Senatorul Ovidiu Puiu,  vicepreședinte PSD Argeș trage un semnal de alarmă: Energia e motorul dezvoltării! Să fim vigilenți și să apărăm interesele românilor! Ostilitățile în desfășurare din Orientul Mijlociu, dar nu numai, sunt ca un butoi de pulbere. Las pentru moment deoparte discuțiile despre implicațiile în planul ordinii mondiale și mă opresc la un singur palier: energia.
Văd deja multiple scenarii la scară globală care evaluează posibile riscuri privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze în cazul unor perturbări mici, medii sau masive. Este adevărat că dependența de petrol și gaze s-a redus de la criza din anii 70, dar dependența rămâne dependență și tot așa se numește. Am văzut cu ochii noștri, nu mai departe de acum un an, ce înseamnă perturbare a pieței de energie, atât din perspectiva securității aprovizionării, cât și din cea a creșterii abrupte a prețurilor. Vigilența să ne fie, așadar, cuvânt de ordine!
Am văzut recent publicatul raport al Uniunii Europene privind ”Starea Uniunii Energetice 2023” și am reținut, ca mesaj-cheie, faptul că ”UE a reușit să evite cu succes ce e mai rău”. Am reținut progresele UE în ceea ce privește reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea ponderii energiei regenerabile și a eficienței energetice. Dincolo de realizări însă, rămân provocări mari, chiar foarte mari dacă privim cu atenție la cifre. Piețele energiei rămân vulnerabile, iar pericolul pierderii competitivității industriei europene este aproape iminent. Tranziția verde pune presiuni mari pe economia europeană, care se traduc în costuri de producție mai mari, incertitudini privind procurarea materiilor prime critice, creștere generalizată a prețurilor, subvenții care nu sunt sustenabile pe termen lung. Devine mai mult decât evident că Europa trebuie să-și recalibreze strategia astfel încât să nu producă schisme ireparabile! >Capitolul dedicat României în raportul privind ”Starea Uniunii Energetice 2023” ne arată cu subiect și predicat unde suntem.
Avem în continuare unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, chiar din lume, suntem campioni la gaz – și asta chiar înainte ca Neptun Deep să producă efecte, depășim UE în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic. Ceea ce este însă cu adevărat îngrijorător este că, în ciuda tuturor acestor atuuri, prețurile la electricitate și gaze au crescut în România, în 2022, mai mult decât media UE și că sărăcia energetică afectează 15,2% din gospodării (vs 9,3% la nivelul UE). Și asta se întâmplă chiar în condițiile în care subvențiile la energie s-au dublat în 2022 față de 2021! ”România, hub regional de energie” - iată titlul celui mai promițător proiect de țară pe care îl văd în acest moment. Nevoia de energie va continua să crească în lume, asta e cert, iar noi putem să investim și mai mult și mai bine în toate zonele mixului energetic. Simt nevoia unor explicații mai convigătoare în ceea ce privește prețurile la energie, precum și a unei reprezentări mai ferme la Bruxelles, în interesul românilor. Să apăsăm, așadar, accelerația!

Curtea Constituțională a respins recent sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. S-a constatat că angajarea a vizat un scop unic și unitar, contrar acuzelor opoziției. Multă ipocrizie mi-a fost dat să văd tocmai de la cei care au dus deficitul și datoria publică la cote amețitoare în pandemie! Acum vin și dau lecții, uitând de trecutul recent, de angajamentele pe care România le are sau de capcanele pe care chiar ei le-au strecurat în PNRR! Nu cred că-și imaginează cineva că într-un an pre-electoral și într-un moment istoric de multiplicare a crizelor, vreun guvern din lumea asta s-ar gândi să se joace cu focul! Astăzi doresc să punctez câteva idei, fără pretenția de a fi exhaustiv. Fac asta pentru că mi-aș dori să avem o înțelegere comună, susținută de date, a unor cauze și efecte.

Problema deficitului excesiv al României nu e de ieri, de azi, ci din 2019. 4,3% din PIB a fost deficitul României în 2019. Cum regula agreată de toate statele UE este de a păstra o limită a deficitului de maxim 3% din PIB, s-a procedat la declanșarea, pentru România, a procedurii de deficit excesiv, încă din 2020. S-a agreat totodată un calendar de corectare a deficitului României până în 2024. Pandemia a dat însă peste cap toate calculele, fapt permis și de suspendarea temporară a regulilor UE pentru deficit. Așa se face că România a ajuns, fără presiunea regulilor, la un deficit de 9,2% din PIB în 2020 (vs media UE de 6,7% din PIB), respectiv la 7,1% din PIB în 2021 (vs media UE de 4,8%). Ne-am împrumutat sălbatic pentru a acoperi acest deficit și acum plătim înzecit costurile acestor împrumuturi!

