Curtea Constituțională a respins recent sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. S-a constatat că angajarea a vizat un scop unic și unitar, contrar acuzelor opoziției. Multă ipocrizie mi-a fost dat să văd tocmai de la cei care au dus deficitul și datoria publică la cote amețitoare în pandemie! Acum vin și dau lecții, uitând de trecutul recent, de angajamentele pe care România le are sau de capcanele pe care chiar ei le-au strecurat în PNRR! Nu cred că-și imaginează cineva că într-un an pre-electoral și într-un moment istoric de multiplicare a crizelor, vreun guvern din lumea asta s-ar gândi să se joace cu focul! Astăzi doresc să punctez câteva idei, fără pretenția de a fi exhaustiv. Fac asta pentru că mi-aș dori să avem o înțelegere comună, susținută de date, a unor cauze și efecte.

Problema deficitului excesiv al României nu e de ieri, de azi, ci din 2019. 4,3% din PIB a fost deficitul României în 2019. Cum regula agreată de toate statele UE este de a păstra o limită a deficitului de maxim 3% din PIB, s-a procedat la declanșarea, pentru România, a procedurii de deficit excesiv, încă din 2020. S-a agreat totodată un calendar de corectare a deficitului României până în 2024. Pandemia a dat însă peste cap toate calculele, fapt permis și de suspendarea temporară a regulilor UE pentru deficit. Așa se face că România a ajuns, fără presiunea regulilor, la un deficit de 9,2% din PIB în 2020 (vs media UE de 6,7% din PIB), respectiv la 7,1% din PIB în 2021 (vs media UE de 4,8%). Ne-am împrumutat sălbatic pentru a acoperi acest deficit și acum plătim înzecit costurile acestor împrumuturi!

România nu este astăzi singura țară din UE cu deficit public, dar este singura în procedură de deficit excesiv, deschisă din 2020. Alte 10 state UE au încheiat anul 2022 cu un deficit mai mare de 3%, dar au beneficiat de suspendarea temporară a regulilor UE, aplicabilă până la finalul anului 2023. Așa se face că doar România este astăzi în această procedură deschisă încă din 2020. Avem totuși câteva argumente solide de partea noastră. Înainte de toate, suntem una dintre cele mai expuse țări la costurile războiului de la graniță. Mai departe, chiar FMI a spus cu subiect și predicat că România nu are nevoie de asistență financiară, ci de reglaje. N-aș lăsa deoparte nici evidențele care arată determinarea coaliției de guvernare de a îndrepta lucrurile, chiar în perioadă pre-electorală!

Deficitul României trebuie ținut sub control din responsabilitate, nu din presiune. Nu cred că amenințările cu suspendarea fondurilor structurale, deși reale, trebuie să fie principalul argument în favoarea reformei fiscal-bugetare. Ar trebui spus că deficitul e legat de datoria publică, de costul la care ne împrumutăm, de bonitatea țării și de moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Dacă deficitul înseamnă privilegii pentru unii și costuri pentru toți, atunci să ne facem datoria să îndreptăm lucrurile! În același timp însă, dacă deficitul este legat de costuri care privesc binele și siguranța comună, să nu ezităm s-o spunem! Pentru că ”România stabilă” este e una dintre cele mai importante mize ale prezentului! Poporul român, nativ inteligent, ne va da cu siguranță dreptate!

