Mircea Drăghici, raport de activitate parlamentară pentru mandatul 2016-2020. În acest mandat, deputatul independent a reușit să promoveze 14 legi, la una dintre ele fiind unic inițiator. De asemenea, Mircea Drăghici a fost trezorier și secretar al Camerei Deputaților în mai multe sesiuni parlamentare. 

    35 proiecte legislative din care 14 promulgate legi (pag.1)
    8 întrebări și interpelări
    31 luări de cuvânt (în 27 ședințe)
    4 luări de cuvânt în BP
    2 moțiuni

Membru în:

Comisia pentru transporturi şi infrastructură (până în dec. 2017)

Comisia pentru industrii şi servicii (din dec. 2017)

Funcții de conducere: Chestor și Secretar al Camerei Deputaților

 

    PROPUNERI LEGISLATIVE DEVENIE LEGI

  1. Proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – a devenit Legea 153/2017

 

Proiectul de lege a avut ca scop eliminarea unor lacune în aplicarea legii salarizării personalului bugetar, dar și a anumitor disfuncționalități în aplicarea legii, ca urmare a numeroaselor reglementări. Aceste disfuncționalități au fost sesizate și au cerut eliminarea lor reprezentanți ai instituțiilor și autorităților publice, organizații sindicale sau societatea civilă.

Actul normativ transpune legislația comunitară și creează cadru legal pentru aplicarea directă a acesteia.
Prin această lege s-a asigurat creșterea substanțială a salariilor de bază pentru personalul medical precum și a personalului din educație începând cu anul 2018.

S-a introdus acordarea voucher-ului de vancanță, la nivelul unui salariu de bază mediu brut pe țară.
Sunt definiți mai mulți termeni, cum ar fi salariul de bază, salariul lunar, venit salarial, prin care se urmărește eliminarea neclarităților existente până la acel moment. Promoavarea în grade profesionale se face pe un post vacant, din 3 în 3 ani, iar avansarea în gradații se face din 5 în 5 ani, prin majorarea salariului de bază cu procente între 2,5 și 7,5%.

 

  1. Proiect de Lege pentru modificarea art.18 alin.(2) din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale – a devenit Legea 34/2018
    Deputatul Mircea Drăghici a fost unic inițiator al acestui proiect de lege, adoptată de parlamentari din toate partidele cu 222 voturi pentru, 24 contra și 6 abțineri.

Proiectul devenit lege aduce o serie de modificări unei alte legi al cărei inițiator a fost Mircea Drăghici, și anume legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
Astfel, pentru că legea prevedea inițial un prag maxim ce nu putea fi depșit în ceea ce privește alocarea bugetară pentru subvențiile acordate partidelor politice de 0,04% din veniturile bugetare, prag care nu a fost atins niciodată, s-a impus necesitatea stabilirii și a unui prag minim, de 0,02% din veniturile prevăzute în bugetul de stat, în acest fel putându-se asigura un tratament egal pentru toate partidele politice.

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană – a devenit Legea 296/2018

 

Programul are ca obiect facilitarea accesului la finanțare în vederea realizării de investiții pentru înființarea centrelor. Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării.

Prin zonă montană se înțelege zona delimitată conform Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui în zona montană.

Valoarea totală a Programului este de 60 milioane euro echivalent în lei la data accesării Programului și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

  1. Proiect de Lege privind Legea muntelui – a devenit Legea 197/2018

 

Proiectul prevede instituirea unui program de încurajare a activităţilor din zona montană, pentru care se alocă de la bugetul de stat un miliard de euro pe o perioadă de 10 ani.

 

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modalităţile de protecţie şi dezvoltare inteligentă, durabilă şi incluzivă a zonei montane.

 

Prin această lege este interzisă colectarea apelor, izvoarelor şi pâraielor în scopul utilizării acestora pentru microhidrocentrale, fără asigurarea în prealabil şi cu prioritate a necesarului de apă pentru animalele domestice şi sălbatice, acordând drept de exploatare celor care asigură reinvestirea profitului în proiecte de dezvoltare a calităţi productive a terenurilor. La întocmirea documentaţiilor pentru proiectele privind construcţia de microhidrocentrale, sunt obligatorii avizele emise de direcţiile pentru agricultură judeţene şi direcţiile silvice judeţene şi unităţile administrativ - teritoriale, mai prevede proiectul.

 

De asemenea, statul român acordă compensaţii băneşti, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, proprietarilor de terenuri din zona montană, aflate în situri Natura 2000, parcuri naturale, parcuri naţionale rezervaţii ale biosferei şi alte arii naturale protejate.

 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Educaţiei Naţionale vor colabora în vederea introducerii în învăţământul gimnazial, profesional şi liceal a unui pachet de discipline de studiu, care să cuprindă noţiuni elementare despre socio-economia zonei montane.

 

Specialiştii agricoli, medicii, profesorii tineri, până la vârsta de 35 de ani, care se stabilesc cu domiciliul în comune sau sate montane aflate la peste 20 km distanţă faţă de un oraş beneficiază de o 'primă de munte', echivalentă cu 100% faţă de salariul de bază. Învăţătorii care îşi exercită profesia în sate sau cătune montane izolate beneficiază de o 'primă de munte' echivalentă cu 100% faţă de salariul de bază.

 

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară a lânii în zona montană – a devenit Legea 330/2018

 

Proiectul vizează realizarea de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și piei în localitățile din zona montană. Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării.

 

Înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și piei din zona montană se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane. Numărul centrelor, tipul acestora, amplasamentul în localitățile din zona montană și proiectul-tip de realizare se aprobă anual, prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

 

Se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de centre de colectare, spălare și prelucrare primară de lână și piei în zona montană.

 

Intensitatea sprijinului financiar poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale, cu condiția ca ajutorul de stat maxim combinat să nu depășească 90 de puncte procentuale din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției. pentru:

 

  1. a) tinerii fermieri sau fermierii care s-au instalat în cei 5 ani anteriori datei de depunere a cererii de înscriere în Program;
  2. b) investițiile care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;
  3. c) cooperativele constituite în conformitate cu prevederile Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioară.

Valoarea totală a Programului este de 5 milioane euro pentru un număr maxim de 8 centre și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

 

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană – a devenit Legea 331/2018

 

Proiectul prevede aprobarea Programului de investitii pentru infiintarea centrelor de sacrificare a animalelor in zona montana, al carui scop este facilitarea accesului la finantare a investitiilor din zona montana.

 

„Valoarea totala a Programului este de 15 milioane de euro si se asigura de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale”, conform textului legislativ.

 

 

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane – a devenit Legea 332/2018

Proiectul vizează realizarea de investiții pentru înființarea de stâne montane în localitățile din județele din zona montană.

 

Investițiile din Program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producție primară, în scopul asigurării consumului intern, menținerea și crearea de noi locuri de muncă, cu accent deosebit pe stoparea depopulării. Înființarea stânelor montane se realizează în conformitate cu proiectele-tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane, denumită în continuare AZM.

 

Numărul de stâne montane, tipul acestora, amplasamentul în localitățile din zona montană și proiectul-tip de realizare a acestora se aprobă anual prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
Se instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiției în vederea realizării de stâne în zona montană.


Valoarea totală a Programului este de 7 milioane euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Prin hotărâre a Guvernului se stabilește anual bugetul pentru implementarea Programului. Stânele montane înființate în cadrul acestui program pot asigura prestări de servicii și altor beneficiari privați, pe bază de contract de prestări servicii.

 

  1. Proiect de Lege pentru aprobarea Programului de încurajare a investiţiilor din zona montană – a devenit Legea 334/2018

Proiectul vizează realizarea de investiții în centre de colectare- prelucrare lână și piei, centre de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii, centre de colectare și/sau prelucrare a laptelui, centre de sacrificare a animalelor și/sau unități de procesare a cărnii de capacitate mică, centre de colectare și prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor și/sau a plantelor medicinale și aromatice, din flora spontană și/sau cultură în zona montană, înființarea de stâne montane în localitățile din județele care au incidență asupra zonei montane, precum și alte investiții care duc la menținerea și dezvoltarea activităților din zona montană.