România nu este astăzi singura țară din UE cu deficit public, dar este singura în procedură de deficit excesiv, deschisă din 2020. Alte 10 state UE au încheiat anul 2022 cu un deficit mai mare de 3%, dar au beneficiat de suspendarea temporară a regulilor UE, aplicabilă până la finalul anului 2023. Așa se face că doar România este astăzi în această procedură deschisă încă din 2020. Avem totuși câteva argumente solide de partea noastră. Înainte de toate, suntem una dintre cele mai expuse țări la costurile războiului de la graniță. Mai departe, chiar FMI a spus cu subiect și predicat că România nu are nevoie de asistență financiară, ci de reglaje. N-aș lăsa deoparte nici evidențele care arată determinarea coaliției de guvernare de a îndrepta lucrurile, chiar în perioadă pre-electorală!

Deficitul României trebuie ținut sub control din responsabilitate, nu din presiune. Nu cred că amenințările cu suspendarea fondurilor structurale, deși reale, trebuie să fie principalul argument în favoarea reformei fiscal-bugetare. Ar trebui spus că deficitul e legat de datoria publică, de costul la care ne împrumutăm, de bonitatea țării și de moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Dacă deficitul înseamnă privilegii pentru unii și costuri pentru toți, atunci să ne facem datoria să îndreptăm lucrurile! În același timp însă, dacă deficitul este legat de costuri care privesc binele și siguranța comună, să nu ezităm s-o spunem! Pentru că ”România stabilă” este e una dintre cele mai importante mize ale prezentului! Poporul român, nativ inteligent, ne va da cu siguranță dreptate!

Ovidiu Puiu, senator, vicepreședinte PSD Argeș susține că reforma bugetară este și necesară și posibilă. Rectorul Ovidiu Puiu a subliniat că în prezent Guvernul Ciolacu se află în situația în care trebuie să ia măsuri pentru a redresa economia României după ce în guvernările conduse de PNL țara noastră a înregistrat un maxim istoric al împrumuturilor. "Detest ipocrizia și jumătățile de adevăr și am antipatie pentru atotștiutori. Asistăm în ultimele zile la lecții de finanțe predate cu superioritate de persoane care au ratat șansa de a-și arăta priceperea când au fost în postura să o facă. Lecțiile se opresc la critici, mai puțin la soluții și eludează cu bună știință faptul că România a început să se împrumute în exces din 2020 și nu de ieri de azi. Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu are o misiune dificilă, dar asumată deschis și ghidată de principiile echității și responsabilității. S-a spus cât se poate de clar: nu dăm vina pe greaua moștenire și pe deciziile aberante din trecut, ci căutăm soluții.

*
România nu este în criză, nici în risc de recesiune. România este însă singurul stat din Uniunea Europeană care este în procedură de deficit excesiv. Foarte pe scurt, situația se prezintă astfel: România a intrat în pandemie cu un deficit mai mare decât limita europeană de 3% din PIB și trebuie să revină la această limită în 2024. Adică să nu cheltuie cu mult mai mult decât are. Ca să fie lucrurile clare, trebuie spus că în pandemie deficitul a fost de peste 9%, iar împrumuturile au fost de circa 200 miliarde lei. Lucrul acesta a fost posibil pentru că regulile europene au fost relaxate. Astăzi plătim dobânzi uriașe pentru împrumuturi, ne împrumutăm în continuare scump și avem și presiunea de a ne întoarce la limita de 3% pentru deficit în 2024. Ce pierdem dacă nu facem lucrul acesta? Pierdem banii europeni, care vin la pachet cu reguli de stabilitate și echilibru macroeconomic și pierdem încrederea pe piețele internaționale. Adică ne vom împrumuta în continuare și mai greu și mai scump!
*
Reforma bugetară este deopotrivă necesară și posibilă. Auzim repetat situații care frizează absurdul și intrigă, pe bună dreptate, opinia publică. Auzim că în sistemul public din România există mulți șefi fără subalterni și că sunt mii de posturi neocupate, dar bugetate. Aflăm de zeci de sporuri, de diferențe incorecte pentru angajați pe aceeași funcție, de salarii și pensii peste limita acceptabilității. Primim totodată confirmări că există instituții cu atribuții care se suprapun, astfel încât la final să nu mai știi clar cine ce face. Pentru a-și atinge ținta de echilibru, reforma statului trebuie să fie obligatoriu dublată de măsuri de combatere a evaziunii fiscale și de asigurare a echității fiscale.
*
Costul non-acțiunii poate fi infinit mai mare decât costul reformei bugetare. Nu cred că a existat vreo reformă care să fie primită cu brațele deschise. Poziția PSD este cât se poate de clară: discuții așezate, echitate, curaj, mandat pe masă. Cine preferă în schimb să joace alba-neagra, s-o facă, ”pe barba lui”, cum spune românul. Echilibru în stat, de asta avem nevoie urgentă acum!", a subliniat Obidiu Puiu, vicepreședinte PSD Argeș.

