Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat duminică punerea în stare de alertă a 'forţelor de descurajare', care includ şi o componentă nucleară, ca răspuns la ceea ce şeful de la Kremlin a numit 'declaraţii agresive' ale principalelor ţări din NATO, în plină ofensivă militară rusă împotriva Ucrainei, transmite EFE. 

"Ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major să plaseze forţele de descurajare ale Armatei ruse în regim special de alertă de luptă", a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu şefii săi militari, difuzată de televiziunea de stat.

 
SUA au răspuns ordinului președintelui Vladimir Putin de a pune forțele nucleare ale Rusiei într-o stare de alertă „specială”. Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a calificat „inacceptabilă” mișcarea lui Vladimir Putin, într-un interviu pentru CBS News. „Înseamnă că președintele Putin continuă să intensifice acest război într-o manieră total inacceptabilă și trebuie să continuăm să-i oprim acțiunile în cel mai puternic mod posibil”, a spus ea.

Mișcarea facilitează lansarea armelor, dar BBC scrie că este, mai degrabă, o modalitate prin care Rusia să trimită un avertisment către NATO, mai degrabă decât să semnaleze intenția de a le folosi.„Întotdeauna am indicat că dorim să găsim o soluție diplomatică, dar Rusia a ales confruntarea”, a spus Linda Tomas-Greenfield pentru Dana Bash de la CNN. „Acest efort diplomatic este încă un efort de a aduce rușii la masa negocierilor”, a mai zis ambasadorul Statelor Unite la ONU.

Forţele de descurajare strategică ale Rusiei sunt compuse din forţe ofensive strategice şi forţe defensive strategice, potrivit paginii de internet a Ministerului Apărării rus, citată de EFE. Forţele ofensive strategice au în arsenalul său sisteme de rachete intercontinentale şi avioane cu mare autonomie de zbor şi sunt formate din forţele strategice nucleare, care includ trupele de rachete strategice.

În plus, mai includ forţe strategice convenţionale de uz dublu: unităţi de bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, submarine, nave şi aviaţie purtătoare de rachete ale Marinei ruse, cu armament cu rază lungă de acţiune şi de precizie.

Forţele defensive strategice sunt compuse din forţe şi mijloace de apărare aerospaţială, care includ un sistem de alertă privind atacurile cu rachete şi un sistem de control al spaţiului, apărare antiaeriană şi apărare spaţială. Acestea mai includ şi forţe şi mijloace de apărare antiaeriană, conform Agerpres.

Politica expansionistă a Chinei se manifestă nu doar din punct de vedere economic, ci și teritorial. Și, dacă partea economică a atras mult mai devreme atenția marilor puteri mondiale, unele națiuni luănd deja măsuri de protecție, agresivitatea teritorială a fost mai puțin mediatizată în zona Europei, de exemplu. Pe măsură ce tensiunea din regiune tinde să escaladeze ca urmare a activităților RP Chineze, inclusiv structuri al Uniunii Europene au început să reacționeze, alături de NATO și SUA.
Tribunalul Arbitral APC a emis, la 12 iulie 2016,  o sentință prin care respinge cererile de suveranitate ale Chinei asupra zonelor maritime din așa-numita „linia în nouă puncte” (acoperind 80% din Marea Chinei de Sud). În esență, decizia APC stipulează că insulele stâncoase plutitoare sau scufundate, care nu pot susține viața normală a unei comunități rezidențiale, cum ar fi arhipelagurile Paracel şi Spratly, nu pot fi considerate caracteristici naturale cu Zona economică exclusivă (ZEE) de 200 de mile marine și o mare teritorială de 12 mile marine. Prin urmare, revendicarea suveranitătii asupra aproape întregii Mării Chinei de Sud în limita „liniei in nouă puncte” a R.P. Chineze este complet ilegală și nu are nicio valoare.
Hotărârea Tribunalului Arbitral deschide astfel calea pentru o soluție pe termen lung a litigiului din Marea Chinei de Sud. Prin decizia APC, Marea Chinei de Sud are o mare teritorială internațională deschisă care să conducă la libertatea de navigație și de trafic aerian în zonă.
Așa cum am menționat încă de la început, tensiunile din această regiune încă nu dau nici un semn de reducere. R.P. Chineza continuă să ia măsuri pentru consolidarea puterii în Marea Chinei de Sud. Toate aceste desfășurări de forțe au avut un slab ecou mediatic, în Europa vorbindu-se mai degrabă despre alte teme.

