Recent, mai multe personaje insalubre ale politicii argeșene, exponenți ai fostului guvern PDL, acum ascunși prin PNL, PMP și cheflii de la masa lui Mircae Andrei, au încercat să arate cu degetul spre CJ Argeș, în încercarea de a puncta politic și de a lovi în anumite persoane pe care îi consideră adversari politici. Au uitat că, dacă nu era CJ Argeș, dacă nu erau câteva primării în acest județ, Argeșul avea mai puțin cu vreo 5 spitale.

"În contextul situației apărute la nivelul județului în urma căreia mai mulți copii au fost diagnosticați cu o afecțiune severă, care a dus din păcate la decesul a doi sugari, dorim să facem o serie de precizări, privind atribuțiile Consiliului Județean Argeș în acest caz.

Consiliul Județean Argeș este autoritatea administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Ca autoritate deliberative a administrației publice locale printre atribuțiile principale nu se regăsesc implicarea activă în actul medical ori în derularea unor anchete în domeniul sănătății, acestea căzând în competența instituțiilor cărora unitățile spitalicești se subordonează pe linia ministerelor de resort.
Singurele atribuții ale Consiliului Județean, pe acest palier, se regăsesc doar la nivelul asigurării condițiilor materiale și financiare necesare în vederea bunei funcționări, aprobarea organigramei și statului de funcții, numărul de personal, etc.
Direcția de Sănătate Publică nu este în subordinea Consiliului Județean Argeș, fiind instituție deconcentrată, în subordinea Ministerului Sănătății și a Instituției Prefectului.
În acest sens, considerăm că afirmațiile și atacurile lansate eronat în spațiul public, în ultimele zile, la adresa instituției Consiliului Județean Argeș și a conducerii au fost făcute în lipsa cunoașterii unor informații de bază privind atribuțiile și competențele Consiliului Județean.
Cu părere de rău și indignare constatăm că în umbra unor tragedii și pe seama suferinței care s-a abătut asupra unor familii din județ, anumiți lideri politici își croiesc platforme electorale, speculând acest episod trist în interes propriu. Aceiași oameni care în 2011 puneau lacătul pe aproape 70 de spitale, dintre care 4 doar în județul Argeș. Aceleași persoane care au elaborat și aprobat discutabila lege a descentralizării sistemului medical, acum o blamează vânzând populației demagogie ieftină în loc să prezinte soluții concrete.
Ținem să precizăm că încă de la apariția primelor informații confirmate, privind infectarea unor copii cu o bacterie periculoasă, conducerile Spialului de Pediatrie Pitești și Spitalului Județean de Urgențe Argeș au fost convocate în ședință operativă alături de alți reprezentanți cu atribuții în asigurarea actului medical la nivelul județului, pentru a se lua primele decizii și măsuri privind depistarea cauzei care a dus la îmbolnăvirea copiilor și inițierea unui plan de lucru. De asemenea, Consiliul Județean Argeș a ținut și ține în permanență legătura cu toți factorii implicați, atât de la nivelul județului (DSP, Prefectură), cât și de la nivel central (Ministerul Sănătății, ISGU) pentru a monitoriza situația, dar și pentru a oferi sprijinul necesar prin mijlocele disponibile.
Consiliul Județean Argeș este alături de familiile ai căror copii sunt în suferință în aceste momente și le asigură de tot sprijinul necesar pentru a beneficia cu încredere de cele mai bune condiții medicale în unitățile de sănătate administrate de C.J. la nivelul județului", se arată în comunicatul de presă al instituției.

