ALDE Pitești a marcat, miercuri, 28 noiembrie, 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România. Pentru a evidenția acest moment important care a prefațat consfințirea Marii Uniri, președintele ALDE Argeș, Simona Brătulescu, a plantat, alături de colegii de la organizația municipală, un stejar în fața sediului partidului. Manifestarea a continuat printr-o lecție de istorie, în care consilierul local Ionuț Zidaru, profesor de istorie, și Claudiu Bădîrcea le-au vorbit celor prezenți, despre însemnătatea momentului. O intervenție deosebită a avut Petre Luțu, seniorul organizației municipale ALDE Pitești, fost deținut politic, cel care a subliniat importanța familiei Brătienilor în actul Marii Uniri, dar și că tinerii din țara noastră ar trebui să învețe istoria adevărală, reală a României, și nu versiunea romanțată, pentru a-și cunoaște cu adevărat originile.

"Cred că suntem cel mai dinamic partid. Avem acțiuni de acest gen, și felicit organizația municipală ALDE Pitești pentru această idee și pentru organizare, avem acțiuni de caritate și suntem implicați activ în viața socială a cetățenilor pe care îi reprezentăm. Deși suntem în anul Centenarului Marii Uniri, trăim o perioadă de dezbinare. Cred că prin aceste acțiuni în care pot afla informații despre istoria reală a țării noastre, copiii noștri, tinerii noștri vor putea face mai mult pentru ideea de unitate, așa cum au văzut-o înaintașii noștri", a subliniat Simona Brătulescu, președintele ALDE Argeș.
La rândul său, președintele organizației de Femei a ALDE Pitești, Eny Pavel, a vorbit despre figura marcantă și despre contribuția Reginei Maria în momentele decisive ale istoriei țării noastre.
În sediul partidului a fost amenajat și un Panou al Marii Uniri, iar organizația de tineret a ALDE Pitești a oferit celor prezenți și un moment artistic, grație interpretării lui Octavian Maria.

 

 

Secretarul de stat Robert Tudorache a fost prezent, sâmbătă, alături de mai mulți colegi din ALDE Pitești, la deschiderea expoziției permanente a Memorialului Închisoarea Pitești. Evenimentul s-a bucurat de prezența ambasadorului Marii Britanii la București, Excelența Sa Paul Brummell, de cea a Arhiepiscopului Argeșului și Muscelului Calinic Argeșeanul precum și  a președintelui Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Radu Preda. În plus, fostul deținut politic Petre Luțu le-a vorbit celor prezenți, chiar din celule, despre torturile de "reeducare" extinse în mai multe închisori din cadrul Experimentului Pitești.
Invitați speciali au fost mai mulți supraviețuitori ai Experimentului Pitești, care au devenit și membri de onoare ai Fundației care gestionează Memorialul Închisoarea Pitești.
Robert Tudorache a discutat cu cei care au în administrare acest Memorial despre intenția de a identifica posibile variante prin care Închisoarea Pitești să poată face parte din proiecte ample, atât prin Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Ministerul Culturii, cât și printr-o mai bună relație cu autoritățile locale și județene.
Ulterior, fost deținut politic la Gherla, vicepreședintele ALDE Pitești, Petre Luțu le-a povestit tinerilor ALDE, dar și tuturor celor care au vrut să asculte, din experiențele teribile prin care au trecut cei care au fost închiși la Gherla și în alte închisori din țară, inclusiv la Pitești.  


Petre Luțu l-a cunoscut, printre alții, și pe filozoful argeșean Petre Țuțea, și este un bun cunoscător al Închisorii Pitești, știind pe mulți dintre cei care au supraviețuit Fenomenului Pitești.
"A fost o întâlnire extrem de intensă. Apreciez în mod deosebit eforturile celor care au reușit să realizeze această expoziție permanentă a Memorialului Închisoarea Pitești, pentru că trebuie să subliniez că vorbim aici de o inițiativă, extrem de lăudabilă, privată. Au fost de-a dreptul onorate și în același timp cutremurătoare întâlnirile cu cei care au supraviețuit Fenomenului Pitești și care mai sunt printre noi. Este extraordinară povestea lui Constantin Marta din Aninoasa sau a lui Ioan Nicolae Dumitru, cel care din erou a fost transformat de comuniști într-un dușman și a fost închis la Pitești sau a lui Constantin Rodas, care a devenit una dintre victimele preferate ale lui Eugen Țurcanu, din cauza refuzului "reeducării".
M-am bucurat că mulți dintre colegii mei, indiferent de vârstă, au venit la acest eveniment și că am asistat practic la o lecție deschisă oferită de domnul Petre Luțu, fost deținut politic, și de consilierul local Ionuț Zidaru, care este profesor de istorie. Am rămas plăcut impresionat să văd că sunt încă mulți oameni interesați de istoria reală, care știu istoria reală și care au asistat la prezentarea domnului Luțu. De altfel, cele spuse de domnul Luțu au avut ca menire să îi facă pe cei care l-au ascultat să înțeleagă mai bine ce s-a întâmplat în acei ani infernali.
Suntem onorați că îl avem printre noi pe domnul Petre Luțu, care nu numai că a cunoscut ororile închisorilor comuniste din țară, dar care este și un liberal autentic, cu toată ființa sa. Mulți vorbesc despre democrație, despre libertate, despre liberalism, despre credință, însă dl Luțu este un om care le simte pe toate foarte profund.
Cred că, în acest an al Centenarului, cel mai bine putem să respectăm 100 de ani de la Marea Unire învățând istoria reală și respectându-i pe acești oameni deosebiți. Și cred că atât Memorialul Închisoarea Pitești, cât și viitoarea casă Memorială a Elisabetei Rizea de la Nucșoara merită să fie două dintre punctele cele mai importante ale promovării istoriei județului Argeș pentru perioada comunismului pentru că reprezintă doi piloni ai suferinței și ai rezistenței românești în fața acestui sistem odios", a precizat Robert Tudorache, președintele ALDE Pitești.
Experimentul Pitești a fost recunoscută pentru pedepsele psihologice și tortura fizică. După ani de muncă, porțile muzeului Memorialul Închisoarea Pitești au fost deschise publicului.