 

Schemă de finanțare presupune că beneficiarii Programului primesc maximum 40% din valoarea cheltuielilor eligibile ale investiți.

 

Sumele necesare pentru finanțarea Programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, destinate în acest scop.

 

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană – a devenit Legea 333/2018

Proiectul vizează aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor, fructelor de pădure şi plantelor medicinale în zona montană.

Investiţiile din program au ca obiectiv valorificarea superioară a produselor montane, limitarea declinului sectorului de producţie primară, în scopul asigurării consumului intern, menţinerii şi creării de noi locuri de muncă, cu accent pe stoparea depopulării.

Valoarea totală a programului este de 66 de milioane de euro pentru realizarea unui număr de maximum 658 de centre şi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 

  1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr.92/2007 – a devenit Legea 328/2018

Prin acest proeict a fost înlocuită sintagma ”asociații de dezvoltare comunitară” cu sintagma ”asociații de dezvoltare intercomunitară”, pentru extinderea atribuțiilor și responsabiităților către asociațiile de dezvoltare intercomunitară. De asemenea, sintagma ”transport public local” se înlocuiește cu sintagma ”transport public local și județean”. Modificăriile aduse legii 92/2007 vizează și emiterea licențelor de traseu pentru programul județean de transport personae prin curse regulate de către autoritatea județeană de transport, pentru o mai bună gestionare și urmărire a parcului auto, precum și încasarea taxei de emitere a licenței de traseu și a caietelor de sarcini de către consiliile județene.

  1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 – a devenit Legea 167/2018

Prin acest proiect, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE va fi responsabilă pentru asigurarea unei creșteri a gradului de informare și conștientizare a drepturilor clienților finali de energie electrică în relația cu operatorii economici participanți la piața de energie electrică. Totodată, va lua toate măsurile necesare pentru punerea la dispoziția acestora de informații practice.

ANREi este obligată: – să aprobe reglementările referitoare la activitățile din sectorul gazelor naturale, reglementările și regulile specifice care vor fi aplicate în conformitate cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege;

– să evalueze și să emită licențele pentru operatorii piețelor centralizate de gaze naturale.

Legea, în noua variantă, vine cu obligații pentru furnizori. Aceștia vor achiziționa energie electrică astfel încât să asigure acoperirea consumului clienților săi, cu prioritate pentru clienții beneficiari ai serviciului universal din portofoliul propriu.

Spre deosebire de ceilalți participanți la piața energiei, furnizorii nu mai au dreptul de a denunța unilateral contractele de furnizare de energie electrică încheiate cu clienții finali. Referitor la investiții, în cazul în care realizarea acestora nu este justificată economic pentru operatorul de distribuție, acestea se realizează prin cofinanțare din fonduri proprii ale distribuitorului, din fonduri ale bugetelor locale și din bugetul de stat în condițiile legii, precum și din fonduri ale persoanelor fizice și juridice care au solicitat racordarea la rețea în acea zonă, conform reglementărilor ANRE.

De asemenea, se impune implementarea contoarelor inteligente până în 2028

 

  1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative – a devenit Legea 310/2018

Legea prevede punerea în acord a prevederilor Legii nr 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările uterioare, cu deciziile Curții Constituționale și Decizia CEDO din 7 martie 2017 în cazul Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei.

  1. Proiect de Lege pentru modificarea art.32 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului national unic pentru apeluri de urgenţă – a devenit Legea 36/2020

Legea prevede sancțiuni mai aspre pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă 112, introducând și obligația de a presta muncă în folosul comunităţii pentru cei care sună abuziv la numărul de urgență.

Legea majorează amenzile pentru apelarea abuzivă a numărului unic 112 sau transmiterea de mesaje abuzive la numărul 114, precum şi pentru alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie.

 

  1. Proiect de Lege privind gestionarea durabilă a pădurilor – a devenit Legea 57/2020

Legea stabilește principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor.

Conform acesteia, exportul de bușteni, cherestea și lemn de foc va fi interzis din 2020 până în 2030. În cazul încălcării acestei prevederi, contravaloarea masei lemnoase pentru export ar urmă să fie confiscată. "(1) Se interzice pe o perioadă de 10 ani exportul de buștean cu sau fără coajă sau lemn rotund (lemn rotund - lemn doborât, tăiat la vârf, secționat sau nu), cherestea și lemn de foc începând cum anul 2020. (2) Încălcarea interdicției prevăzute la alin. (1) determina confiscarea contravalorii materialului lemnos care a făcut obiectul exportului".

 

Acest proiect mai prevede instituirea unui Catalog național al masei lemnoase la nivelul autorității publice centrale care să răspundă de silvicultură prin utilizarea bazelor de date informative extinse la nivelul acesteia.

"Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va publica un Catalog național al masei lemnoase pe site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifica prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc".

 

  1. Propunere legislativă de modificare a Legii concurenţei nr.21 din 30 aprilie 1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.153 din 29 februarie 2016, cu modificările şi completările ulterioare


Proiectul de lege corectarea anomaliilor aduse Legii concurenței în privința desemnării organului decizional al Consiliului Concurenței, prin revenirea la procedura inițială, dar simplificată, în care Parlamentul are inițiativa alegerii persoanelor care îndeplinesc criteriile din lege și a audierii acestora.

În organul decizional nu pot fi nuiți decât cetățeni români.
Este definit explicit statutul membrilor plenului și al inspectorilor de concurență, fiind clarificate o serie de incompatibilități și obligații. Se clarifică procedura de examinare preliminară, de investigare și de luare a deciziilor și se referă inclusiv la puterile de inspecție, similare cu perchezițiile prevăzute de Codul Penal și Codul de Procedură Penală.


  1. Proiect de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României-S.A.

    Proiectul prevede înființarea unei noi autorități la nivel național, Banca de Dezvoltare a României – SA, instituție specializată, cu personalitate juridică distinctă. Banca de Dezvoltare a României ar urma să asigure realizarea pnetru persoanele fizice și juridice, de finanțări, cofinanțări, refinanțări, garantări sau alte operațiuni bancare, asigurări și reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităților de interes public, dezvoltarea regională, susținerea activităților de cercetare-dezvoltare, protecția mediului înconjurător și susținerea și dezvoltarea IMM-urilor.

Potrivit proiectului, banca nu va putea accepta depozite de la populație, dar va putea oferi credite și asigurări. Pe lângă întreprinderile mici și mijlocii, unde va asigura implementarea măsurilor de ajutor de stat, Banca de Dezvoltare va da o atenție deosebită și marilor proiecte de infrastructură.

 

 

  1. Proiect de Lege pentru aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălţata Românească, Brună şi Sura de Stepă

    Proiectul prevede o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor în valoare de 10 milioane de euro, prin Ministerul Agriculturii.

Banii vor ajunge la crescătorii taurinelor din rasele Bălțata Româneasca și Brună prin investiţii pentru realizarea de ferme noi/adăposturi noi pentru animale de reproducție, inclusiv pentru prima populare, precum și de stimulare a asocierii în Cooperative.

 

Scopul programului îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv implementarea Programului de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălțata Românească și Brună, în vederea îmbunătăţirii nivelului de performanță și sustenabilitate al fermelor.

Termenul maxim de realizare a investiţiilor este de 1 an și 6 luni de la încasarea avansului, Cu posibilitatea de prelungire a acestuia la Solicitarea beneficiarului, cu maxim 6 luni.