Guvernul Ciolacu și-a angajat răspunerea pe pachetul de măsuri economice-fiscale prin care încearcă, pe de o parte, să reducă cheltuielile și pe de altă parte să colecteze mai bine. Iată principalele măsuri:
‼️ Companiile mari vor avea un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă cel pe profit este mai mic de 16%.
Companiile mari (cu cifra de afaceri de peste 50 milioane euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă cel pe profit (de 16%) este mai mic.
Practic se introduce o formulă din care se scad diverse lucruri, precum investițiile, ori accizele.
Sunt exceptate companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementați/licențiați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.
‼️ Băncile vor plăti un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri
În cazul băncilor se introduce un impozit suplimentar (pe lângă cel pe profit)de:
2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026
‼️ Impozit suplimentar pentru companiile din sectoarele petrol și gaze naturale
Se introduce un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Practic, pe lângă impozitul pe profit să se aplice și acest nou impozit.
‼️ Grilă de impozitare pentru IMM-uri
Se modifică taxarea microîntreprinderilor. Astfel, vor fi următoarele cote de impozitare.
1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro
3%, pentru microîntreprinderile care:
1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau
2. desfășoară activități, principale sau secundare în diverse coduri CAEN
‼️ 

Angajații din IT - impozit pe venit pentru ce depășește 10.000 de lei
‼️ Angajații din construcții, agricultură și indutria alimentară - CASS
Se reduc excepțiile din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.
Cei din IT vor plăti impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei. De asemenea, ei vor fi scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in sensul că pot opta pentru asta.
În ceea ce privește sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară, angajații vor plăti contribuția la sănătate (CASS), deoarece oricum beneficiază de servicii.
‼️ Contribuția la sănătate (CASS) pentru bonurile de masă.
‼️ PFA-activități independente: plafon de 60 de salarii minime la sănătate
Persoanele fizice autorizate (PFA) și în general cele care au activități independente vor avea la CASS un plafon de 60 de salarii minime.
Practic, vor plăti 10% pentru orice sumă până în 60 de salarii. Cei care au venituri foarte mari sunt avantajați.
‼️ Creșteri de TVA pentru viciu
Crește TVA de la 9% la 19% pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

‼️ Se majorează de la 5% la 9% pentru:

livrarea de locuințe sociale
livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei
livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență
serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, târguri, expoziții, cinematografe și evenimente culturale, altele decât cele scutite de taxă

‼️ Crește de la 5% la 19% TVA pentru:

sălile de fitness
livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Livrarea acestor alimente va fi însoțită de copia documentului de recunoaștere/atestare/certificare eliberat de autoritatea competentă, cu excepția livrării efectuate către consumatorul final.
Cota de 5% rămâne pentru:
serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;
livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare
livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale şi unități de asistență socială, de lemn de foc

‼️ Apare acciza pentru băuturile cu zahăr
Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:
băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl
băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl
Prin zahăr adăugat se înțelege zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe si dulceață.

‼️ Impozit special pentru bunurile scumpe: case și mașini
Apare un impozit special pentru case și mașini.
Se va aplica pentru:
persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii, calculată depășește 2,5 milioane lei.
persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
În cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale se va aplica o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2,5 milioane lei;
În cazul autoturismelor se va aplicare o cotă de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.

‼️ Redevența pentru concesiunea transportului gazelor crește de 25 de ori

Se majorează de 25 de ori a redevența plătită pentru concesiunea transportului gazelor, de la 0,4% la 10%.

‼️ Impozitul pe veniturile neidentificate urcă de la 16% la 70%

Persoanele care nu pot justifica averile pe care le au vor plăti un impozit de 70%, în loc de 16% cum este în prezent.
Prin decizia de impunere ANAF va stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.

e-Factura din 2024

Firmele au obligația în perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO eFactura.
Termenul limită pentru transmiterea facturilor în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data limită prevăzută pentru emiterea facturii.
Nerespectarea prevederilor constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
Prin excepție, nerespectarea prevederilor în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2024 nu se sancționează.

‼️ Plățile în numerar vor fi reduse

Se plafonează încasările efectuate de către magazinele de tipul cash and carry (Metro, Selgros etc) în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană.
De asemenea, magazinelor cash and carry către persoane vor fi și ele plafonate similar (plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi).
Plățile acordate ca avansuri spre decontare urmează să fie plafonate la 1.000 lei, plafon stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
Sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
‼️ Firmele nu vor mai putea fi dizolvate dacă au datorii la stat
Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de dizolvare ar urma să se afișeze în Buletinul electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 60 zile calendaristice înainte și se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
În termen de 45 zile calendaristice de la data afișării/primirii listei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și orice alt creditor, comunică Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, societățile care înregistrează obligații bugetare restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal, ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la finalizarea acțiunii de control fiscal.
Același lucru și în cazul radierii.

