Unul dintre cei mai apreciați liberali din Argeș, Marius Postelnicescu, a trecut la cele sfinte. După o lungă și grea suferință, Marius Postelnicescu și-a găsit repaosul.

Marius Postelnicescu era în prezent consilier județean. A fost consilier local timp de mai multe mandate, fost președinte al PNL Pitești și vicepreședinte la nivel județean, șef la Direcția Bazinală de Apă Argeș Vedea și al ANAR.

Dumnezeu să îl odihnească!

Conducerea CJ Argeș a postat recent un mesaj de condoleanțe

Am aflat cu profundă tristețe vestea trecerii la cele veșnice a colegului nostru consilierul județean Marius Postelnicescu, un om și un coleg deosebit.
Bunul Dumnezeu să întărească familia greu încercată și să îi dea putere să treacă peste acest moment!
Sincere condoleanțe!
Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Luni, 14 februarie 2022, o delegația de la Consiliului Județean Argeș a mers în teren pentru a vedea, la fața locului, starea drumului județean DJ 704I Arefu (DN7C) - Lac Vidraru-Cumpăna (DN7C), în lungime de 21,5km.  

Alături de delegația din care au făcut parte vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, consilierii județeni Eleodor Olavi Nițescu (PSD), Marius Postelnicescu (PNL) și Bogdan Ivan (PRO România) s-au aflat și directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, Alina Nicolau, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti, Gheorghe Mihăiţă și reprezentanți ai Direcției Silvice Argeș.   

Concluzia acestei vizite este că starea drumului este foarte deteriorată și că trebuie găsite variante pentru modernizarea lui într-un termen cât mai rapid astfel încât să fie integrat într-un circuit turistic în condiții de siguranță. În acest sens, conducerea executivului și-a exprimat disponibilitatea ca o delegație a Consiliului Județean să poarte discuții și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării pentru a identifica și alte posibile surse de finanțare. 

Decizia de a face această deplasare a venit după ce, săptămâna trecută, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a votat o hotărâre prin care s-a exprimat acordul de principiu pentru demararea de către Direcţia Silvică Argeş a procedurilor de trecere a drumului județean D.J. 704I (drum care este paralel cu drumul național Transfăgărășan) din domeniul public al Judeţului Argeş şi administrarea Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş R.A, în domeniul public al Statului Român.  

Solicitarea este motivată de faptul că DJ 704I provine dintr-un drum forestier în comuna Arefu ce a fost preluat de Consiliul Judeţul Argeş în 2007, precum şi de apariţia unor probleme în procesul de administrare a pădurii (suprafaţă de 2388 ha) învecinate drumului, din cauza stării precare a acestuia, a restricțiilor de tonaj impuse şi a lipsei accesului la lucrările de întreţinere pentru corectarea torenţilor existenți pe contur la mal drept. De asemenea, R.N.P. ROMSILVA R.A. are, pe lângă fonduri proprii şi bugetare pe care le foloseşte pentru construirea de drumuri forestiere noi şi repararea celor existente, posibilitatea de a accesa fonduri europene.  

Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că, la această oră, Consiliul Județean Argeș nu are banii necesari pentru a moderniza acest drum, drum folosit și de transportatorii de lemn cu mașini care depășesc 40 de tone. Starea drumului este foarte proastă, iar cele trei poduri sunt în stare avansată de degradare, motiv pentru care Regia Autonomă Județeană de Drumuri a fost obligată să pună restricție de tonaj la 3,5 tone. În plus, pe cea mai mare parte a drumului lăţimea este între 2 şi 4 metri făcând aproape imposibile investiții pentru amenajarea lui ca drum județean. 

“Județul Argeș are 1200 kilometri de drumuri județene, 630 de kilometri de drumuri naționale, noi nu avem bani să le întreținem și vorbim de asfaltarea unui drum forestier! Drumul acesta nu oferă nici un  fel de siguranță de circulație. Acest drum a fost conceput ca un drum tehnic. Pentru a-i putea schimba destinația ar trebui luat de la zero cu investițiile”, a punctat Gheorghe Mihăiţă, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti.   