 

  1. Proiect de Lege privind aprobarea Programului de susţinere a activităţii de reproducţie în sectorul de creştere a bubalinelor

    Proiectul vizează acordarea unui nou ajutor de stat fermierilor care au ca domeniu de activitatea creșterea bubalinelor. Potrivit inițiativei, se aprobă schema multianuală de susținere a activității de reproducție în sectorul creșterii bubalinelor, pentru fermierii care desfășoară activități de creștere și reproducție a bubalinelor, prin investiții pentru realizarea de locuri noi de cazare în ferme de reproducție noi sau în ferme de reproducție aflate în activitate care își măresc capacitatea de cazare, precum și de stimulare a asocierii în cooperative.
    Valoarea totală a ajutorului de stat este de 30 de milioane de euro.
    Ajutorul de stat  se acordă pentru investiții în locuri noi de cazare pentru reproducție, următorilor beneficiari, crescători de bubaline, care desfășoară activități de creștere și reproducție, astfel:
    a) persoane juridice şi/sau persoane fizice autorizate şi/sau întreprinderi familiale și/sau întreprinderi individuale, care deţin exploataţii cu aviz/înregistrate/autorizate sanitar-veterinar, până la data intrării în vigoare a prezentei legi;
    b) persoane juridice şi/sau PFA şi/sau IF şi/sau II care deţin exploataţii cu aviz/ autorizate/înregistrate sanitar-veterinar în care se desfăşoară activităţi de creştere și reproducție, asociate în cooperative agricole de exploatare şi gestionare a efectivelor de animale în vederea înfiinţării de ferme de reproducţie, respectiv spaţii de cazare şi dotări;
    c) unități de cercetare-dezvoltare-inovare, universități și licee de profil agricol.

    Ajutorul de stat se acordă pentru realizarea a maximum 200 locuri noi de cazare pentru reproducție, pentru un beneficiar, în baza

 


  1. Proiect de Lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. şi pentru modificarea unor acte normative

    Proiectul vizează înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A.
    Fondul își propune ca obiectiv direct susținerea dezvoltării economice prin investiții în sectoare competitive, care antrenează un efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital și de surse din piața financiară.

FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, a unor proiecte de investiţii rentabile și sustenabile în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri sau societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

FSDI va avea forma unei societăți de intermediere financiară pe acțiuni, cu acționar unic statul român pe întreaga durată de funcționare. Actul constitutiv, strategia și activitatea FSDI se vor supune regulilor cu privire la deficitul bugetar și datoria publică, pentru a-și menține clasificarea în afara sectorului public, pe toată durata existenței sale.

Capitalul social al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții va fi format din aport în natură, reprezentat de pachete de acțiuni deținute de stat la societățile din portofoliu, prevăzute în Anexa la proiectul de lege, precum și din aport în numerar în valoare de 1,85 miliarde lei. Pachetele de acțiuni se transferă în proprietatea FSDI. În cazul societăților în care la data preluării statul este acționar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina, sub orice formă aceste acțiuni, dacă acest fapt va duce la pierderea poziției de acționar majoritar a FSDI la societățile în cauză.

Finanțarea FSDI se va face din venituri obținute din dividende încasate de la societățile aflate în portofoliu, din cele rezultate din operațiuni cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni, dar și din alte surse prevăzute de lege.


  1. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.227/2015 a Codului fiscal


Proiectul stabilește că, prin alineatul 5, comercializarea autovehiculelor second-hand achiziționate din afara țării și revândute în România se face doar de către persoanele juridice, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
De asemenea, la alineatul 6, se prevede că persoanele fizice pot achiziționa o dată la doi ani, un singur autovehicul second-hand pentru folosință proprie.

  1. Propunere legislativă privind înfiinţarea instituţiei pentru promovarea valorilor naţionale "Regele MIHAI I"


Proiectul prevede înființarea, la Palatul Elisabeta, a unei instituții care să poarte numele Regelui Mihai I al României.
Față de forma adoptată tacit în Camera Deputaților, senatorii din comisia juridică au avizat ca finanțarea anuală de 860.000 euro, asigurată de la bugetul de stat, va fi aproape înjumătățită. În plus, Palatul Elisabeta va alocat doar ca sediu noii instituții, fără a fi dat în administrarea acesteia.

Instituția pentru promovarea valorilor naționale ”Regele Mihai I” , va funcționa, conform proiectului, ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar. Sediul Instituției a fost propus Palatul Elisabeta, situat în Șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff, nr. 28, sector 1, București. Conform proiectului, activitatea instituției va consta în crearea și dezvoltarea de programe și proiecte în vederea promovării tradițiilor, obiceiurilor și simbolurilor naționale, a persoanelor și realizărilor de valoare din domeniul științific, cultural, educațional, sportiv și economic, promovării unor evenimente cu semnificație istorică și a unor programe de dezvoltare pe termen mediu și lung, dezvoltării socio-culturale, sportive și educaționale pe plan local, regional, național și internațional, recunoașterii meritelor și susținerii elevilor, studenților și cadrelor didactice, pentru a atinge excelența și promovării imaginii României, investițiilor și turismului, artei, știintei, educației și a monumentelor istorice față de personalități, investitori și instituții din străinătate.

 

  1. Proiect de Lege privind Codul administrativ al României
    Proiectul are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, se arată în raport.

 

  1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

Proiectul prevede punerea în accord a prevederilor legii 135/2019 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, cu deciziile CCR, a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și a deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

 


  1. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.  78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.97 din 7 februarie 2019

Respectivul proiect de lege a fost adoptat inițial de Senat la data de 3 iulie 2018 și de Camera Deputaților în următoarea zi.

La data de 6 iulie 2018, Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate, iar, prin Decizia nr. 650/2018 Curtea Constituțională a admis parțial sesizarea.

Astfel, Senatul a adoptat la data de 17 aprilie 2019 noua formă a proiectului, în calitate de primă carea sesizată, iar Camera Deputaților a adoptat la data de 24 aprilie 2019, în calitate de for decizional.

 

  1. Propunere legislativă privind stimularea prezentării gravidelor la consultaţii prenatale

Proiectul de lege are ca scop încurajarea femeilor însărcinate să se prezinte la medic la verificările prenatale. Proiectul, pentru care Camera Deputaților este for decizional, propune acordarea unui „sprijin social”: gravidele să primească îmbrăcăminte şi produse de îngrijire când se prezintă la consultații.

 „Prezenta legislaţie are ca obiect de reglementare stimularea prezentării gravidelor la consultaţiile prenatale prin condiţionarea acordării gratuite, pentru fiecare nou-născut viu, a unui sprijin material care constă în produse de îmbrăcăminte şi îngrijire la nivelul indicatorului social de referinţă.”

Inițiatorii au fost inspirați de soluțiile aplicate în Finlanda de zeci de ani, țară în care se acordă aceste ajutoare încă din 1938 pentru femeile cu venituri reduse și care au fost generalizate pentru toate gravidele din 1945.

 

 

  1. Proiect de Lege privind declasificarea unor documente

Propunerea legislativă privind declasificarea unor documente vizează Hotărârea CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Un amendament adoptat de deputaţi în Comisia juridică prevede că, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


Documentele la care face referire proiectul sunt centralizate de Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

Iniţiativa legislativă mai stipulează că persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.


 

  1. Propunere legislativă pentru completarea art.55 alin.(1) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Propunerea legislativă introduce și o reducere a vârstei de pensionare a femeilor cu copii.
Proiectul introduce o reducere a vârstei de pensionare a femeilor cu trei sau mai mulți copii.

Astfel în baza unei cereri mamele cu mai mulți copii vor putea ieși la pensie cu doi ani mai devreme pentru fiecare copil născut și crescut cel puțin până la data de 10 ani.


  1. Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991

Proiectul de lege prevede instituirea documentului Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP), ca document de identificare a cetățenilor străini și apatrizilor de origine română, indiferent de modul în care aceștia sunt identificați, care aparțin filonului cultural românesc și își asumă în mod liber identitatea culturală română.


Este vorba despre de identificare pentru persoanele din alte țări care nu dețin cetățenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni și care solicită drept de muncă și de ședere în România.

documentul Cartea Verde a Românului de Pretutindeni va fi un fel de pașaport, cu care vor putea să circule în Uniunea Europeană, să iasă din România fără viză, cu condiția să lucreze în țara noastră, având, astfel, toate beneficiile muncii din legile românești – educație, servicii medicale de urgență, șomaj. Totodată, dacă au un contract de muncă legal, persoanele care vor deține Cartea Verde nu vor mai avea nevoie de un permis de ședere sau de muncă pentru străini.