Acțiune inedită îm peisajul politic argeșean realizată de ALDE Pitești. În ziua în care am celebra 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, zi în care Parlamentul român a adoptat Declaraţia pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, membrii ALDE Pitești au invitat piteștenii din cartierul Găvana, unde este și sediul filialei și cabinetul parlamentar al lui Andrei Gerea, să scrie sau să deseneze gândurile și dorințele pentru viitorul unei Românii care să fie din nou reîntregită. Cei mai încântați fiind zecile de elevi care s-au oprit pentru a lăsa mărturie dorința lor ca Basarab și România să se unească. Toate mesajele celor peste 100 de tineri, părinți, bunici și copii au fost puse pe stickere care au fost prinse pe un simbolic stejar care își va găsi un loc de cinste în sediul ALDE.

Spre seară, la sediul ALDE Pitești, a fost organizată o masă rotundă în care consilierul local Ionuț Zidaru, care este și profesor de istorie, dar și Petre Luțu, seniorul organizației, fost deținut politic în mai multe închisori, inclusiv la Pitești, au vorbit despre contextul și momentul Unirii Basarabiei cu România, dar și despre eforturile liberalilor, alături de Regele Ferdinand, pentru acest deziderat. Discuțiile au fost libere, fiind prezente persoane de mai multe vârste, iar cei care au fost cei mai deschiși în a aborda acest subiect au fost tinerii, în frunte cu studenții basarabeni. De altfel, la cabinetul parlamentar al lui Andrei Gerea lucrază ca stagiară o studentă din Basarabia, care a și lansat invitația colegilor ei de facultate să participe la eveniment.

Filiala ALDE Pitești a celebrat astfel 100 de ani de la ziua de 27 martie 1918, atunci când Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit la Chişinău, a votat unirea Basarabiei cu România, această unire fiind de fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia ţaristă în anul 1812. A fost momentul când Basarabia a devenit prima provincie care s-a unit cu România.

La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, filiala ALDE Pitești a pregătit o acțiune cu totul inedită. În timp ce la alte partide astfel de momente trec aproape fără să fie amintite sau sunt consumate la  vreun spectaco/simpozion organizat pe bani publici, ALDE Pitești vine cu o nouă abordare. Marți, începând de la ora 11, toți care vor să scrie sau să deseneze ceea ce simt sau ceea ce își doresc la un secol de la momentul în care România s-a unit cu Basarabia, o pot face venind la sediul din cartierul Găvana, unde este și cabinetul parlamentar al lui Andrei Gerea. Membrii partidului vor merge și prin cartierul unde se află sediul principal, încercând să aducă aminte acest moment și să implice câți mai mulți cetățeni, indiferent de vârstă.

De asemenea, ALDE Pitești îi invită pe cei care doresc la o oră de istorie să vină la sediul ALDE Pitești la o cafea în cadrul unui work-shop în care vor vorbi despre contextul și momentul Unirii Basarabiei cu România, dar și despre eforturile liberalilor, alături de Regele Ferdinand, pentru acest deziderat consilierul local Ionuț Zidaru, profesor de istorie și seniorul ALDE Petre Luțu, fost deținut politic în perioada comunistă, inclusiv la Închisoarea Pitești, unde a fost aplicat cutremurătorul experiment al reeducării prin tortură. Evenimentul, la care vor participa și elevi și studenți basarabeni, va avea loc de la ora 18, marți.  

Filiala ALDE Pitești celebrează astfel, împreună cu elevi și studenți basarabeni și cu piteștenii care doresc să ne fie alături, 100 de ani de la ziua de 27 martie 1918, atunci când Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit la Chişinău, a votat unirea Basarabiei cu România, această unire fiind de fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită de Rusia ţaristă în anul 1812. A fost momentul când Basarabia a devenit prima provincie care s-a unit cu România.

