Mașinile care nu sunt conforme cu tipul omologat de Registrul Auto Român nu vor mai putea fiintroduse pe piața auto din România, se precizează într-un proiect de lege care a trecut de Senat și se află în dezbatere la Camera Deputaților.

Deputatul Mircea Drăghici arată că vehiculele rutiere care sunt asamblate în afara sediilor de fabricație definite în certificatul de omologare de tip al întregului vehicul sunt considerate vehicule rutiere care nu sunt conforme cu tipul omologat, se mai precizează în proiectul de lege.

Potrivit legislației actuale, dacă RAR constată că autoturismele nu sunt conforme cu tipul omologat, poate dispune interzicerea comercializării acestora sau retragerea lor din circulație.
Conform unui proiect de lege care se află în dezbatere la Camera Deputaților, la Art. 1 din OG nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere și eliberarea cărții de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulație pe drumurile publice din România, se introduc, după alineatul (5), patru noi alineate:

„(6) În vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau a înregistrării în România, RAR eliberează cartea de identitate a vehiculului, potrivit prezentei ordonanțe.

În vederea eliberării cărții de identitate a vehiculului, RAR asigură și încadrarea vehiculelor rutiere din punct de vedere tehnic, inclusiv în ceea ce privește nivelul emisiilor poluante. Caracteristicile tehnice ale unui vehicul rutier înscrise de RAR în cartea de identitate a vehiculului reprezintă datele oficiale de referință ale acelui vehicul rutier.

(8) Se interzice introducerea pe piață sau punerea la dispoziție pe piață a vehiculelor rutiere care nu sunt conforme cu tipul omologat.

(9) Vehiculele rutiere care sunt asamblate în afara sediilor de fabricație definite în certificatul de omologare de tip al întregului vehicul sunt considerate vehicule rutiere care nu sunt conforme cu tipul omologat”, se arată în proiectul de lege verificat de Bugetul.ro.

Pentru a intra în vigoare, această lege trebuie să fie adoptată de Camera Deputaților – for decizional în acest caz – și promulgată de președintele Klaus Iohannis.


 

Deputatul Andrei Gerea a anunțat că a votat pachetul de legi adoptat în regim de urgență în Parlament. Pachetul inițiat de mai multe partide prevede o serie de facilități care reglementează cadrul legislativ pentru alte facilități acordate de Guvern în contextul stării de urgență induse de efectele pandemiei de Coronavirus. Andrei Gerea a explicat că a votat aceste legi pentru că au conținut unele prevederi pe care și el le-a promovat de la începutul acestei crize economice pentru că vin atât în sprijinul mediului economic, cât și în sprijinul cetățenilor, având în vedere că peste un milion de români sunt sau intră în șomaj tehnic. 

"Am votat, alături de mai mulți colegi din Parlamentul României, un pachet de legi care vine în sprijinul persoanelor fizice și juridice (mai ales IMM-uri). 
Este vorba despre o serie de prevederi care vin să completeze măsurile adoptate de Guvern pentru perioada stării de urgență. 
Și, cel mai important, vorbim despre soluții care ar putea permite firmelor să reziste în fața efectelor din economie ale pandemiei de coronavirus, iar majoritatea românilor să poată duce o viață relativ decentă în aceste vremuri tulburi și să poată reveni la un loc de muncă. 
Multe dintre prevederi le-am propus și eu de la izbucnirea acestei crize și nu pot decât să îi apreciez pe acei parlamentari care au reacționat lucid și au susținut aceste pachete de legi. 

Una din legi prevede suspendarea ratelor bancare fără dobânzi și penalități, până la 31.12.2020, fără costuri suplimentare.
De asemenea, orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidența moratoriului și se suspendă până la sfârșitul anului. 
 De această lege pot beneficia persoanele fizice, firmele, PFA, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, asociațiilor, fundațiilor și profesiilor liberale. 
 Legea este aplicabilă și în cazul operațiunilor de leasing reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 51/1997.

O altă lege prevede amânarea plăților la utilități pentru persoanele fizice și juridice, fără penalități de întârziere sau dobânzi. 
De asemenea, se pot amâna plățile contribuțiilor sociale aferente veniturilor, cu obligația păstrării valabilităţii a cel puţin 75% din contractele de muncă existente la data de 1 martie 2020 pentru o perioadă de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii.

O altă lege reglementează plata de către stat a șomajului tehnic. 
În cazul suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau stării de urgenţă, după caz.
 Angajații trimiși în șomaj tehnic nu primesc cei 75% din salariu dacă au și alt contract de muncă valabil. 
 Foarte important este că angajatorii nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele trimise în șomaj tehnic", a subliniat Andrei Gerea.