Proiectul de lege mai prevede ca acești cetățeni să fie exceptați de la obligativitatea domicilierii în țară timp de cel puțin 8 ani sau în cazul căsătoriei cu cetățeni români, de cel puțin 5 ani, pentru obținerea cetățeniei române.


Persoana care solicită Cartea Verde trebuie să își demonstreze legăturile românești, să considere limba română ca limbă maternă, are cunoștințe despre tradițiile și obiceiurile românești, face o declarație scrisă despre afilierea la poporul român în prezența unui consul al României sau a unei autorități, sau demonstrează că unul dintre părinți, bunici sau străbunici au fost resortisanți români.

 

  1. Proiect de Lege privind gestionarea durabilă a pădurilor

Proiectul de lege prevede interzicerea exportului de bușteni pentru o peroadă de 10 ani.

De asemenea, se instituie Registrul național de evidență informatizată a proprietăților forestiere, la nivelul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură. Realizarea cadastrului aferent fondului forestier proprietate publică a statului este finanțată de la bugetul de stat sau din surse proprii ale administratorilor fondului forestier proprietate publică a statului.

Acest proiect mai prevede instituirea unui Catalog național al masei lemnoase la nivelul autorității publice centrale care să răspundă de silvicultură prin utilizarea bazelor de date informative extinse la nivelul acesteia.

Autoritatea publică centrală care răspunde de silviculturia va publică Catalogul național al masei lemnoase pe site-ul propriu, al cărui model se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură vor verifică prin sondaj actele de punere în valoare în baza unor criterii de risc.

Conform acestuia, exportul de bușteni, cherestea și lemn de foc va fi interzis din 2020 până în 2030. În cazul încălcării acestei prevederi, contravaloarea masei lemnoase pentru export ar urmă să fie confiscată.

 

  1. Proiect de Lege privind completarea Ordonanţei de urgenţă nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Proiectul are ca inițiatori pe deputații Mircea Drăghici și Alfred-Robert Simonis. Proiectul de lege introduce conceptul de conducere defensivă. Astfel, este vizată stimularea și dezvoltarea conducerii auto defensive la nivelul cetățenilor cu drept de conducere, din cadrul companiilor publice sau private.

Proiectul ar urma să modifice Ordonanța de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice prin introducerea de cursuri de pilotaj defensiv pentru creșterea siguranței pe drumurile publice și reducerea riscului de accidente auto.

Este introdus astfel în legislația românească conceptul de „conducere defensivă”. Acest concept este practicat la scară largă în Uniunea Europeană, state precum Suedia, Olanda, Marea Britanie, Luxemburg sau Franța având, deja, implementate programe obligatorii de instruire profesională permanentă a conducătorilor auto în vederea conducerii defensive.

Dacă pentru simpli posesori de permise de conducere, care nu exercită anumite funcții de șoferi, această pregătire va fi una facultativă, în cazul conducătorilor de vehicule speciale, dotate cu semnale speciale de avertizare luminoase precum cele ale Ambulanțelor, Pompierilor, Poliției sau transportatorilor cu gabarit depășit, va fi una obligatorie. 

Practic, orice conducător auto va parcurge un curs de instruire pentru dezvoltarea abilității de conducere defensivă, unde va trebui să aloce ca timp un week-end pentru instructaj. În Europa, contravaloarea cursului este în jur de 120-200 euro/ cursant. Conform proiectului, statul va acorda facilități fiscale în proporție de 100%, deducând integral contravaloarea dezvoltării profesionale a deținătorilor de permis de conducere din cadrul companiilor private sau publice din România, sub forma deducerii impozitului pe profit/venit datorat cheltuielilor cu formarea angajațiilor în domeniul conducerii auto defensive.

  1. Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială

Proiectul de lege prevede reglementarea unor măsuri de protecţie socială în contextul epidemiei de coronavirus. Măsurile propuse se adresează unui grup-ţintă, format din persoanele cele mai afectate de consecinţele imediate ale COVID-19, persoane care şi-au pierdut deja locul de muncă sau care sunt supuse riscului de a şi-l pierde, potrivit expunerii de motive.

Proiectul vine să completeze Codul muncii în sensul că, "pe durata suspendării temporare a activităţii şi sau a reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării de urgenţă, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate şi/sau au contractul individual de muncă/raportul de serviciu suspendat, să beneficieze de o indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau a stării de urgenţă, după caz".

Iniţiativa legislativă se adresează şi şomerilor care beneficiază deja de indemnizaţie de şomaj, perioada de acordare prelungindu-se cu trei luni de la data până la care a fost stabilit dreptul respectiv.

  1. Proiect de Lege pentru suspendarea rambursării creditelor

Proiectul prevede suspendarea rambursării creditelor. Se prevede suspendarea, la cerere, a tuturor obligațiilor de plată către bănci în ceea ce privește creditele și dobânzile aferente.

Măsura ar urma să fie valabilă atât pentru companii, cât și pentru persoanele fizice și se aplică tuturor creditelor bancare contractate până la data de 19 martie 2020, inclusiv. Suspendarea ratelor bancare ar urma să opereze până la finalul anului 2020, iar urata contractuală se va prelungi corelativ.

Proiectul despus prevede că obligația de plată a ratelor scadente, dobânzilor și comisioanelor aferente împrumuturilor se suspendă până la 30.09.2020, prin prelungirea corespunzătoare a maturității creditului. Sunt eligibili debitorii care nu înregistrează întârzieri la plată, reprezentând principal și/sau dobândă, în relație cu creditorii, mai mari de 90 de zile. De suspendarea ratelor pot beneficia și IMM-urile care sunt afectate de instituirea stării de urgență și nu se află în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

  1. Proiect de Lege pentru plafonarea preţului medicamentelor şi a alimentelor de strictă necesitate

 

Proiectul prevede, pe perioada situației de urgență, plafonarea prețurilor la raft pentru medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și alte asemenea, după cum urmează: la costul de producție adaosul poate fi de maximum 10% din acest cost, iar pe lanțul de distribuție adaosul total nu poate depăși 10% din prețul de vânzare al producătorului.

În aceleași condiții este prevăzută plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum. Nerespectarea plafonărilor ar urma să constituie contravenție și să fie sancționată cu amendă începând de la 5 milioane lei, dar nu mai mult de 4% din cifra de afaceri.

  1. Proiect de Lege privind numirea managerilor şi specialiştilor în consiliile de administraţie ale regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori ale societăţilor comerciale, inclusiv ale băncilor sau altor instituţii de credit, societăţilor de asigurare şi celor financiare

 

Proiectul prevede că poziția de manager sau membru numit în consiliile de administrație ale regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice sau ale societăților comerciale, inclusiv ale băncilor sau altor instituții de credit, societăților de asigurare și celor financiare, nu va putea fi ocupată pe viitor decât de un specialist inclus pe o listă specială aprobată în ședință de guvern.

Pe această listă vor fi înscriși numai funcționarii, angajații, liber profesioniștii și pensionarii” care dau dovadă de profesionalism și probitate morală, într-o perioadă de activitate de cel puțin 7 ani și care nu au suferit nicio condamnare penală.

Inițiatorii proiectului propun limitarea numirii unei persoane în conducerea companiilor de stat la un singur consiliu de administrație, cu condiția ca persoana numită să fie un specialist aprobat de Guvern.

În consiliile de administrație ale regiilor autonome, companiilor sau societăților naționale, instituțiilor publice sau ale societăților comerciale, inclusiv ale băncilor sau altor instituții de credit, societăților de asigurare și celor financiare, în conformitate cu prezenta lege, pot fi numiți, ca membri, într-un singur consiliu de administrație, în afara personalului propriu, numai specialiștii înscriși în lista Guvernului, aprobată în ședința acestuia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Calitatea de manager ori de membru în consiliul de administrație al companiilor și instituțiilor menționate va fi incompatibilă cu următoarele categorii de funcții publice sau de demnitate publică: a) funcționari publici; b) aleși în consiliile locale și consiliile județene; c) secretari generali și secretari generali adjuncți din autoritățile autonome sau instituții publice centrale și locale; d) președinți și secretari ai adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților la societățile comerciale; e) membri ai grupurilor de interese economice aflate în relații comerciale cu sus menționatele autorități, instituții, unități etc.; f) persoane mandatate să îndeplinească funcția de reprezentare profesională salarizată în organizațiile cu scop comercial; g) cenzori ai societăților comerciale; h) reprezentanți ai statului în adunările generale ale societăților comerciale; i) manageri sau membri în alt consiliu de administrație.