“În primul rând că aici drumul nu întrunește calitățile unui drum județean. Lățimile sunt foarte mici. Nimeni nu o să vină să proiecteze și nu o să putem să accesăm fonduri dacă nu avem o lățime minimă de 6 metri, ceea ce ar însemna scoaterea din fond forestier a unor zone. În plus, mai sunt probleme cu podurile, cu parapeții. Ca preț vă pot spune că la un drum județean normal, unde avem toate caracteristicile unui drum județean, prețul este în jur de 5 milioane de lei per kilometru, un milion de euro, deci aici investiția este de peste 20 milioane de euro, fără a mai pune la calcul podurile și celelalte lucrări de artă” - Alina Nicolau, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

“În calitate de consilier județean eu, în primul rând, apreciez faptul că cei care fac parte din conducerea executivă a Consiliului Județean Argeș ne-au invitat inclusiv pe noi cei care am votat împotrivă. Eu consider în continuare că facem o greșeală că declasificăm acest drum din drum județean în drum forestier tehnologic. Această hotărâre a trecut în ședința C.J. Argeș, noi am votat împotrivă, dar asta este democrația. Sigur că acum, poate, la Consiliul Județean nu sunt acești bani, asta nu înseamnă că nu îi putem avea peste 3-5 ani. Poate găsim acești bani la ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării. Încă o dată, apreciez faptul că ne-ați invitat inclusiv pe noi care am votat împotrivă. Ați dat dovadă de deschidere și de o abordare modernă” - Bogdan Ivan, consilier județean.  

“Cred că au fost aici discuții constructive. Astăzi scopul nostru a fost de a găsi soluții pentru a-l face practicabil și pentru a debloca dezvoltarea turismului. Eu nu cred că dacă acest drum ar avea un alt administrator s-ar bloca investițiile în turism, ba din contră aș vrea ca la vară, sau la anul, să poată fi circulat în condiții normale. Chiar pe drum de piatră pentru început decât în condițiile acestea. Dacă vrem să fie practicabil de către turiști trebuie să investim ceva bani în acest drum. Consiliul Județean Argeș, la momentul actual, este în imposibilitatea de a investi. De aceea am așteptat să vedem și axele pe fonduri europene. Din păcate, pentru că așa sunt axele, nu putem să-l prindem pe fonduri europene, din bugetul propriu nu avem bani, alte soluții nu am identificat” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte C.J. Argeș.  

“În primul rând aș vrea să îi mulțumesc dlui vicepreședinte Marius Nicolaescu pentru această inițiativă care a venit și la presiunea votului grupului PNL din Consiliul Județean. Am constatat din nou că starea drumului este precară. Suma necesară estimată ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Sigur, Consiliul Județean Argeș nu are acești bani pentru reabilitare, cred că nici Direcția Silvică. Concluzia mea este că acest drum trebuie modernizat și cred că doar prin fonduri europene este posibil. Aici este un consens și noi, colegii din Consiliul Județean, și conducerea Executivului din Consiliul Județean ne dorim ca această modernizare să nu dureze foarte mulți ani. Cred că vom avea o discuție, noi consilierii județeni și conducerea C.J. Argeș și la ministerul Transporturilor și la ministerul Dezvoltării în ideea de a găsi soluții, poate și mai bune decât transferul drumului către Direcția Silvică” – Marius Postelnicescu, consilier județean.  

“S-a vorbit aici de riscul ca Direcția Silvică să pună barieră. Nu se poate acest lucru. Drumurile forestiere sunt drumuri strategice naționale, sunt drumuri forestiere pe care sunt case, păstrăvării, nu se poate pune barieră. Toate drumurile forestiere sunt inventariate de Ministerul Finanțelor. Nu au cum să pună barieră. În schimb, Direcția Silvică are fondurile necesare pentru a întreține acest drum, pentru a-l aduce la alți parametri normali de circulație” - Eleodor Olavi Nițescu, consilier județean.  

În data de 17 februarie 2020, la sediul ABAAV, a avut loc prezentarea oficială a lui Bogdan Angelin David în funcția de director al Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea. Au fost prezenți directorul general al Administrației Naționale ”Apele Române”, Ervin Molnar și directorul general adjunct al A.N. Aplele Române, Marius Postelnicescu.  

