu au atributul emiterii ordonanțelor de urgență!

Practic, nu se poate justifica existența unui militar în fruntea unui executiv politic. Puterea armată nu trebuie să fie și putere politică în același timp, pentru că nu mai vorbim despre democrație. Atât cât ar mai putea fi ea democrație, astăzi, de Ziua Constituției. Nu avem nimic a-i reproșa generalului Nicolae Ciucă, poate doar faptul că Românie cheltuie, de vreo patru-cinci ani încoace, sume uriașe pe dotarea cu armament, de cele mai multe ori la mâna a doua și depășit ca inovație și eficiență, fără să atenționeze nimic. Chiar și în acest an, când ministrul de Finanțe s-a împrumutat de ne-a îndatorat pe toți pentru încă două generații, când nu am fost în stare să producem o mască de protecție prin frabricile ministerului apărării.
Ca să vă faceți o imagine, ultima dată cânt România a avut un militar la conducerea guvernului a fost prin 1945, înaintea guvernului comunist al lui Petru Groza. Pe atunci, prim ministru a fost generalul Nicolae Rădescu.
 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.