 

  1. Propunere legislativă privind completarea Legii nr.102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare

 

Proiectul de lege are ca unic inițiator pe deputatul Mircea Drăghici.
Propunerea privește clarificarea situației juridice delicate a cimitirelor parohiale care au fost introduse abuziv în inventarul domeniului public local, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Proiectul prevedere că toate cimitirele parohiale, precum și lăcașurile de cult și casele parohiale, împreună cu terenul aferent, introduse abuziv în inventarul mediului public local, respectiv a acelor imobile care, la data intrării în vigoare a Legii nr 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, nu se aflau în inventarul domeniului public local, ci erau deținute și se aflau în evidențele unităților de cult se radiază din inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale.

Autoritățile publice locale au obligația de a radia, din inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al UAT, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, toate cimitirele parohiale, precum și lăcașurile de cult și casele parohiale, împreună cu terenul aferent, introduse abuziv în inventarul domeniului public local, respectiv a acelor imobile care, la data intrării în vigoare a legii nr 213/1998 privind proprietarea publică și regimul juridic al acesteia, nu se aflau în inventarul public local, ci erau deținute și se aflau în evidențele unităților de cult.

 


 


 

 

 

 

 

 

  1. ÎNTREBĂRI/INTERPELĂRI ADRESATE MEMBRILOR GUVERNULUI ÎN SESIUNEA 2016 – 2020

 

1.

Întrebarea nr.620A/12-04-2017 - Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

2.

Întrebarea nr.1627A/27-09-2017 - Raportul privind calitatea unor produse alimentare comercializate în România.

3.

Întrebarea nr.1678A/04-10-2017 – Măsuri privind parcul auto second hand.

4.

Întrebarea nr.1679A/04-10-2017 - Măsuri privind reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

5.

Întrebarea nr.1680A/04-10-2017 - Licitaţiile de deszăpezire Bucureşti-Piteşti.

6.

Întrebarea nr.1760A/11-10-2017 - Posibilitatea achitării retroactive a contribuţiei sociale pentru pensie.

7.

Întrebarea nr.1904A/23-10-2017 - Posibiltatea achitării retroactive a contribuţiei sociale pentru pensie

8.

Întrebarea nr.4150A/14-05-2018 - Respectarea legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale

 

III. LUĂRI DE CUVÂNT

 

  1. Proiectul de Lege privind declasificarea unor documente (PL-x 616/2018); (adoptat) – supunere la vot - Ședința Camerei Deputaților dn 14 februarie 2018


Dacă Silviu Brucan spunea că României îi trebuie 20 de ani ca să devină o ţară democratică, cine ar fi crezut că, după 28 de ani de la Revoluţie, ar trebui să introducem în Parlamentul României o astfel de lege, prin care să limităm sau să întrerupem din abuzurile instituţiilor de forţă din România, ca să putem reda încrederea cetăţenilor, a milioanelor de cetăţeni care vorbesc la telefon, că ceea ce vorbesc nu este interceptat şi folosit împotriva lor, interpretat greşit, în transcripturi care niciodată nu pot fi verificate de nimeni?

 

Eu cred că astăzi am procedat corect faţă de cetăţenii din România. Suntem în ceea ce noi am pus în platforma electorală, în 2016, atunci când am spus: "Dreptate până la capăt!". Şi astăzi este un pas important în acest sens.

 

Legea va fi atacată la Curtea Constituţională, n-am nicio îndoială, deşi sunt şi amendamente depuse de USR, pe care le-am acceptat, amendamente depuse de PMP, pe care le-am acceptat.

 

Dar eu vă dau o veste proastă, celor care o veţi ataca. Vă spun că cine învesteşte, şi dezînvesteşte. Ceea ce înseamnă că Parlamentul a învestit Guvernul pe procedurile de declasificare, tot Parlamentul este cel care îşi ia acest drept înapoi.

Astăzi, Parlamentul a făcut ceea ce a trebuit şi este în limitele lui constituţionale.

 

Vă mulţumesc pentru acest vot. (Aplauze.)




  1. Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2019 (PL-x 26/2019, L88/2019) - Ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului din 14 februarie 2019



- 1.235. Se propune majorarea sumei alocate cheltuielilor de personal în Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2019, Anexa nr. 3/48/02 - Autoritatea Electorală Permanentă, Capitolul 51.01, Grupă/titlu 10, Titlul I - "Cheltuieli de personal", I. Credite de angajament, cu suma de 12.637 mii lei, II. Credite bugetare, cu suma de 12.637 mii lei, art. 01 - Cheltuieli salariale în bani, II. Credite bugetare, cu suma de 12.637 mii lei; alin. 01 - Salarii de bază, II. Credite bugetare, cu suma de 4.534 mii lei; alin. 06 - Alte sporuri, II. Credite bugetare, cu suma de 2.251 mii lei, alin. 30 - Alte drepturi salariale în bani, II. Credite bugetare, cu suma de 5.552 mii lei. Este doar o reglare interioară a cheltuielilor cu salariile, nimic altceva. Mulţumesc.

- Articolul 51 alin. (5). Propunem următorul text la bugetul Autorităţii Electorale: "În bugetul Autorităţii Electorale Permanente este cuprinsă şi suma de 54.412 mii lei, destinată finanţării în anul 2019 a acţiunilor aferente organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European şi pentru alegerea Preşedintelui României". Nu este vorba de impact bugetar, doar translatare de sumă în interiorul capitolelor bugetului Autorităţii Electorale Permanente.

Mulţumesc.

- 1.234. Se propune diminuarea sumei alocate rambursării cheltuielilor pentru campaniile electorale, în Proiectul Legii bugetului de stat pe 2019, Anexa nr. 3/48/02 - Autoritatea Electorală Permanentă, Capitolul 54.01, Grupă/titlu 59, Titlul XI - "Alte cheltuieli", art. 38 – Rambursarea cheltuielilor pentru campaniile electorale, II - Credite bugetare, cu suma de 12.637 mii lei.

 

 

3, Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor - Ședința Camerei Deputaților din 4 februarie 2019

 

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra listei candidaţilor pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, pentru prima sesiune ordinară a Camerei Deputaţilor, din anul 2019, până la începutul celei de-a doua sesiuni ordinare din anul 2019, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

  • Numărul total al deputaţilor: 329;
  • Numărul deputaţilor prezenţi: 239;
  • Numărul total de voturi exprimate: 167;
  • Numărul total de voturi anulate: 1;
  • Numărul total de voturi valabil exprimate: 167, din care:

o          voturi pentru: 166;

o          voturi contra: 1.

Ca urmare a faptului că din totalul celor 329 de deputaţi au fost prezenţi 239, din care şi-au exprimat votul 167, iar din acest număr 166 au votat pentru lista candidaţilor propuşi, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat că este întrunită majoritatea voturilor necesară aprobării listei candidaţilor pentru alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Camerei Deputaţilor, astfel:

  • vicepreşedinţi: Florin Iordache - PSD; Carmen-Ileana Mihălcescu - PSD; Eugen Nicolicea - PSD; Marilen-Gabriel Pirtea - PNL;
  • secretari: Mircea-Gheorghe Drăghici - PSD; Cristian Buican - PNL; Silviu Dehelean - USR; Dragoş Gabriel Zisopol - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale;
  • chestori: Ion-Marcel Ciolacu - PSD; Cătălin-Marian Rădulescu - PSD; Seres Dénes - UDMR; Andrei Dominic Gerea - ALDE.

Încheiat astăzi, 4 februarie 2019.

