Comisia Juridică a Camerei Deputaților va dezbate în curând o inițiativă legislativă semnată de deputatul Mircea Drăghici. Este vorba despre propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare (Plx nr. 320/2020)
 Propunerea privește clarificarea situației juridice delicate a cimitirelor parohiale care au fost introduse abuziv în inventarul domeniului public local, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Conform proiectului,  „Toate cimitirele parohiale, precum şi lăcașurile de cult şi casele parohiale, împreună cu terenul aferent, introduse abuziv în inventarul domeniului public local, respectiv a acelor imobile care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, nu se aflau în inventarul domeniului public local, ci erau deținute şi se aflau în evidențele unităţilor de cult se radiază din inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al municipiului/ orașului/ comunei”.

"În eventualitatea în care propunerea legislativă este adoptată de către Parlament, radierea cimitirelor parohiale din inventarul domeniului public local urmează să se facă într-un termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi. Demersul legislativ al parlamentarului Mircea Drăghici Încerc să vin în sprijinul unităților de cult ale Bisericii Ortodoxe Române, să îndrept o nedreptate care a fost făcută la un moment dat. Ar fi de mare însemnătate ca această modificare să fie adoptată de colegii mei parlamentari, pentru că deja în unele localități din țară, consiliile locale au început deja demersurile legale de înscriere în cartea funciară a cimitirelor trecute abuziv în inventarul domeniului public local în baza Legii nr. 213/1998. În absența oricărui act de proprietate sau a altui act doveditor, ignorând prevederile legale anterior enunțate, numeroase consilii locale au trecut în inventarul domeniului public local cimitirele parohiale din localitățile respective, considerându-se, fără niciun temei, ca fiind cimitire comunale sau orășenești. Mai mult, în inventarul domeniului public au fost trecute chiar lăcașuri de cult şi case parohiale, considerându-se, de asemenea fără temei legal, că acestea sunt clădiri publice.
    În această modalitate, practic, în mod abuziv și injust, Biserica Ortodoxă Română a fost expropriată de un număr însemnat de imobile. Astfel, urmare interpretării greșite a acestor acte normative, până în prezent, peste 3.600 de cimitire parohiale au fost trecute în inventarul public al comunelor și orașelor", a subliniat deputatul Mircea Drăghici.


O mamă în vârstă de 25 de ani și fiica sa, în vârstă de numai doi ani, au decedat într-un grav accident rutier petrecut pe autostrada Pitești-Sibiu. Șoferul unui TIR a ratat ieșirea spre Slatina, așa că a dat cu spatele și la un moment dat a virat brusc spre contrasens. Un șofer a încercat în ultima clipă să evite coliziunea cu TIR-ul dar a fost prea târziu. A lovit glisiera, după care a ricoșat în remorca mastodontului. Soția și copilul lui au murit... Dincolo de inconștiența șoferului de TIR care a încălcat numeroase articole din legislația rutieră ( și nu numai, pentru că se pare că acesta avea montate dispozitive pe tahograf și autoritățile nu puteau cunoaște nici timpul de mers nici viteza TIR-ului), este limpede că, dacă ar fi avut cursurile de conducere defensivă, ar fi avut mai multe șanse să evite accidentul.
Din neferice, în țara noastră foarte puțini patroni de TIR-uri își trimit șoferii la astfel de cursuri. Foarte puțini șoferi apelează la școlile de acest gen. Inclusiv în Argeș funcționează câteva școli de pilotaj defensiv foarte apreciate la nivel național.
În Parlamentul României se află pe masa deputaților un proiect de lege inițiat de deputații Mircea Drăghici și Alfred Simonis, prin care cursurile de condus defensiv vor fi introduse obligatoriu pentru anumite categorii. În plus, dacă va fi adoptată, legea va permite și deducerea cheltuielilor cu aceste cursuri, chiar dacă sumele nu sunt foarte mari - în Europa, contravaloarea cursului este de aproximativ 120-200 euro. Ideea inițiatorilor a fost aceea că în acest fel șoferii obișnuiți vor fi stimulați să participe la astfel de cursuri și vor avea astfel cunoştinţele de bază pentru a şti cum pot preveni situaţiile periculoase în trafic, cum se controlează un derapaj, cum pot acţiona în caz de răsturnare cu maşina, cum se pot elibera din habitaclul unei maşini răsturnate sau cum pot scoate pasagerii dintr-o maşină răsturnată şi avariată pentru a le acorda primul ajutor.
„Pe lângă starea drumurilor şi a parcului auto, un rol major în producerea de accidente rutiere îl are nivelul de pregătire al şoferilor. România este obligată, conform Programului Uniunii Europene pentru Siguranţă Rutieră, ca până în 2030 să scadă numărul de accidente rutiere la jumătate. Statisticile pentru 2018 privind siguranţa rutieră, publicate de Comisia Europeană, plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. În afară de creşterea siguranţei în trafic, alte efecte care ar putea fi generate de această iniţiativă legislativă sunt un condus mai ecologic, reducerea poluării şi a costurilor cu combustibilul”, a precizat deputatul Mircea Drăghici.