‼️  Măsuri prin care se dorește reducerea cheltuielilor bugetare

Numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat, vicepreședinte și al funcțiilor asimilate acestora, se reduce până la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25%.
Posturile vacante, din statele de funcții aprobate, cu excepția celor din cadrul unităților administrativ teritoriale și subdiviziunilor acestora se desființează.
*Se poate aproba înființarea de noi posturi pentru instituțiile, numai începând cu data de 1 iulie 2024 numai în cazuri temeinic justificate prin memorandum aprobat în Guvernul României sau după caz la nivel local numai cu aprobarea autorităților administrației publice locale prin hotărâre a consiliilor locale/județene.
Se desființează posturile de șef birou.
Personalul încadrat în funcția publică de șef birou beneficiază de toate drepturile legale odată cu eliberarea din funcția publică, inclusiv prin ocuparea, în condițiile legii, a unei funcții publice de conducere ierarhic superioare.
Odată cu desființarea funcției publice de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri.
Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe:
pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuție;
pentru constituirea unei direcții este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuție;
pentru constituirea unei direcții generale este necesar un număr de minimum 35 de posturi de execuție.
Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul autorități sau instituției publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și al funcțiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, conform statelor de organizare aprobate, în condițiile legii, este de maximum 8% din numărul total al posturilor aprobate la nivel de ordonator principal de credite.
Începând cu 1 octombrie 2023, ordonatorii de credite acordă obligatoriu, lunar, pentru personalul încadrat ale căror salarii lunare nete de până la 8.000 lei, inclusiv indemnizații de hrană la nivelul anual a două salarii minime pe economie în vigoare la data de 1 ianuarie 2019, actualizat anual cu indicele prețului de consum, cu următoarea excepție:
personalului Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale precum și a personalului poliției locale.
În raport cu condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, condiții periculoase sau vătămătoare, personalul salarizat poate primi un spor de până la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Achiziția de aparate de telefonie mobilă în entitățile publice nu poate depăși cuantumul de maxim 500 lei exclusiv TVA/aparat de telefonie mobil achiziționat.
Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fonduri publice sunt de maxim 35 lei exclusiv TVA/lună/aparat de telefonie mobilă.
Numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.
Consiliul de administrație va fi format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:
- au înregistrat o cifră de afaceri în ultimul exercițiu financiar superioară echivalentului în lei al sumei de 7,3 milioane euro;
- au cel puțin 50 de angajați
Numărul de membri ai consiliilor de supraveghere/comitetelor de specialitate precum și ai altor comitete organizate pe lângă consiliile de administrație sau alte organe de conducere indiferent de natura acestora, denumirea acestora și modul de organizare nu poate să fie mai mare de 5 persoane.
Societățile, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat precum și regiile autonome care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv T.V.A.

 
‼️ Cheltuielile privind voucherele de vacanță nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană.

Și la companiile de stat se va aplica limitarea la telefone și abonamente.


Deputatul Andrei Gerea a lansat o serie de propuneri pentru relansarea economică a României, punând accent în primul rând pe zona IMM-urilor, cea care asigură cele mai multe locuri de muncă autohtone. El a cerut sprijinirea companiilor care se luptă să producă și nu și-au suspendat activitatea. Deputatul de Argeș a solicitat scutirea de la plata contribuției până la finalul anului pentru IMM-uri și, doar pentru perioada stării de urgență, ștergerea penalităților la plata contribuțiilor pentru toate firmele. În plus, deputatul a cerut guvernului modificarea normelor și criteriilor prin care se poate accesa plafonul de garantare pentru creditele destinate IMM-urilor.
 