 

  1. Dezbaterea Proiectului de Lege privind declasificarea unor documente (PL-x 616/2018). (rămas pentru votul final) - Ședința Camerei Deputaților din 13 noiembrie 2018


Mulţumesc, domnule preşedinte.

 

Vorbesc şi în numele Grupului parlamentar al PSD, dar şi ca iniţiator la această iniţiativă legislativă.

 

Şi vreau să vă spun, din start, că această lege prevede declasificare, în primul rând, pentru că plecăm de la Hotărârea CSAT nr. 17/2005, în baza căreia s-au semnat protocoalele.

 

Dragi colegi de la USR,

 

Protocoalele le-au adăugat la lege, de aceea le declasificăm, de aceea le desecretizăm, ca să vedem ce conţin ele. Vă aduceţi aminte de bilanţul la care a participat şeful Serviciului Român de Informaţii cu Direcţia Naţională Anticorupţie, în care se vorbea de peste 300 de echipe operative mixte, care au conlucrat pentru "înfăptuirea" justiţiei, prin dosarele pe care le-au construit? De ce vă temeţi să ne uităm la aceste protocoale? De ce vă este frică? Haideţi să le vedem!

 

Spuneţi că este vulnerabilă din punct de vedere constituţional?

 

Spuneţi că ar fi trebuit să facă emitenţii această declasificare?

 

Aduceţi-vă aminte că doamna prim-ministru Viorica Dăncilă a ieşit şi a spus public că Hotărârea nr. 866/2015, de declasificare, trebuie iniţiată de toţi emitenţii. Din acel moment, din care le-a cerut public să facă acest lucru, nimeni, niciun emitent nu a făcut niciun pas în această direcţie.

 

Şi atunci, noi, Parlamentul, ce să facem? Să stăm, să privim indiferenţi la ceea ce se întâmplă? Poliţia politică să se desfăşoare în continuare cu... peste 500.000 de cetăţeni care au fost afectaţi de astfel de probe neaduse în instanţă pe care inculpaţii nu au avut şansa să le vadă, nu au avut şansa echilibrului de arme? Magistraţii nu au avut valoarea fundamentală de independenţă, nu au avut şansa ca procurorii să stea departe de pupitru, în timpul în care procurorii deja aduceau acele mape galbene, cu probe aşa-zise făurite de echipele operative mixte şi pe baza cărora judecătorii luau decizii care afectau familii şi destine. Vreţi, în continuare, să mergem în acest fel?

 

Eu însumi am avut şi am la apel un dosar de peste 300.000 de file, în care ar fi trebuit să fie probe.

 

Un coleg de-al dumneavoastră, de aici - ştie dumnealui cine - a venit aici, la tribună, şi a spus: "Mircea Drăghici nu are calitatea să vorbească, pentru că este urmărit penal şi urmează să fie în puşcărie opt ani şi jumătate, pentru că aşa cer procurorii".

 

Între timp, s-a demonstrat că acele probe nemaipomenite erau doar nişte interceptări, transcrise greşit, interpretate greşit, pe siguranţă naţională, şi Înalta Curte de Justiţie a decis achitarea tuturor inculpaţilor, inculpaţii fiind tot volumul de PSD-işti din judeţul Argeş care trebuia să meargă la puşcărie. De ce? Pentru că aşa gândise cineva. Vi se pare că aşa este normal? Să vă spunem câţi dintre inculpaţi au murit între timp? Să vă spunem câtă durere a fost în sufletele familiilor noastre?

 

De aceea am iniţiat această lege, pentru că eu sunt parlamentar, sunt ales de către cetăţeni şi nu am dreptul, în faţa lor, după ce mi-au dat votul, să stau în bancă şi să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Nu pot să fiu indiferent la ceea ce se întâmplă. Am trecut şi în programul nostru de guvernare "dreptate până la capăt"!

 

Vă mulţumesc.


  1. Numirea directorului Serviciului de Informaţii Externe - Ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului din 4 iulie 2018 (sesiune extraordinară)



Proces-verbal

 

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea directorului

 

Serviciului de Informaţii Externe

 

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, cu privire la numirea domnului Vlase Petru Gabriel în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe.

 

   Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 465;

   Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 377;

   Numărul total de voturi exprimate - 371;

   Număr de voturi anulate - 0;

   Număr total de voturi valabil exprimate - 371, din care:

       voturi "pentru" 340;

       voturi "contra" 31.

 

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 52 alin. (7) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

 

Având în vedere faptul că, din totalul celor 465 de parlamentari, au fost prezenţi 377, din care au votat "pentru" 300... 340...

 

 

  1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.718 din 8 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.998 din 15 decembrie 2017 (Pl-x 359/2016/2018). (adoptată legea cu un amendament) - Sedința Camerei Deputaților din 9 mai 2018


Cât fariseism la tribuna acestui Parlament!

 

Neconstituţională, în ansamblul ei, legea a fost, pentru că nu s-a respectat principiul bicameralismului. Nicio altă neconstituţionalitate nu a fost semnalată pe textul acestei legi.

 

Mai mult decât atât, cei care au avut rambursări de 99% mai mult, chiar, la campaniile electorale, au fost cei care astăzi au votat această lege, adică PSD şi ALDE.

 

Toţi ceilalţi care ne dau nouă lecţii, să ţinem contabilitatea cum trebuie, în finanţele partidului, sunt cei care au primit la jumătate rambursarea şi cei care au de explicat în spaţiul public cum au spălat nişte bani din străinătate. (Aplauze. Vociferări.)

 

De aceea spun că este foarte mult fariseism la această tribună!

 

Vă rugăm, până una alta, nu ne daţi nouă lecţii cine sunt penalii şi cei care spală banii din afară, pentru a fi astăzi, pe nedrept şi ilegal în Parlament!

 

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

  1. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2017 privind alegerea membrilor şi a biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 28 martie 2018



Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea unui membru şi secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii

 

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile... cu buletin de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Csoma Botond, în calitatea de membru şi secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, au constatat următoarele:

 

   numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 465;

   numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 302 persoane;

   numărul total de voturi exprimate 249;

   numărul de voturi anulate: 0;

   numărul total de voturi valabil exprimate: 249.

 

Din care:

 

   voturi pentru: 248;

   voturi contra: 1.

 

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 302, din care 248 au votat pentru numire, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea domnului deputat Csoma Botond în calitate de membru şi secretar al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

 

 

  1. Numirea unor membri în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii - Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 28 martie 2018


Rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori, prin apel nominal, cu privire la numirea unor membri ai Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

 

La apelul nominal au răspuns şi au votat pentru numirea unor membri ai Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii un număr de 177 de deputaţi şi 75 de senatori, deci un număr total de 252 de senatori şi deputaţi.

 

Ca urmare a faptului că din totalul de 465 de deputaţi şi senatori au fost prezenţi 351, din care 252 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea tuturor celor propuşi de comisiile reunite în funcţia de membru al Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pentru un mandat de 6 ani.

 

  1. Continuarea dezbaterilor asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (rămas pentru votul final) - Sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 21 decembrie 2017

 

 

pentru Autoritatea Electorală Permanentă, la Capitolul 5001, Titlul XI - Alte cheltuieli, Articolul 03 - Finanţarea partidelor politice, Credite bugetare cu suma de 16.548 mii lei pentru a atinge pragul de 0,04% din veniturile la bugetul de stat pentru anul 2018, potrivit Anexei nr. 1 la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, în sumă nominală de 55.000 mii lei, o creştere de 30,08% faţă de proiectul de lege propus de Guvern pentru acest articol.

 

Vă rog să îl susţineţi.

 

 

  1. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.18 alin.(2) din Legea nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (PL-x 505/2017). (rămas pentru votul final) - Ședința Camerei Deputatilor din 19 decembrie 2017



Domnule preşedinte,

 

Stimaţi colegi,

 

În calitate de iniţiator, am simţit nevoia să punem un prag minim pentru alocarea subvenţiilor pentru partidele politice parlamentare. Acest prag minim nu exista până acum în lege. În plus de acesta, am convenit ca, împreună cu Partidul Naţional Liberal, pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

 

Vă rog să fiţi de acord cu această solicitare şi să o votăm la votul final.