 

 

 

Cel mai controversat și extravagant  executor judecătoresc din Pitești,  Eugen Fieraru, de 53 de ani, și avocatul, dar mai ales fostul consilier județean al PNȚCD Mihai Cocaină, ales pe listele Alianței pentru Argeș și Muscel (PNȚCTD și PDL), ajuns la Colibași. Nu în cartierul Colibași, ci la penitenciar. Fieraru a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la cinci ani şi patru luni de închisoare în regim de detenţie pentru infracţiunea de înşelăciune, în timp ce Mihai Andrei Cocaină a primit trei ani şi patru luni de puşcărie.
În aprilie 2013, DNA Piteşti a dispus trimiterea împricinaţilor în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, înşelăciune şi tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Din rechizitoriu rezultă că, în perioada 2009-2012, avocaţii Ardeiaş şi Cocaină, executorul Fieraru şi fostul director Bălan au constituit o asociere infracţională prin care s-a urmărit obţinerea sumei de 26.436.603,09 lei prin inducerea în eroare a funcţionarilor unor agenţii bancare din Bucureşti, Sibiu şi Piteşti, dar şi a reprezentanţilor Uzinelor Sodice Govora. Planul prin care inculpaţii doreau să obţină banii viza demararea procedurilor de executare silită a unor creanţe acordate de instanţe civile lui Bălan pentru valori cuprinse între 11,15 lei şi 25.194 lei. După ce au reuşit să obţină 2.036.797,09 lei de la Uzinele Sodice Govora, au încercat să mai pună mâna pe alţi 24.400.000 lei de la ING Bank Piteşti, dar n-au reuşit datorită opoziţiei funcţionarilor bancari şi a faptului că executarea fusese suspendată provizoriu de instanţa de judecată.

Cocaină, familie...

---după cum îi spune și numele. Cam ilegală.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, tatăl lui Mihai Andrei Cocaină, Aurică Cocaina, avocat in cadrul Baroului Arges i-a pretins unei persoane, direct sau prin intermediar, in repetate randuri, suma de 50.000 euro, lasand sa se inteleaga ca va interveni pe langa unii magistrati judecatori, astfel incat persoana respectiva, judecata in stare de arest preventiv pentru furt calificat si asociere pentru savarsirea de infractiuni (in stare de recidiva postcondamnatorie) sa fie pusa in libertate.

La data de 24.10.2010, inculpatul Cocaina Aurica a primit, prin intermediul inculpatului Popescu Constantin, de la o ruda a persoanei aflate in stare de arest preventiv, suma de 50.000 euro, pentru a interveni pe langa judecatorii din cadrul Tribunalului Arges in vederea punerii in libertate a persoanei respective.

Dupa obtinerea sumei de 50.000 euro imprumut, in dimineata zilei de 24.10.2010, fiul inculpatului s-a deplasat in municipiul Pitesti unde, conform celor stabilite anterior, s-a intalnit cu inculpatul Popescu Constantin, caruia i-a remis suma de 50.000 euro, acesta din urma asigurandu-l ca problema este rezolvata. Intr-adevar, prin decizia penala din 26.10.2010 pronuntata de Tribunalul Arges, instanta de judecata a admis recursul declarat de inculpatul asistat de Cocaina Aurica si s-a dispus inlocuirea arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi tara, dispunandu-se punerea de indata in libertate a acestuia. Prin aceeasi decizie recursurile declarate de ceilalti inculpati din dosar au fost respinse ca nefondate.

Prin sentinta penala din 16.05.2011 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in acelasi dosar, ramasa definitiva la 21.12.2011, inculpatul asistat de avocatul Cocaina Aurica a fost condamnat la o pedeapsa privativa de libertate, rezultanta de 14 ani inchisoare, fiind dedusa perioada retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 18.09.2009 pana la 26.10.2010.