În ciuda deciziei Tribunalului Arbitral, recent, pe 22 ianuarie 2021, R.P. Chineză a adoptat Legea Pazei de Coastă, oferind gărzii sale de coastă dreptul de a trage asupra navelor străine în apele revendicate de Beijing. Mai mult, China a emis și o interdicție de pescuit în Marea Chinei de Sud în perioada 1 mai - 16 septembrie în apele care includ o parte din Golful Tonkin și Insulele Paracel din R.S. Vietnam.
Din martie până în mai, R.P. Chineză a trimis peste 220 de nave pentru a opera în clusterul insulei Sin Cowe (insula Sinh Ton) din arhipelagul Spratly. Anterior, R.P. Chineză a aplicat și strategia de utilizare a energiei în Marea Chinei de Sud, desfăsurând numeroase activități de control a Mării Chinei de Sud, adoptând un pachet de legi și înființând unități administrative pentru zonele pe care le revendică unilateral, extinzând caracteristicile naturale, pe care le ocupă prin recuperare, militarizare, patrularea pentru a descuraja alte țări etc., escaladarea tensiunilor din regiune, atragerea atenției publicului international.

Filipine și RS Vietnam condamnă expansiunea Chinei și cer o rezolvare pașnică
    

Nevoite fiind să facă față ofensivei chineze în regiune, mai multe state au reacționat. Astfel, având în vedere aceste tensiuni, reprezentantul Ministerului de afaceri externe din Filipine a emis o notă de protest, spunând că activitățile R.P. Chineze în Marea Chinei de Sud creează o atmosferă de instabilitate, dăunând promovării păcii și stabilitătii în regiune.
Într-o rezoluție publicată în 26 aprilie, senatorii filipinezi au criticat „activitățile ilegale” ale R.P. Chineze în Marea Chinei de Sud, condamnând Beijingul pentru desfășurarea navelor militare în apele Filipineze, pentru nerespectarea dreptului internațional, inclusiv a Convenției Organizației Națiunilor Unite din 1982 privind dreptul mării (UNCLOS) și a Deciziei Tribunalului 2016, precum și pentru că poluează mediul marin și distruge recifurile de corali.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al R.S. Vietnam, Le Thi Thu Hang, a afirmat că activitățile navelor R.P. Chineze din arhipelagurile Spratly au încălcat suveranitatea Vietnamului și a cerut R.P. Chineze să oprească această încălcare.
„Este necesar să reiterăm faptul că R.S. Vietnam are un temei juridic complet și dovezile istorice pentru a-și afirma suveranitatea asupra insulelor Spratly, în conformitate cu dreptul internațional. În calitate de stat maritim și membru al Convenției Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) 1982, R.S. Vietnam beneficează suveranitate, drepturi suverane și jurisdicție asupra zonelor sale maritime, așa cum este stabilit de Convenție", a declarat purtătorul de cuvânt Le Thi Thu Hang.
R.S. Vietnam continuă să solicite ca părțile afiliate să soluționeze disputele prin dialog și pace, pe baza dreptului internațional, în special UNCLOS 1982 pentru a genera interese comune, mai ales că Marea Chinei de Sud este o linie maritimă de salvare a lumii, având o valoare strategică în termeni de economie, comerț, apărare - securitate, precum și geopolitică.



SUA și NATO: Acțiunile Chinei dăunează libertății de navigație în Marea Chinei de Sud
    

Vietnamul și Filipine nu au rămas însă singure în acest efort de a-și apăra drepturile. Recent, reprezentantul Ambasadei SUA în Filipine a declarat că „R.P. Chineză folosește miliția maritimă pentru a intimida și provoca alte țări. Acest lucru subminează pacea și securitatea din regiune” și a completat că Statele Unite vor fi alături de Filipine. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că acțiunile R.P. Chineze din ce în ce mai agresive contestă ordinea internațională bazată pe reguli și dăunează libertătii de navigație în Marea Chinei de Sud.