"De-a lungul timpului, patronii români de IMM-uri s-au dovedit a fi cei mai fideli și mai onești contributori la bugetul statului. Este timpul ca statul să protejeze realmente micile societăți, nu doar anumite locuri de muncă prin șomajul tehnic. Trebuie sprijiniți și cei care se zbat să rămână în viață, să producă, să mențină locuri de muncă, fără să își suspende activitatea în această perioadă.
 
Este evident că din această coronacriză, cele mai efectate vor fi IMM-urile. Guvernul a propus un program de sprijinire a creditării, însă problema IMM-urilor românești nu va fi rezolvată doar de acest program, pentru că va exista o adevărată criză de cash-flow pe piață, generat de situația existentă și de neîncrederea în perioada următoare. În plus, și am mai atras atenția asupra acestui aspect, fără schimbarea normelor și a criteriilor prin care se poate accesa plafonul de garantare anunțat de Guvern, ținându-se cont de scăderea economică înregistrată pe fondul crizei, IMM-urile nu vor putea accesa credite, iar programul anunțat de Executiv rămâne doar o păcăleală.
 
Având în vedere că specialiștii și instituțiile abilitate se așteaptă - inclusiv Guvernul a făcut această estimare - la un nou val al pandemiei în cursul acestui an, propun scutirea de la plata contribuțiilor pentru toate firmele care au până în 10 angajați. Cred că pentru aceste firme va fi cel mai dificil să reziste pe piață, iar pentru firmele mai mari există deja mai multe alternative.
 
În plus, pentru perioada în care este decretată stare de urgență (inclusiv în al doilea val) penalitățile la plata contribuțiilor trebuie să fie șterse automat pentru toate firmele.
 
De asemenea, mai propun, pentru a veni în sprijinul companiilor românești de IT, achiziții directe pentru servicii de digitalizare a instituțiilor publice, având în vedere necesitățile scoase în evidență de această perioadă - atât lipsurile, cât și oportunitățile. În plus, propun ca autoritățile locale să pună la dispoziția cetățenilor aplicații online prin care cetățenii să poată face sesizări sau să poată depune documentații necesare obținerii de diferite avize. De asemenea, solicit miniștrilor Economiei, Transporturilor, Educației, Sănătății, Agriculturii și Fondurilor Europene să vină în termen cât mai scurt cu o propunere clară privind accesarea de fonduri europene din ajutorul oferit de Uniunea Europeană statelor membre pentru investiții masive în aceste sectoare", a subliniat Andrei Gerea.
 


 

Deputatul de Argeș Andrei Gerea a anunțat că va vota pentru adoptarea decretului semnat de președintele Klaus Iohannis pentru prelungirea stării de urgență. Deputatul a făcut apel la celelalte partide să nu trateze politic acest subiect și să susțină prelungirea stării de urgență pentru a menține la un nivel relativ controlabil extinderea noului coronavirus COVID-19, în condițiile în care vârful pandemiei încă nu a fost atins în țara noastră. El a subliniat că una din cele mai mari provocări care vor urma în scurt timp va fi aceea ca spitalele să nu se sufoce în fața fluxului de pacienți. "Voi vota fără să am nici cea mai mică urmă de îndoială prelungirea stării de urgență. Am observat anumite luări de poziție în spațiul public din partea liderilor unora dintre partidele politice. Ideea de a lua în calcul o respingere a prelungirii stării de urgență nu mi se pare productivă nici pentru cetățeni, nici pentru economie și nici măcar pentru partidele care o vehiculează", a menționat Andrei Gerea.