Copreşedintele PNL Vasile Blaga şi deputatul liberal Ioan Oltean au venit la DNA, marţi, fiind citaţi pentru a fi audiaţi ca martori în dosarul Elenei Udrea, în care Camera Deputaţilor a dat aviz pentru urmărirea penală a acesteai. Evident, copreşedintele PNL susține că el nu ştie ca la PDL să fi ajuns bani obţinuţi ilicit.
 Ioan Oltean, fost vicepreşedinte şi secretar general al PDL, a spus, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că a fost chemat ca martor în dosarul Elenei Udrea şi a asigurat că va colabora cu procurorul de caz. "Sunt chemat ca martor. M-am prezentat şi vă asigur de toată disponibilitatea mea de a colabora cu procurorul de caz", a declarat Ioan Oltean.
Întrebat în legătură cu afirmaţiile Elenei Udrea, potrivit cărora acesta ar fi cunoscut modalitatea de finanţare a partidului în campanie, Oltean a arătat: "Numai doamna Udrea poate să vă răspundă, eu nu am cum să vă răspund... Aşa erau finanţate campaniile... Nu am informaţii. Doar cei ce au afirmat vă pot spune".
În acelaşi dosar a fost audiat, marţi, tot în calitate de martor, şi Vasile Blaga, fost preşedinte al PDL, în prezent copreşedinte al PNL, acesta plecând de la sediul DNA după aproape două ore.
Vasile Blaga a fost întrebat, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), dacă ştie ca banii care ar fi fost daţi de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, pentru a se asigura derularea unui contract cu Hidroelectrica, ar fi ajuns la PDL, acesta spunând că nu ştie aşa ceva şi nici pe Elena Udrea nu a auzit-o vorbind despre o astfel de situaţie. "Am fost citat în calitate de martor în dosarul 87, într-adevăr cel în care s-au cerut în Parlament avize pentru doamna Udrea, dar nu ştiu nimic despre... Ferească Dumnezeu! Nu ştiu aşa ceva şi nici nu am auzit-o pe doamna Udrea zicând aşa ceva", a declarat Vasile Blaga.
Întrebat în legătură cu declaraţia dată de Elena Udrea în faţa anchetatorilor în care a menţionat toată conducerea PDL, Blaga a spus: "Nici gând, eu nu ştiu despre aşa ceva".
Vasile Blaga a adăugat că el nu a fost prezent când s-au dat sume de bani la partid, aşa cum a susţinut Ana Maria Topoliceanu într-o declaraţie dată în faţa anchetatorilor.
Elena Udrea a fost pusă, vineri, sub control judicar pe cauţiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul privind fapte de corupţie legate de vânzarea şi renovarea unei vile din Eforie Sud, dar şi un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care fostul ministru ar fi cerut aproximativ cinci milioane de dolari. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea în această cauză.