 

Mulţumesc.

 

  1. Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2018 (PHCD 96/2017). (rămas pentru votul final) - Sedinta Camerei Deputatilor din 27 noiembrie 2017

 

 

 

 

- Notă privind bugetul Camerei Deputaţilor propus pentru anul 2018.

 

Proiectul de buget al Camerei Deputaţilor pe anul 2018 a fost întocmit pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate din structura serviciilor şi a consultării cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice, fiind dimensionat la suma totală de 421.300 mii de lei. Din această sumă, 12.800 mii de lei au fost prevăzuţi pentru efectuarea lucrărilor pregătitoare în vederea asigurării condiţiilor pentru desfăşurarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în anul 2019.

 

Pe titluri de cheltuieli, volumul total al creditelor bugetare proiectate pe anul 2018, la Capitolul 51.01 se prezintă astfel: cheltuieli de personal - în sumă de 307.792 mii de lei, la fundamentarea fondului salariilor de bază pe anul 2018 luându-se în calcul influenţele aplicării prevederii Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

 

Bunuri şi servicii, în sumă de 54.616 mii de lei. Creditele bugetare au fost stabilite pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii sediului Camerei Deputaţilor, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru cheltuielile de protocol, cheltuielile privind cazarea şi transportul aferente deplasărilor interne, dar şi a celor din străinătate pentru deputaţi şi personal, precum şi pentru alte cheltuieli autorizate de lege.

 

La "Alte transferuri, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale" s-a prevăzut suma de 92 de mii de lei, potrivit înţelegerii între cele două Camere aceste plăţi efectuându-se alternativ.

 

Cheltuieli pentru active nefinanciare, în sumă de 30.300 mii de lei, sunt necesare pentru construcţii - 5.000 mii de lei, lucrări privind retehnologizarea ascensoarelor şi faţadă parcaj subteran; pentru dotări independente - 5.728 de mii de lei; pentru alte cheltuieli asimilate investiţiilor - 740 de mii de lei.

 

Cheltuieli pentru asistenţă socială, în sumă de 28.500 mii de lei, prevăzute pentru cheltuielile aferente indemnizaţiei acordate foştilor deputaţi, precum şi persoanelor care în anul 2018 vor înceta activitatea în condiţiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

 

La activităţile finanţate din venituri proprii, pentru anul 2018 se propune, atât la resurse, cât şi la cheltuieli, suma de 23.293 mii de lei.

 

Mulţumesc.

 

- Am menţionat în nota de fundamentare, atunci când am prezentat cifrele seci, cum le spuneţi dumneavoastră, că, în alternanţă cu Senatul, Camera Deputaţilor plăteşte organismelor internaţionale contribuţii, cotizaţii şi, mai mult decât atât, se pregăteşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de către Camera Deputaţilor. Aceasta este creşterea.
Sunt creşteri şi la ceea ce spuneţi dumneavoastră, dar în niciun caz nu vizează procentele pe care le-aţi menţionat. Mulţumesc.



12 Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2017 (PHCD 5/2017). - Sedinta Camerei Deputatilor din 16 ianuarie 2017




Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

 

Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2017

 

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) şi ale art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 252 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. Bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2017, finanţat de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 245.617 mii lei, din care 235.764 mii lei la Capitolul "Autorităţi publice şi acţiuni externe", 9.853 mii lei la capitolul "Asigurări şi asistenţă socială".

 

Art. 2. Structura cheltuielilor curente, în sumă de 222.615 mii lei, necesare în vederea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerii şi administrării Palatului Parlamentului este următoarea: cheltuieli de personal, 177.320 mii lei; cheltuieli cu bunuri şi servicii, în sumă de 44.035 mii lei; cheltuieli pentru transferuri - contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale -, în sumă de 1.260 mii lei.

 

La titlul "Cheltuieli curente" sunt prevăzute şi sumele necesare pentru cabinetul medical din Palatul Parlamentului.

 

Art. 3. Cheltuielile de capital sunt în sumă de 11.494 mii lei, din care 3.746 mii lei pentru active fixe şi 7.748 mii lei pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe.

 

Detalierea cheltuielilor de capital este prevăzută în anexă.

 

Art. 4. Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii desfăşurate pe lângă Camera Deputaţilor în anul 2017 cuprinde atât resurse, cât şi cheltuieli în sumă totală de 20.900 mii lei.

 

Veniturile realizate în Camera Deputaţilor vor fi reţinute integral de către aceasta, pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital aferente activităţilor finanţate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului permanent. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleaşi destinaţii.

 

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor poate aproba utilizarea încasărilor în lei sau în valută şi pentru alte destinaţii, în condiţiile legii.

 

Organizarea activităţilor finanţate din venituri proprii, tarifele şi cotele de adaos comercial aferente acestora se aprobă de Biroul permanent al Camerei.

 

Numărul de personal salarizat din venituri proprii se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în funcţie de necesităţi şi de veniturile realizate.

 

Art. 5. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor va lua măsuri pentru încadrarea în alocaţiile bugetare prevăzute în prezenta hotărâre.

 

Art. 6. Anexele fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Şi, doar ca precizare, bugetul Camerei este cu 17,9% mai mic decât bugetul Camerei pe anul 2016.

 

Mulţumesc.




13 Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (PL-x 510/2016). (aprobarea cererii de retrimitere la comisie şi de desfăşurare a lucrărilor comisiei în paralel cu plenul) - Sedinta Camerei Deputatilor din 28 decembrie 2016




Mulţumesc, domnule preşedinte.

 

Stimaţi colegi,

 

Este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului care a prorogat termenul de rambursare a sumelor de la alegerile locale cu încă 30 de zile, pentru ca şi Curtea de Conturi să poată să facă în mod eficient controlul şi să-şi dea avizul pe raportul de control.

 

Ordonanţa de Guvern deja îşi produce efectele, dar sunt câteva... este un amendament depus de subsemnatul care vă cere să aprobaţi câteva sortimente de cheltuieli suplimentare la partea de subvenţie de la bugetul de stat şi anume, producţia şi difuzarea de spoturi publicitare, consultanţă politică, consultanţă juridică, sondaje de opinie, onorarii avocaţi, taxe de timbru, taxe de mărci înregistrate şi cheltuieli cu penalităţile.

 

Cred că este important să începem anul cu un buget de venituri şi cheltuieli programat, eficient, pe sortimente de cheltuieli. De aceea, vă cer să aprobaţi această ordonanţă de Guvern cu amendamentele propuse.

 

Mulţumesc.



IV. LUĂRI DE CUVÂNT ÎN ȘEDINȚELE BP

 

  1. Memorandum intern: Bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2017 - Ședința Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 16 ianuarie 2017 ora 14:00



Domnule preşedinte, stimaţi colegi, proiectul de buget este dimensionat cu 17,9% procente mai mic decât cel aferent anului 2016 şi, foarte pe scurt, el a fost întocmit pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate din structura serviciilor şi după consultarea cu reprezentanţii ministerelor finanţelor publice.

 

Dimensiunea totală este de 245.617 mii lei, după cum urmează:

 

-cheltuieli de personal: 178.664 mii lei;

 

-bunuri şi servicii: 44.333 mii lei;

 

-alte transferuri: 1.273 mii lei;

 

-active nefinanciare: 11.494 mii lei, din care:

 

  • retehnologizarea ascensoarelor: 1.642 mii lei;

 

  • dotări: 1.404 mii lei, şi aici vorbim de sistemele electronice pentru sesiunea NATO din luna octombrie şi echipamente suport pentru desfăşurarea activităţii în sala de plen; şi

 

  • la asistenţă socială suma de 9.853 mii lei.

 

Faţă de cele prezentate, vă rugăm ca, în temeiul articolului 32, alineatul 1, litera d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor să supunem spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor Bugetul pe anul 2017 cuprins în proiectul de hotărâre anexat.