Legea privind carantina și izolarea a fost adoptată joi seară de Senat, în calitate de cameră decizională. Raportul legii a fost modificat miercuri seara de senatorii juriști, care au adoptat mai multe amendamente. După adoptare, proiectul stă la Parlament două zile, termen pentru contestarea la CCR. După cele 2 zile, legea va fi trimisă la promulgare. De asemenea, după promulgare, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Comisia Juridică a Senatului a adoptat mai multe amendamente la legea privind carantina și izolarea. Printre modificările aduse actului normativ se numără obligația INSP de a comunica separat numărul cazurilor noi de cele retestate. De asemenea, un alt amendament prevede că izolarea pentru un pacient bolnav minor se dispune într-o primă fază la domiciliul.

Din lege au fost eliminate paragrafele care prevedeau carantinarea bunurilor.

Ministerul Sănătăţii va fi obligat să creeze un corp al voluntarilor pentru situaţii de urgenţă la care statul să poată apela când e nevoie.

De asemenea, personalul medical detaşat va primi suplimentar 50% din salariu, o diurnă de 2%, cât şi cazarea şi transportul în localitatea unde a fost dispusă detaşarea. Detaşarea nu poate depăşi 30 de zile.

Persoanele care contestă juridic carantinarea sau izolarea vor fi monitorizate medical, iar decizia primei instanţe în acest sens este executorie, a decis, miercuri seara, Comisia juridică a Senatului, la dezbaterea proiectului de lege privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.
Carantină la domiciliu

Potrivit articolului 7 al proiectului de lege votat în comisie, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu; b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.

Persoanele care nu respectă măsura carantinării la domiciliu, medicul sau organele de control recomandă iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi
Izolare în spital sau la domiciliu

„Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (...), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”, prevede articolul 8 discutat în comisie.

Textele dezbătute în comisie mai prevăd ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

„Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar. La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (...) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase. Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului”, prevăd textele.

Persoana izolată nu poate părăsi unitatea sanitară sau locaţia declarată fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică, iar măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca persoană vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.

Parlamentarii umaniști propun înființarea Fondului de Solidaritate „Locuințe pentru tinerii români”. Va fi un fond dedicat tinerilor familiști, cu vârsta până la 35 ani, care doresc să acceseze credite pentru locuințe, pot plăti ratele pentru acestea, dar nu au avansul necesar.

Deputatul de Argeș Andrei Gerea, fost ministru al Economiei, consideră că proiectul de lege aduce un plus atât pentru tinerele familii și zona rurală, cât și pentru companiile dispuse să sprijine finanțarea acestui Fond de Solidaritate.  "Am depus în Parlamentul României, împreună cu Grațiela Gavrilescu și ceilalți colegi parlamentari din gupul umanist, un proiect de lege care prevede înființarea unui Fond de Solidaritate intitulat Locuințe pentru tinerii români, destinat tinerilor cu vârsta până la 35 de ani.