Președintele PLR Argeș, Simona Brătulescu, consideră că se impune ca forma actuală a noului Cod Fiscal, care a fost, de altfel, votată în unanimitate în Parlament, să fie adoptată și în ședința extraordinară a Legislativului de săptămâna viitoare.
"Codul Fiscal actual va determina o creștere substanțială a economiei românești și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Reducerea TVA la 19% va avea efecte directe și indirecte pentru populație în general și va avea un rol psihologic din punct de vedere economic, care va genera atragerea de noi investiții, creșterea producției și a consumului.
PLR și PC (ALDE) susțin cu prioritate neimpozitarea profitului reinvestit și reducerea impozitării venitului din dividende, pentru că sunt solicitări care au fost expuse la fiecare întâlnire cu mediul de afaceri. IMM-urile românești au nevoie de o pârghie pentru a-și reveni după coșmarul din perioada 2010-2011, companiile românești au nevoie de recapitalizare pentru a deveni competitive pe piață. Vorbim de reducerea evaziunii și o mai bună încasare la bugetul de stat. De o mai bună salarizare a angajaților.
Nu înțelegem de ce trebuie schimbate anumite măsuri, în contextul în care nici președintele și nici PNL/PDL nu au fost în stare să indice cu precizie care sunt slăbiciunile acestui Cod Fiscal. De fapt, cele două Camere ale Parlamentului ar trebui să nici nu accepte solicitarea de reexaminare venită din partea președintelui, întrucât nu sunt atacate anumite articole. Practic, timp de trei săptămâni, România a stat într-un scenariu pus la cale de Cotroceni. Președintele Iohannis a anunțat că nu îi place Codul Fiscal care conține măsuri pe care însuși domnia sa le considera vitale în campania electorală. Brusc, PNL/PDL au început să critice acest Cod Fiscal pe care îl votaseră cu doar câteva zile înainte. Iohannis a plecat în concediu, iar Guvernul și coaliția majoritară a încercat, în toată această perioadă, să explice de ce România are nevoie de creștere economică, de salarii mai bune. După ce s-a întors din concediu, înțelegând eroarea făcută, Iohannis le-a dat ordin celor de la PNL/PDL să facă din nou cale întoarsă. Ca să nu apară în fața românilor așa cum sunt, goi de substanță, fără nicio responsabilitate a angajamentelor luate, cei din PNL/PDL au dorit să impună această scădere a TVA în două etape. Când au crescut TVA de la 19% la 24%, într-o singură noapte, când românilor și firmelor românești li s-a aplicat o brutală terapie de șoc, noii liberali nu au mai comentat. Acum, când este vorba despre măsuri pozitive, de relaxare fiscală, stau pe gânduri.
Nu putem rămâne încorsetați în gândirea de contabilitate primară a guvernului PDL; evoluția economiei românești are nevoie de o viziune modernă, dinamică. Legea Salarizării va permite creșteri salariale în concordanță cu performanțele economice și creșterea producției, pentru a fi sustenabile", a afirmat Simona Brătulescu, președintele PLR Argeș.

Vineri, Mircea Geoană s-a întors în orașul de unde a pornit declinul său în PSD după momentul pierderii alegerilor prezidențiale în care s-a consacrat cu titulatura de prostănacul.

La fel ca și UNPR, un alt partid care s-a despărțit de PSD la momentul oportun și la ordinul lui Traian Băsescu (pentru a-și asigura majoritatea guvernului Boc din al doilea mandat prezidențial), și partidul lui Geoană vinde același discurs: reprezintă stânga autentică, încearcă să atragă oamenii luminați, de valoare, profesoniști, onești și patrioți care să schimbe din rădăcini clasa politică și societatea. Chiar dacă pentru asta, Geoană a făcut un partid împreună cu Marian Vanghelie și cu cei pe care acesta îi controla.

Mircea Geoană a evitat să spună dacă va aduce în Argeș, lângă partidul său, pesediști cunoscuți, precum parlamentari sau aleși locali. A spus că discută cu mulți, că are prieteni mulți în PSD (deși evidențele îl contrazic având în vedere câți l-au urmat și câți îl susțin) și că nu este disperat pentru racolări.

Și totuși...

Noul președinte al oganizației Argeș, deși partidul lui Geoană și Vanghelie nu are organizații - și asta dacă îi credem pe cuvând - decât în 20 de localități este un fost consilier județean PDL, unul dintre executanții de pe vremea lui Mircea Andrei, ofițerul Ion Dumitrescu. La vremea respectivă, îl înlocuise pe Ioan Predica în cadrul grupului PDL. Așadar, un social pur sânge!

Și mai uluitor este că individul nu știe nici câte localități are Argeșul. "Din cele 105 localități, avem 20 acoperite!", declarase acesta, pentru a fi apoi corectat de presă: sunt 102!

Omul, deși argeșean și fost consilier județean, habar nu are câte localități sunt în județ. Și unii aveau pretenții de la parașutatul liberal Zisu.

Și acestea nu au fost singurele găuri negre din memoria liderului organizației de luminați ai lui Geoană. Spre exemplu, nu și-a mai amintit cum îi cheamă pe unii lideri de la centru, inclusiv pe parlamentarul Florentin Gust care este totuși cam al doilea om în partid ca și vizibilitate după cuplul Geoană și Vanghelie.


Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.