Senatorul Ovidiu Puiu, vicepreședinte PSD Argeș, susține că actualul sistem de învățământ nu asigură educația incluzivă.
"Eșec - acesta este termenul care sintetizează probabil cel mai bine rezultatele recent încheiatei Evaluări Naționale 2023. Unul din patru elevi a obținut o notă sub 5, adică nu a atins un prag minim adecvat pentru trecerea la nivelul următor. Rezultatele din mediul rural arată și mai dezastruos: circa 40% dintre elevii de aici au medii sub 5, iar următorii 30% au medii sub 7. Tabloul este mult mai sumbru dacă la calculul final adăugăm și alte câteva mii de #elevi care nu s-au înscris deloc la Evaluarea Națională sau care au abandonat #școala pe parcursul ciclului de școlarizare.
 Cauzele sunt multiple, complexe, unele cu rădăcini adânci. De la școala la distanță în pandemie până la scăderea motivației pentru învățare sunt ”n” posibile explicații. De această dată, însă, cred că e momentul pentru o analiză mai aplicată, care să pună degetul pe rană. O analiză care să arate punctual, pentru fiecare copil în parte, cauza eșecului și nevoia de intervenție. Suntem ”campioni” la abandon școlar și la analfabetism funcțional și nu mai sunt admise explicații generale și scuze de tipul ”rezultatele se înscriu în trendul general”. Să inversăm trendul, asta e datoria Ministerului Educației și a tuturor actorilor din educație!
Adevărata reformă a educației începe de la criterii de performanță, altfel batem pasul pe loc.
Am luat act de faptul că recent a fost semnat contractul colectiv de muncă pentru învățământul preuniversitar. Angajații din #Educație se vor bucura de mai multe drepturi și mai multe beneficii, care se adaugă majorărilor salariale agreate pentru perioada imediat viitoare. Sunt adeptul salarizării corecte a profesorilor în aceeași măsură în care sunt adeptul criteriilor de performanță. Nu văd evaluarea în educație ca mijloc punitiv ci, dimpotrivă, ca stimulent pentru cei care-și fac datoria și-și respectă contractul cu statul și cu societatea.
Suntem departe, chiar foarte departe de obiectivul declarat al educației incluzive. Am stat zile întregi și am dezbătut Legile educației, care oferă cadrul de implementare pentru reforma sistemului de învățământ. E un moment zero, e adevărat, care trebuie să scoată sistemul din starea de inerție și să-i oprească decăderea. Sunt însă în dezacord cu ideea că adoptarea Legilor educației este un moment istoric și sper ca festivismul nejustificat să se oprească la limita bunului simț. Momentul istoric va fi acela în care vom oferi real fiecărui copil o șansă echitabilă de a merge la școala, de a învăța și de a-și dezvolta competențele de care are nevoie în viață!", a menționat senatorul PSD Ovidiu Puiu, rector al Universității Constantin Brâncoveanu.


Proiectul Legii Învățământului superior și cel al Legii Învățământului preuniversitar au intrat  în dezbaterea Comisiei de învățământ din Senat, a transmis Ovidiu Puiu, senator și vicepreședinte PSD Argeș.

Textul adoptat de Camera Deputaților este discutat articol cu articol, împreună cu cele câteva sute de amendamente care au fost transmise între timp Comisiei Senatului. Miza rămâne enormă: aceea de a repune educația pe baze solide și predictibile, în acord cu scopul declarat. Echitatea, nediscriminarea, incluziunea, respectarea dreptului fundamental la învățătură și asumarea, promovarea și păstrarea identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român rămân principii de la care PSD și eu personal nu vom face niciun rabat!“, a transmis Ovidiu Puiu, senator PSD de Arges.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.