Repondenții au fost întrebați pe cine consideră vinovați de tragedia de la Caracal și au avut ocazia să ofere două răspunsuri. În urma centralizării a rezultat că 70% dintre români îi consideră vinovați pe polițiști. De asemenea, 47% consideră că vinovați sunt procurorii, iar 31% au indicatLegile proaste (Codul Penal, Codul de Procedură Penală). Totodată, 20% dintre români îi consideră vinovați pe cei de la STS pentru că n-au localizat telefonul Alexandrei, iar 10% au indicat drept principal vinovat atitudinea autorităților față de viol. Doar 7% dintre români consideră că politicienii sunt de vină în acest caz.

Oamenii au fost întrebați împotriva cui se îndreaptă supărarea lor în cazul Caracal. 24% au spus că sunt supărați pe polițiști, 17% pe legile proaste, iar 16% sunt supărați pe procurori. De asemenea, 10% sunt supărați pe atitudinea autorităților față de viol și față de violența împotriva femeilor, în timp ce 9% sunt supărați pe politicieni și 5% pe Guvern.

Un sondaj realizat de CURS măsoară pentru prima dată impactul cazului de la Caracal asupra societății românești. Conform sondajului, 91% dintre români au urmărit cu atenție acest caz, iar 90% consideră că autoritățile au procedat greșit.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea a două legi pentru aprobarea a două OUG care se referă la restituirea pe cale administrativă a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare, taxa pentru emisiile poluante şi timbrul de mediu.

Astfel, şeful statului a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule şi Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2017 pentru completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.

Pe 17 octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat în calitate de for decizional cele două legi.

Legea privind aprobarea OUG nr. 52/2017 are ca obiect de reglementare restituirea pe cale administrativă, la cerere, a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule, actualizate cu dobânda prevăzută de Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, calculată de la momentul achitării taxei până la momentul restituirii efective.

De asemenea, textul adoptat prevede ca dreptul de a cere restituirea să se poată fi exercitat la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar cererile de restituire să fie depuse până la data de 31.08.2018, sub sancţiunea decăderii. Cererea de restituire se soluţionează prin decizie emisă de organul fiscal central competent, potrivit art.77 din Legea nr.207/2015, şi se comunică contribuabilului.

Textul OUG 68/2017 clarifică unele aspecte legate de procedura de restituire a taxelor respective şi pentru evitarea unor blocaje în procesul de restituire a sumelor. Astfel, se prevede modalitatea de lucru în două situaţii de excepţie: lipsa actului doveditor al plăţii, pe care trebuie să-l anexeze contribuabilul, situaţie în care organul fiscal central efectuează verificarea existenţei acestuia în baza de date, precum şi situaţia în care autovehiculul pentru care s-a plătit taxa nu a fost înmatriculat de către plătitor; în acest caz, contribuabilul nu trebuie să anexeze copiile cărţii de identitate a vehiculului şi a certificatului de înmatriculare. De asemenea, se prevăd şi termenele în care se restituie sumele stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive atât în cazul taxelor, cât şi în cazul timbrului de mediu.

Unii dintre ei ies la pensie de pe băncile Parlamentului. Alții abia au intrat. Principala sarcină de serviciu a unui palamentar este aceea de a face legi. Proarges. ro vă prezintă o sinteză și un top al celor mai harnici și mai leneși parlamentari de Argeș, în funcție de două criterii importante: activitatea legislativă și luările de cuvânt în plen. Celelalte două sunt participările la ședințele din comisii și interpelările. Activitatea legislativă arată însă cât de preocupați sunt prlamentarii de Argeș pentru a promova legi cu impact, de importanță cât mai mare pentru populație, iar luările de cuvânt indică vizibilitatea acestora.

Prima sesiune a marcat și pierderea primului parlamentar de Argeș: Theodor Nicolescu, de la PNL, a demisionat după ce a fost acuzat că ar fi primit mită într-un dosar ANRP în care este implicat și fostul șef al ANI, Horia Georgescu. El este în arest la domiciliu. PNL are cele mai mari probleme cu legea în plan parlamentar. Și Cătălin Tedorescu este în aceeași situație, dar într-un alt dosar ANRP. Senatorul Ionuţ Elie Zisu de la PNL are proces pentru evaziune fiscală, iar presa a scris că Ion Popa ar fi dat deja cu subsemnatul la DNA într-un dosar privind retrocedarea unor păduri din judeţul Argeş.

Nici la PSD nu este prea multă liniște: Cătălin Rădulescu este implicat într-un dosar de corupție, iar Mircea Drăghici în dosarul numit de presă „Consultanţa”.

De asemenea, prima sesiune a fost marcată de migrarea tuturor parlamentarilor PPDD. Aceștia au ajuns la PSD sau UNPR.