Fostul director, Bogdan Gorunescu, a ajuns director adjunct la Exploatarea Barajelor.

Bogdan David este președinte al PNL Câmpulung. Are 15 ani de când lucrează la Hidroelectrica.

Administraţia Bazinală de Apă Argeş Vedea este instituția care aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă la nivelul bazinului hidrografic Arges-Vedea. Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea îşi desfaşoară activitatea pe teritoriile a şase judeţe (Argeş, Dâmboviţa, Olt, Giurgiu, Teleorman, Ilfov) şi municipiului Bucureşti, prin tot atâtea Sisteme de Gospodărire a Apelor, acoperind bazinele hidrografice ale râurilor Argeş, Vedea, Călmăţui şi fluviul Dunărea. Activitatea de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor are drept scop valorificarea potenţialului natural al apelor, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi apărarea împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase.

Președintele PNL Pitești, Marius Postelnicescu, a fost numit director general adjunct al Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Nu este pentru prima dată când  actualul consilier județean ocupă o funcție importantă în această instituție.
În 2008 și 2009, când PNL a mai fost la guvernare, Postelnicescu a fost chiar director general al ANAR. Liberalul a mai condus și Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, înainte de a ajunge la șefia ANAR. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu mandatul lui Postelnicescu după ce guvernul a picat chiar în ziua în care i-a venit numirea.

Consilierul județean și președintele interimar al PNL Pitești, Marius Postelnicescu a identificat foarte corect cauzele care au dus la sufocarea Piteștiului, atât printr-un trafic extrem de aglomerat, cât și prin apariția de tot felul de clădiri de birouri sau ansambluri rezidențiale: lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat. "Eu cred că nu au fost făcute eforturi consistente de către Primăria Pitești pentru a demara un astfel de program foarte important", a precizat Marius Postelnicescu. În fapt, liberalul are dreptate, pentru că cei de la Primărie au simulat, prin organizarea unor licitații deloc atractive, organizarea unor licitații pentru actualizarea PUG. Pentru cine nu știe, ultima actualizare, și aceea nu tocmai ca la carte, a fost făcută în 2012. Și, pentru cine iarăși nu știe, acest Plan Urbanistic General este vital, sau ar trebui să fie vital, atunci când vrei, ca administrație, să faci o investiție durabilă și eficientă pe termen lung. Și ca dovadă că Primăria s-a jucat de-a licitațiile, mai trebuie spus că Piteștiul este printre puținele municipii din România care nu are PUG-ul actualizat. Sigur, dacă lucrurile ar fi stat așa, nu și-ar mai fi putut construi oricine, orice, oriunde și în orice condiții, pentru ca apoi șefii primăriei să se arate surprinși, iar fiecare investiție - de pildă reabilitarea rețelei de apă și canalizare, construirea de parcări, modernizare de drumuri - trebuia să țină cont de acest PUG și de viziunea de dezvoltare a municipiului!

T"raficul a devenit principala problemă a Piteștiului. Am constatat că în continuare în Pitești nu există o etapizare a proiectelor pe mai mulți ani. Am constatat că Planul Urbanistic General care dă direcțiile de dezvoltare urbană nu mai este actualizat de foarte mulți ani. Ultima actualizare a fost în 2012, dar nici aceea nu este prea consistentă. În 2016 s-a dorit scoaterea la licitație a cestui PUG pentru o sumă de 66 de mii, cu termen de finanțare 12 luni. Nu s-a realizat și în 2017 s-a reluat discuția, pentru suma de 300 mii lei. În iulie 2017, a fost o nouă încercare pentru suma de 100 de mii de lei. Anul trecut în august, s-a încercat pentru suma de 1,5 milioane lei dar tot nu s-a putut realiza".

Între timp au apărut diverse propuneri punctuale care nu au ca fundament acest plan urbanistic general. Dacă facem doar pe intenții punctuale anumite investiții, dacă nu ținem cont de prevederi, înseamnă că acest plan urbanistic general va fi făcut la pe genunchi, nu cu un concept general și de perspectivă pe mai mulți ani.