  1. Solicitare din partea domnului deputat Cristian Ghinea privind deschiderea unui birou parlamentar în Giurgiu, judeţul Giurgiu - Ședința Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 3 octombrie 2018 ora 13:00



Mulţumesc, domnule preşedinte.

 

Aceleaşi reacţiuni legate de buget aş fi vrut să le expun acum.

 

Noi avem un buget aprobat. Nu putem să tragem de el şi să-l lărgim pe parcurs, tot aprobând alte cabinete în teritoriu.

 

Doi: dacă nu sunt acolo parlamentari ai unei formaţiuni politice, aleşi şi reprezentanţi în Parlament ai acelui judeţ, înseamnă că numărul lor de votanţi este unul minim.

 

Ca atare, nu văd rostul acestor întâlniri cu acele zone.

 

Mulţumesc frumos.




  1. Memorandum intern: Depunere de coroane de flori cu prilejul Zilei Naţionale a României (Bucureşti şi Alba Iulia) - Ședința Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 28 noiembrie 2018 ora 16:10



Deci, eu cred că este foarte bine să vedem un exemplu de bună practică.

 

Eu vă dau exemplu Prefectului de la Argeş, care a anunţat de acum două săptămâni că, dacă există doritori parlamentari din Argeş să depună coroane la Piteşti, fac o cerere, fiecare parlamentar şi, în numele Parlamentului, nu al Camerei sau al Senatului, se depune o coroană de toţi parlamentarii care au depus cerere.

 

Dacă sunt sute de parlamentari, cum am auzit aici, deşi nu-mi închipui că ar putea fi vorba de aşa ceva, atunci liderul grupului din judeţ participă la depunerea de coroane.


4. Demisia domnului Daniel Constantin Barbu din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente - Ședința Birourilor permanente reunite din 20 februarie 2019 ora 13:30




Mulţumesc, domnule preşedinte.

 

Voiam să o întreb pe doamna Gorghiu de unde ştie că există un dosar cu obiectul pe care l-a pronunţat dumneaei - cercetare pe subvenţii? Pentru că am făcut întrebare oficială şi nu mi s-a răspuns că ar fi un astfel de dosar.

 

Doi la mână - nu am nicio informaţie că s-ar fi început urmărirea penală în vreo astfel de situaţie la adresa mea.

 

Trei la mână - dacă ar fi pe principiul pe care doamna Gorghiu îl spune, nu ar trebui nici Grupul parlamentar PNL şi nici Grupul parlamentar USR să facă vreo propunere, pentru că ambele grupuri sunt cercetate pentru fraudă fiscală - primul grup, al PNL, pentru campania electorală din 2016, iar USR pentru finanţare ilegală pentru campania din 2016, de asemenea.

 

Mulţumesc.


  1. MOȚIUNI

Guvernul ORBAN/PNL - privatizarea democraţiei româneşti- înregistrată 1 / 30-01-2020      - Adoptată

          

"România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!" - înregistrată 2 / 18-06-2017       - Adoptată

Deputatul independent Mircea Drăghici a transmis un mesaj cu ocazia zilei Sfântului Nicolae: "Sfântul Ierarh Nicolae - Sân Nicoară - este patronul soldaţilor, al marinarilor, al fetelor sărace, este considerat ocrotitorul copiilor şi al celor acuzaţi pe nedrept, să vă protejeze și să vă fie alături în fiecare clipă. Fie ca sărbătoarea creştină dedicată Sfântului Nicolae să aducă numai împliniri, fericire şi bucurie în sufletele şi în căminele tuturor celor care poartă acest nume sfânt".

Deputatul independent Mircea Drăghici a transmis un mesaj special dedicat Zilei Naționale. El a evidențiat  eforturile depuse de români pentru împlinirea Marii Uniri și a subliniat necesitatea ca națiunea să fie unită astăzi, pentru a depăși pandemia și pentur a construi mai departe consolidarea țării. "Scrisă cu sacrificiu, credință, înțelepciune și dragoste de țară, Marea Unire va rămâne pentru totdeauna cea mai frumoasă pagină din istoria României. 1 Decembrie, data înfăptuirii idealului nostru, a fost posibilă pentru că în inimi a vibrat un singur țel: unirea tuturor românilor. Națiunea noastră are astăzi, mai mult ca oricând, nevoie de toleranță, de unitate și de urmărirea acelorași idealuri. Ne confruntăm cu acest dușman numit COVID. Trebuie să avem grijă de noi, de cei dragi nouă și de cei mai vulnerabili decât noi. Și, mai ales, trebuie să depășim această pandemie și să continuăm consolidarea acestei țări într-o perioadă cât mai scurtă.

La mulți ani, România!  Respect eroilor militari care au luptat pentru Unire, respect militarilor de astăzi.
La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!", a transmis Mircea Drăghici.

Zece bolnavi de COVID în stare gravă au murit sâmbătă seară într-un incendiu care a cuprins secția de terapie intensivă de la Spitalul din Piatra Neamț. Bolnavii, intubați și captivi în paturile unde se dau cele mai grele lupte pentru viață, n-au avut practic nicio șansă.
Deputatul Mircea Drăghici a transmis condoleanțe și a afirmat că această tragedie s-ar putea întâmpla și în multe alte spitale din cauza vechimii acestora, dar și a faptului că prin extinderea lor, secțiile ATI devin mari consumatoare de energie, motiv pentru care circuitele electrice vechi pot eșua.
"Ca și cum pandemia nu ne-ar fi de ajuns, tragedia de la Piatra Neamț înseamnă pentru noi o nouă lovitură. Au fost luate măsuri heirupiste pentru extinderea secțiilor ATI, de multe ori fără să fie puse la punct toate detaliile, sub momente de criză. Poate că Din nefericire, spitalele sunt vechi. Și, chiar dacă au fost făcute modernizări, sistemele electrice din corpurile vechi sunt greu de expertizat. Există o presiune uriașă asupra personalului medical. În nicio țară nu am avut secții ATI atât de încăpătoare, peste tot în Europa cel puțin există o criză de specialiști pentru Terapie Intensivă. Diferența între noi și alte țări din Uniunea Europeană este că acolo au fost luate măsuri pentru creșterea numărului de personal și au fost făcute modificări și extinderi pentru secțiile de ATI astfel încât spitalele să nu mai fie atât de depășite de explozia de cazuri de COVID, atunci când vine valul doi. La noi, aceste pregătiri au cam lipsit, iar guvernul, din păcate, a lăsat autoritățile locale să se descurce mai mult singure. Dumnezeu să îi ierte pe cei care și-au pierdut viața în această tragedie! Sper ca cei răniți să se vindece și mai sper ca anchetele să fie unele cerebrale, în care vinovații să fie găsiți, dar nu numai anumite persoane ci și contextul general. Astfel încât să nu mai repetăm asemenea situații", a subliniat Mircea Drăghici.  
 

 Deputatul independent Mircea Drăghici a transmis un mesaj special celor sărbătoriți de Sfinții Mihail și Gavril și jandarmilor din toată țara.
"În fiecare an, la 8 Noiembrie, Biserica Ortodoxă, sărbătoreşte ziua praznicului Sfinţifor Arhangheli Mihail si Gavril, o mare și importantă sărbătoare pentru credincioșii creștini din România.
Sfântul Arhanghel Mihail este cel care, înainte de crearea lumii, a purtat război cu Lucifer si cu îngerii lui răzvrătiţi, izgonindu-i pentru totdeauna din cer. De aceea, Dumnezeu l-a randuit căpetenia tuturor îngerilor buni.
Sfantul Arhanghel Gavril, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu este putere”, apare în Evanghelie ca vestitor al lucrurilor sfinte. El este cel care a adus vestea naşterii lui Iisus Cristos, spunandu-i Maicii Domnului  „Bucură-te Marie, Domnul este cu tine”, care dezleagă blestemele ce cad asupra oamenilor.
Cu prilejul sărbătorii “Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril” urez tuturor celor care astăzi sărbătoresc ziua onomastică, cele mai sincere și cale urări de sănătate, noroc în viață și liniste în suflet!", a fost mesajul lui Mircea Drăghici.


Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.