De departe, prima sesiune parlamentară din 2015 a fost adjudecată la capitolul eficiență de Chestorul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici. Acesta s-a aflat printre inițiatorii reformei electorale și a legilor care reglementează activitatea partidelor politice. Este cel mai important pachet legislativ adoptat în sesiunea care a luat sfârșit.
În noua sesiune este de așteptat ca pachetul legislativ economic să fie cel mai important (Noul Cod Fiscal - care va fi totuși adoptat cel mai probabil în sesiunea extraordinară de la finalul lunii- și Legea salarizării).

Nou-intrații în Parlament - Simona Bucura Oprescu, Jenica Dumitru, Mihai Diaconu, Cătălin Teodorescu sau Iulian Cristache - au ieșit în evidență prin sprijinirea unui număr mare de proiecte de legi inițiate de colegii lor. Iulian Cristache, trecut la UNPR, a performat însă, mai multe inițiative pe care și-a pus semnătura devenind legi. Pe de altă parte, au avut și multe proiecte respinse. 

Ion Popa are de departe cele mai multe luări de cuvânt în plen, în calitatea de lider al grupului senatorial al PNL. Cu toate acestea, are multe proiecte respinse sau retrase. Cel mai important obiectiv, pe care l-a tot anunțat în prima sesiune, a fost de a-l răsturna pe Călin Popescu Tăriceanu de la șefia Senatului și crearea unei noi majorități. Eșec pe linie.

Iată însă cât de eficienți au fost parlamentarii de Argeș

 

Miniștrii
Cei doi miniștri ai Argeșului, Andrei Gerea (ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri) și Daniel Constantin (ministrul Agriculturii), ambii de la ALDE.
De precizat că, pe lângă inițiativele legislative din Parlament, miniștrii au mai promovat proiecte de ordonațe de guvern sau hotărâri de guvern care ulterior au devenit legi și care nu se regăsesc în această analiză.
Totuși, Daniel Constantin nu are nicio lege promovată în prima sesiune a acestui an din calitatea de parlamentar.

Andrei Gerea
20 de proiecte legislative
7 au fost respinse definitiv
2 proiecte au devenit legi în 2014
Prima sesiune 2015
2 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
1 luare de cuvânt în plen (45 min 27 sec), la prezentarea şi dezbaterea moţiunii simple "În lipsa unei strategii energetice, copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment", iniţiată de 101 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL.

Daniel Constantin
8 proiecte de legi
1 a devenit lege în 2014
 Prima sesiune 2015
2 proiecte au fost respinse definitiv
Niciun proiect nu a devenit lege
1 luare de cuvânt în plen la  Ora Guvernului - dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, cu tema "Starea agriculturii româneşti".

 

Deputați

Gheorghe Marin
20 de ințiative legislative (inițiator/ cosemnatar).
Trei au devenit legi anul trecut.
Prima sesiune 2015:
două proiecte au devenit legi:
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic  
# Proiect de Lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale.
Trei au fost respinse defintiv, iar restul sunt în comisii sau la Senat.
9 intervenții în plen.


Mircea Drăghici
are la activ 28 de ințiative legislative (inițiator/ cosemnatar).
Patru au devenit legi anul trecut, inclusiv Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.59 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, unde a fost unic inițiator, dar a fost adoptat cu votul unanim al Camerei Deputaților.
5 au fost respinse definitiv
Prima sesiune 2015
1 este în reexaminare: Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.459 din 25 iulie 2013
6 proiecte au devenit legi, inclusiv 3 foarte importante care țin de codul electoral și activittea partidelor, al cărora a fost inițiator, la care se adaugă legea insolvenței persoanelor fizice (co-inițiator):
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
# Proiect de Lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
# Proiect de Lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale
# Proiect de Lege privind insolventa persoanelor fizice
Restul proiectelor sunt la comisii sau la Senat
3 luări de cuvânt în Plen

Simona Bucura Oprescu
La primul mandat, a semnat multe din proiectele inițiate de colegii cu mai multă experiență. Are la activ 36 de ințiative legislative (inițiator/ cosemnatar).
5 au devenit legi anul trecut
8 proiecte au fost respinse definitiv
Prima sesiune 2015
5 proiecte pe care le-a susținut au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii
# Propunere legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi"
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
# Proiect de Lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale
# Propunere legislativă privind fondul de garantare a asiguraţilor
3 luări de cuvânt în prima sesiune în plen

Mihai Deaconu
La primul mandat, a semnat aproape toate proiectele promovate de colegii de partid. Așa a ajuns la fabuloasa ciftă de 55 de proiecte de legi
Prima sesiune 2015
21  de proiecte respinse definitiv
4 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011
# Proiect de Lege pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România
# Propunere legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.18 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011
# Propunere legislativă pentru modificarea Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
Restul sunt în reexaminare, la comisii sau în Senat
12 intervenții în plen (5 în scris), majoritatea în jurul a 1 minut 