UE: Prezența navelor chineze în zonă amenință pacea și stabilitatea în regiune
    

Într-o declarație adresată Serviciului European de Acțiune Externă, UE a subliniat că prezența navelor R.P. Chineze în Batou Shoal amenință pacea și stabilitatea în regiune. În același timp, Declarația a afirmat că UE sprijină procesul condus de ASEAN către un Cod de conduită în Marea Chinei de Sud (COC), în deplină conformitate cu dreptul internațional, în special UNCLOS din 1982, în beneficiul tuturor părților. R.P. Chineză a refuzat o dată să participe la procesul de arbitraj legat de cazul Filipinelor și până acum a respins hotărârea Curții.


Imagini spectaculoase surprinse astăzi. Militarii care participau la un exerciţiu NATO au greşit coordonatele şi au pătruns pe un ogor privat din Feteşti, Ialomița. Nici nu vrem să știm ce s-ar întâmpla în cazul unui conflict armat cu profesioniștii care astăzi făceau exerciții în România, dacă pe timp de pace, într-o zonă în care te puteai descurca și cu Waze, greșești drumul. Militarii care iau parte la un exerciţiu NATO de amploare au intrat cu tancurile în culturi agricole private, semănând panică printre muncitori.  În această perioadă se desfăşoară mai multe exerciţiii militare NATO pe teritoriile României, Bulgariei şi Croaţiei, coordonate de Comandamentul Forţelor Statelor Unite dislocate în Europa. Până acum s-au înregistrat mai multe incidente majore pe teritoriul României, un militar fiind grav rănit după o paraşutare nocturnă în judeţul Buzău, iar un microbuz în care se aflau oficiali NATO s-a răsturnat, tot pe raza judeţului Buzău.
 
Astăzi, agricultorii care munceau pe un teren din localitatea ialomiţeană Feteşti au filmat joi, 20 iunie, o adevărate invazie de tancuri prin culturile de grâu, floarea soarelui şi porumb. Oamenii spun că au încercat să discute cu soldaţii aflaţi în vehiculele militare, dar că aceştia i-au ignorat şi au continuat înaintarea prin culturi. Proprietarul terenului a reclamat incidentul Poliţiei. Oamenii legii au apărut după o vreme şi le-au spus localnicilor că este vorba despre un exerciţiu NATO, iar militarii au greşit coordonatele intrând din greşeală pe terenul privat. Oamenii locului mai spun că militarii ar fi început să tragă cu gloanţe oarbe în timpul exerciţiului, motiv pentru care muncitori care se aflau la staţia de taxare din Feteşti s-ar fi speriat şi ar fi luat-o la fugă.
 Proprietarul terenului agricol a descris incidentul pentru B1 TV. „În jurul orei 13.30, în timp ce eram la recoltat la cultura de orz, în apropierea noastră, într-o zonă recoltată cu porumb şi florea soarelui, am auzit bubuituri şi semnalizări de fum, crezând că a luat foc. Ne-am deplasat repede şi acolo am dat peste maşinile armatei, care făceau un exerciţiu în interiorul culturii noastre.

 Nu ştiam că e un exerciţiu NATO. Oamenii au intrat în panică. Noi nu am fost anunţaţi de nicio autoritate. Noi am intrat în zonă, între tancuri, dar nu ne-au băgat în seamă, ne-au sfidat. Ei şi-au continuat exerciţiul. Intrau din floare soarelui în porumb, apoi în grâu. Am făcut semne cu mâna, am fost în apropierea tancurilor, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Noi am făcut un apel la 112. Am intrat în panică. Unii oameni au plecat de pe câmp de frică. Poliţia a reacţionat paşnic, nu păreau impacientaţi. Ulterior am primit un apel telefonic de la o persoană, în timp ce eu mă feream de tancuri să nu de apeste mine, care a spus că vom lua legătura şi că vom fi despăgubiţi. Nu ştiu cu cine ne va despăgubi. A fost ceva verbal. În jurul orei 17.00 au plecat de pe câmp. În acest timp, ei au făcut operaţiunile, iar noi printre ei, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă", a declarat inginerul Liviu Mereuţă, proprietarul terenului, pentru B1 TV.
Armata română a explicat situația printr-un comunicat de presă:
Joi, 20 iunie, în jurul orei 14, în zona Insulei Ialomiţei, pe timpul desfăşurării unor activităţi de instruire din cadrul Exerciţiului Multinaţional Saber Guardian 19, militari ai Armatei SUA, care se deplasau în condiţii meteo nefavorabile, au traversat, din eroare, cu tehnica de luptă blindată din dotare o zonă agricolă, rezultând distrugerea unor culturi. Zona în cauză nu era situată pe traseul de deplasare convenit cu autorităţile locale şi cu agenţii economici care au în proprietate terenuri în zonă. O comisie formată din reprezentanţi ai M.Ap.N şi armatei SUA cercetează împrejurările în care s-a produs incidentul. În jurul orei 18.30, s-a desfăşurat la primăria localităţii Stelnica o întâlnire a reprezentanţilor comisiei cu cei ai primăriei Stelnica şi proprietarilor terenului, pentru evaluarea pagubelor, stabilirea valorilor despăgubirilor şi a modului de acordare a acestora, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile bilaterale în vigoare", se arată în comunicatul Ministerului Apărării din România.
 