Până acum, parlamentarii PPU (social-liberali) au depus în Parlament un proiect de lege care le-ar putea permite firmelor să angajeze persoane cu experiență ieșite la pensie, dar și un proiect de modificare a legii dialogului social care vine atât în sprijinul angajatorului, cât și al angajatului.
Am gândit prin acest nou proiect legislativ o implicare a mediului de afaceri, la care statul și BNR trebuie să răspundă activ, menit să sprijine pe de o parte tinerele familii, pe de altă parte să susțină creșterea natalității și popularea satelor cu tineri (două probleme uriașe pentru societatea și economia României). În același timp, susținem și industria imobiliară.  
Acest fond special care va fi gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, va fi alimentat, inițial, prin transferarea de către societățile comerciale puternice, al căror profit brut depășește 1 milion de lei, a 1% din acest profit. Foarte important, această sumă este deductibilă.  În plus, considerăm că în acest fel firmele au grijă și de angajați, pentru că în acest fel, tinerii vor fi stimulați să rămână în țară.
Sumele care li se vor putea acorda tinerelor familii cu destinația avans locuință nu vor putea fi mai mari de 15 mii euro și, respectiv, 15% din prețul locuinței și vor putea fi returnate Fondului, eșalonat, în 10 ani, începând cu anul 6 de la obținerea lor, în rate lunare egale, astfel încât Fondul să se realimenteze, și din această sursă, pentru alți beneficiari", a precizat deputatul PPUSL Andrei Gerea, care este și președinte al organizației Ilfov.

Deputatul umanist Andrei Gerea atrage atenția asupra faptului că Guvernul, prin ministerul Agriculturii, întârzie nepermis de mult emiterea avizelor necesare pentru un proiect de lege PPU prin care fermierii și productorii autohtoni din industria alimentară ar putea fi sprijiniți.
Pe data de 19 mai, colegii umaniști, Horia Constantinescu, fost președinte ANPC și Grațiela Gavrilescu, au depus în Parlament un proiect de lege pentru susținerea agriculturii românești care prevede achiziționarea produselor alimentare din producție autohtonă de către instituțiile statului român.
Practic, tot ceea ce înseamnă școli, grădinițe, centre DGASPC, spitale, penitenciare și astfel de asemenea instituții care sunt de stat ar trebuie să cumpere, conform acestui proiect de lege, produse agricole direct de la producătorii autohtoni, astfel încât aceștia să fie stimulați și să nu piardă investițiile făcute și produsele. Doar produsele alimentare importate care nu sunt produse la noi în țară vor putea fi achiziționate de instituțiile statului.
"Mai avem puțin și se împlinesc două luni de când Guvernul, prin ministerul Agriculturii, nu a emis avizele necesare, iar legea așteaptă pentru a fi supus dezbaterii și votului în Senat. Oare s-a terminat cu starea de alertă în mintea celor de la ministerul Agriculturii?
Sunt sute de mii de terenuri care nu mai sunt irigate, pentru că nu s-a mai investit nimic prin programul de irigare sub guvernarea PNL. Pe lângă fermierii afectați de secetă, avem fermierii afectați de inundații. Mai mult, guvernul a atacat la CCR o lege prin care statul acorda despăgubiri fermierilor afectați de calamitățile naturale. Iar acei fermieri care mai produc ceva, sunt sufocați de alimentele aduse din import.
O mulțime de țări europene au luat măsuri similare cu cele propuse în acest proiect de lege, numai noi ne facem că nu știm, nu vedem, nu auzim! Nu putem admite să avem guvern care stă impasibil la toate semnalele fermierilor și producătorilor din industria alimentară din țara noastră, oameni ajunși la disperare că sunt lăsați la mâna capriciilor naturii.
De ce nu dorește ministerul Agriculturii să dea avizul acestui proiecte de lege, când în alte state guvernările ajută producătorii autohtoni?
Sunt semnale că sunt întârzieri nepermise și la programul de tomate, apicultorii se plâng că au probleme majore și ei.
Dacă tot nu a fost în stare să producă nici un proiect care să vină în sprijinul producătorilor români, măcar atât, când Parlamentul produce o astfel de lege, ministerul Agriculturii ar trebui să se trezească și să dea avizele necesare pentru ca legea să își producă efectele cât mai rapid", a susținut deputatul PPU Andrei Gerea.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.