Theodor Nicolescu
(La primul mandat. A demisionat din Parlament pe 12 mai, trimis în judecată pentru fapte de corupție într-unul din dosarele ANRP)
36 de proiect de legi
2 proiecte au devenit legi în 2014
Prima sesiune 2015
9 proiecte au fost respinse definitiv ( la una a fost încetată procedura legislativă, o alta a fost restrasă de inițiator)
1 proiect legislativ a devenit lege
# Propunere legislativă pentru modificarea Ordonantei nr.89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor si efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare
5 luări de cuvânt în plen


Bogdan Niculescu Duvăz
17 proiecte de legi
1 un proiect a devenit lege în 2014
Prima sesiune 2015
4 proiecte respinse definitiv, unul trimis în reexaminare
3 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
# Proiect de Lege privind insolventa persoanelor fizice
Restul sunt în comisii sau la Senat
7 luări de cuvânt în plen


Dumitru Ioana- Jenica
(Primul mandat)
26 de proiecte legislative
Prima sesiune 2015
12 proiecte respinse definitiv
2 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea alin.(2) al art.18 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
Restul sunt pe circuitul legislativ
3 luări de cuvânt în plen



Radu Vasilică
11 inițiative legislative
2 proiecte au devenit legi în 2014
Prima sesiune 2015
2 proiecte respinse definitiv
2 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii
# Proiect de Lege pentru subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România
Restul sunt pe circuitul legislativ
Nicio luare de cuvânt în plen în 2014 și 2015


Cătălin Rădulescu
47 de inițiative legislative
3 proiecte au devenit legi în 2014
Prima sesiune 2015
13 proiecte de legi respinse definitiv, 1 în reexaminare
2 proiecte au devenit legi
# Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
# Propunere legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi"
restul sunt pe circuitul legislativ
5 luări de cuvânt în plen


Cătălin Teodorescu
La primul mandat. Trimis în judecată pentru fapte de corupție într-un alt dosar ANRP
47 de proiecte legislative
0 legi în 2014
Prima sesiune 2015
23 proiecte de legi respinse definitiv, 1 respinsă în Senat
3 proiecte au devenit legi
# Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
# Propunere legislativă privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole
# Propunere legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi"
0 luări de cuvât în plen

Senatori

Constantin Tămagă 
28 inițiative legislative, aproape toate doar ca semnatar (susținător)
Prima sesiune 2015
6 proiecte de legi au fost respinse definitiv și 1 proiect respinse de senat
5 proiecte au devenit lege în 2015
#   Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale
#   Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale
#  Propunere legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional
#  Propunere legislativă pentru modificarea art.137 alin.(1) din Codul Muncii - Legea nr.53/2003 - republicată
#  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul Muncii
3 luări de cuvânt în plen


Șerban Valeca
41 proiecte de legi, aproape toate doar ca semnatar
Prima sesiune 2015
10 proiecte de legi au fost respinse definitiv și 1 proiect retras de inițiator ( Propunere legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon)
6 proiecte au devenit lege în 2015
#  Propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice
#  Propunere legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional
#  Propunere legislativă pentru modificarea art.137 alin.(1) din Codul Muncii - Legea nr.53/2003 - republicată
#  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea articolelor 55 şi 158 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
#  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic
#  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul Muncii
2 luări de cuvânt în plen



Ion Popa
49 de inițiative legislative, majoritatea cosemnatar, deși este liderul grupului senatorial al PNL
1 proiect a devenit lege în 2014
Prima sesiune 2015
16 proiecte de legi au fost respinse definitiv și 3 proiecte retrase de inițiator (  Propunere legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, Propunere legislativă privind Legea Turismului și  Propunere legislativă privind Cinematografia şi Industria Filmului )
2  proiecte au devenit legi în 2015
#  Propunere legislativă privind modificarea articolului 25 din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor  
#  Propunere legislativă pentru completarea art.17 alin.(2) din Legea nr.218 din 2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
18 luări de cuvânt în plen



Ionuț Elie Zisu
40 de proiecte de legi, majoritatea co-semnatar
1 proiect a devenit lege în 2014
Prima sesiune 2015
10 proiecte de legi au fost respinse definitiv și 2 proiecte retrase de inițiator (  Propunere legislativă privind Legea Turismului și  Propunere legislativă privind Cinematografia şi Industria Filmului )
1 proiect a devenit lege în 2015
# Propunere legislativă pentru completarea art.17 alin.(2) din Legea nr.218 din 2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române
7 luări de cuvât în plen


Iulian Cristache
33 de inițiative legislative
1 proiect au devenit legi în 2014
Prima sesiune 2015
8 proiecte de legi au fost respinse definitiv și 2 proiecte retrase de inițiator (  Propunere legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind noul Cod de Procedură Penală)
4  proiecte au devenit lege în 2015
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale
# Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale
# Propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice
#  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul Muncii
3 luări de cuvânt în plen

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.