Președintele Klaus Iohannis a fost primit de Donald Trump la Casa Albă. Cei doi au avut un moment tête-à-tête în Biroul Oval, unde au schimbat câteva cuvinte. În declarațiile de presă comune, Donald Trump a mulțumit poporului român pentru contribuția la apărarea împotriva terorismului și a adus elogii președintelui Klaus Iohannis pentru că România va crește cheltuielile NATO la peste 2%. Președintele Romniei a fost lăudat și pentru lupta dusă împotriva corupției și pentru apărarea statului de drept.
Klaus Iohannis este primul președinte est-european primit de Donald Trump la Casa Albă. Iohannis este primul președinte român care are o conferință de presă comună cu președintele SUA în ultimii 30 de ani, ultimul fiind Nicolae Ceaușescu.
Ultima oară când un şef de stat român participa la o conferinţă comună cu preşedintele SUA a fost în 1978, atunci când Nicolae Ceauşescu a fost invitatul lui Jimmy Carter.
 

Sunt foarte fericit că am avut o întâlnire atât de bună. Celebrăm 20 de ani de parteneriat, este important pentru ambele noastre națiuni și este important să știm că acest parteneriat cu SUA a modelat România și România este astăzi cu o democrație consolidată, se află alături de trupele americane în Afganistan și Irak. Acest parteneriat a contribuit la România de astăzi. Cred că acest parteneriat trebuie să devină și mai puternic, trebuie să definească relațiile noastre bilaterale.

 

Sunt foarte bucuros că datorită modului d-voasttră puternic de a conduce, NATO s-a implicat și mai mult. Trebuie să împărțim sarcinile în cadrul NATO. De aceaa România este prima țară care, de când sunteți președinte, crește la 2% cheltuielile pentru Apărare. O parte semnificativă a acestui parteneriat se referă la cheltuielile strategice.

-România este conștientă că se află pe flancul estic și ne bazăm foarte mult pe parteneriatul nostru. Pe de altă parte parteneriatul este o oportunitate uriașă de a se dezvolta și pe plan comercial. Este în interesul d-voastră, dle președinte, de a avea o Uniune Europeană puternică, ca partener.

-Relațiile noastre transatlantice nu sunt doar despre diplomație, politică, sunt baza relației noastre.

-NATO și UE trebuie să lucreze împreună, astfel încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternică, o Europă mai puternică.

-Foarte curând acest parteneriat va duce la o cooperare mai puternică.

 

Întrebări și răspunsuri cu presa:

(Rusia e o amenințare în zonă, ați activa articolul 5 în cazul unui pericol din partea Rusiei?) Trump: Statele Unite sunt angajate și eu am făcut acest lucru, să activez articolul 5, absolut, aș angaja articolul 5, dacă este nevoie.

(despre vize pentru români): Iohannis: Am menționat acest lucru în discuții, problema ridicării vizelor este o problemă foarte importantă și toți sperăm că vom avansa în aceste discuții.

(despre agresiunea Rusiei): Iohannis: Toată lumea este îngrijorată, însă, dacă ești îngrijorat, ești pregătit. Trebuie să fim foarte direcți atunci când vorbim de relația cu Rusia. În opinia mea avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte, avem nevoie de o descurajare puternică. Acestea trebuie să ducă la soluții fezabile pentru toate părțile.

(despre lupta anticorupție): Trump: Îl susținem pe dl președinte, și da, el va câștiga lupta împotriva corupției.

Sursa foto: administrația prezidențială

sura video: tvr,ro

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.