Deputatul de Argeș a subliniat că o întrerupere a stării de urgență ar putea avea efecte nefaste atât la nivel social, cât și economic și că partidele trebuie să promoveze noi pachete de legi pentru relansarea și stimularea economică pentru a completa deciziile guvernamentale.
"Am spus încă de la începutul pandemiei în țara noastră că partidele ar trebui să dea dovadă de coerență și luciditate și să nu încerce să speculeze această criză pentru obținerea de avantaje politice. Aici vorbim de sănătatea oamenilor, de viața oamenilor. Este adevărat că Guvernul nu a luat preventiv măsuri și debutul pandemiei ne-a găsit fără stocurile necesare de medicamente, echipamente de prevenție sau dispozitivele medicale necesare pentru combaterea COVID-19. Este adevărat că până la această oră avem mai degrabă măsuri reactive, nu proactive pentru zona economică, dar așa cum am s-a întâmplat deja cu pachetul de măsuri adoptat în Parlament recent, partidele pot veni în completare cu alte pachete de măsuri. Aceste lipsuri pot fi, așadar, îndreptate.

În schimb, dacă am stopa sau întrerupe starea de urgență, cine își asumă răspunderea pentru o îmbolnăvire în masă a populației până la un nivel care, probabil, nu va mai putea fi gestionat nici măcar la nivelul la care este gestionat în prezent? Cine este pregătit să deconteze politic românii care își vor pierde viața, cine este pregătit să își asume dramele din familiile în care vor avea loc decese provocate de Coronavirus? Sunt convins că nici un partid.

Cine poate garanta că, în aceste condiții, economia ar putea fi relansată? Experții spun că România nu a atins încă vârful pandemiei, iar sistemul spitalicesc dă semnale de sufocare în unele județe. În alte state deja se preconizează al doilea val al pandemiei. Așadar, trebuie să fim prevăzători. În același timp, Guvernul și partidele au datoria de a identifica soluții pentru a veni în sprijinul firmelor care încă activează, în sprijinul firmelor care au activitatea suspendată și, mai ales, pentru a veni în sprijinul protecției sănătății românilor, indiferent că vorbim de posibili pacienți sau de cadrele medicale aflate în avangarda luptei cu acest virus. Avem nevoie de credință, răbdare, inteligență, demnitate și inovație pentru a trece de această perioadă", a mai arătat deputatul de Argeș, Andrei Gerea. 

Flori Grigoraș, managerul unei filme de consultanță de succes din Argeș atrage atenția că foarte puține dintre firmele înființate prin proiecte europene sau pe fonduri guvernamentale pot benficia de pachetul de măsuri economice adoptat de Guvern. Flori Grirgoraș cere Guvernului să ia măsuri rapide pentru firmele înființate prin programele Start-Up PLus și Start-up Nation. firme care vor intra, dacă unele nu au intrat deja în incapactiate de a-și respecta indicatorii și de a-și păstra locurile de muncă.

"Aloooo, guvernuuuu’...
Există beneficiari de proiecte finanțate din fonduri europene și guvernamentale care sunt în implementare sau în monitorizare. Au de respectat indicatori!!! Locuri de muncă nou create și/sau menținute. Cum procedăm privind suspendarea activității, care sunt codurile CAEN care se supun regulii?
Avem ministru în acest domeniu. Cu subiect și predicat, vă rugăm!!!
Altfel, vom umbla pe străzi ca năucii, beneficiari disperați că returnează fondurile primite, consultanți etc... Cum naiba să primești clarificări pe un proiect tehnic de pe o zi pe alta? Cum? Știți ce implică asta??? Întâlnire proiectant-beneficiar și, uneori, consultant. Atenție, într-o zi!?! Dacă nu, proiectul este declarat neeligibil. Asta s-a întâmplat în această săptămână.
O altă speță - primim clarificări pentru un proiect, cu termen ok de răspuns, pentru o greșeala materiala făcută de ONRC! Remedierea ar dura o săptămână și ar depăși data limită de răspuns la clarificare. Întrebare: domnu’ președinte, dacă firma care a depus proiectul și-a suspendat activitatea și nu răspunde la clarificări, devine neeligibil???", întreabă Flori Grigoraș. 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.