Vineri, o delegație a PLR Argeș, condusă de președintele Daniel Crișan, președintele PLR Pitești Robert Tudorache, secretarul general Simona Brătulescu și vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Polexe, a comemorat 62 de ani de la trecerea în neființă a lui Gheorghe I. Brătianu, istoric și mare om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist. Din delegație au mai făcut parte și ministrul secretar de stat de la Ministerul Energiei, IMM­uri si Mediului de Afaceri, Cătălin Beciu și ministrul secretar de stat de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurii, Dan Popa, directorii Nicolae Bădescu și Valeriu Acatrinei, președintele organizației de tineret, Andreea Udrescu.

Fostul deținut politic, un liberal în fibră, Petre Luțu, a povestit, emoționat, șirul evenimentelor din noaptea în care Gheorghe Brătianu a murit, conform descrierii care i-a fost făcută de unul din martori, Cardinalul Alexandru Todea.
"Părintele catolic, Cardinalul Alexandru Todea era folosit la Sighet ca om de serviciu. Pe 24 aprilie, au venit la Gheorge Brătianu doi civili. Părintele a ascultat discuția purtată de aceștia cu Brătianu, în care ei îl întrebau dacă recunoaște că teritoriul Basarabiei este teritoriul Uniunii Sovietice. De două ori l-au întrebat, el a refuzat de fiecare dată să recunoască, deși i s-a promis că îl vor scoate din închisoare și îl vor duce la spital pentru a fi tratat de dizenterie. Pentru că Gheorghe Brătianu a refuzat să recunoască acest lucru, a fost lăsat în celulă. Se pare că cei doi civili știau că moartea lui îi este aproape. În acea noapte, decedat, Brătianu a fost scos din celula lui, dus la celula zero, a fost dezbrăcat, iar a doua zi a fost dus cu o caleașcă și înmormântat în cimitirul fără cruci, cimitirul săracilor.
Familia Brătienilor au fost mari oameni de stat, români adevărați, care au făurit România modernă. Sunt emoționat, pentru că Brătienii și alți oameni importanți de atunci au murit pentru credința lor, au trecut prin chinuri groaznice, ca și mine", a menționat Petre Luțu, care a adăugat că și în prezent mai poartă pe picioare urmele lanțurilor din închisorile comuniste.

Președintele PLR Argeș, Daniel Crișan a precizat că liberal-reformatorii rămân în continuare credincioși filonului liberal, iar prezența Brătienilor și a moștenirii lor de la Florica păstrează vie această cultură politică. "Partidul Liberal Reformator s-a născut pentru a menține vie ideologia și moștenirea liberală, iar pentru noi, argeșenii, Brătienii reprezintă imaginea a ceea ce trebuie să facă oamenii politici pentru țara lor. Astăzi îl comemorăm pe Gheorghe Brătianu, un mare istoric, om de cultură și om politic, care și-a găsit sfârșitul în condiții tragice, în închisoarea de la Sighet", a precizat Crișan. Și vicepreședintele CJ Argeș, Constantin Polexe, a evocat istoria și tradiția liberală, importanța gândirii liberale în politica românească.
La rândul său, președintele PLR Pitești, Robert Tudorache a ținut să puncteze rolul important jucat de Brătieni în istoria modernă a României, menționând că este o datorie pentru partidul din care face parte să cinstească memoria Brătienilor și să le urmeze, într-o măsură cât mai mare, exemplul în viața politică prezentă a țării. El a ținut să transmită și un scurt mesaj din partea ministrul Andrei Gerea, deputat PLR de Argeș, care nu a putut fi prezent, el participând la ședința de guvern comună româno-bulgară ținută la Craiova. Liberal-reformatorii argeșeni au depus o coroană de flori și au aprins lumânări n memoria ilustrului om politic.

Gheorghe Brătianu: "Brătienii nu dezertează din România"
Născut la 3 februarie 1898, în Ruginoasa, județul Iași, și decedat în noaptea de 24 spre 25 aprilie 1953, Gheorghe I. Brătianu a fost un istoric și om politic român, profesor universitar, membru al Academiei Române. După înlăturarea sa de la catedră şi de la conducerea Institutului "N. Iorga", lui Gheorghe I. Brătianu i s-a fixat domiciliu forţat în casa sa din strada Biserica Popa Chiţu, o claustrare care a durat până în anul 1950. Atunci când prietenii săi l-au îndemnat să părăsească ţara, Gheorghe I. Brătianu le-a răspuns demn şi categoric: "Brătienii nu dezertează din România".  După trei ani de domiciliu forţat, Gheorghe I. Brătianu este arestat în noaptea de 7 spre 8 mai 1950 şi dus la închisoarea de la Sighet, o temniţă rezervată deţinuţilor politici. Lui Gheorghe I. Brătianu nu i s-a intentat proces, nefiind adus în faţa justiţiei. A murit după trei ani, în noaptea de 24 spre 25 martie, în condiții neelucidate, existând trei versiuni: deces generat de o boală, sinucidere sau a fost ucis.
În toamna anului 1971, familia marelui istoric a primit din partea autorităţilor comuniste permisiunea ca osemintele lui Gheorghe I. Brătianu să fie aduse la biserica - mausoleu a Brătienilor de la Florica. Aici ele au fost depuse împreună cu cele ale unchiului său Constantin (Dinu) I. C. Brătianu, mort şi el tot la Sighet, odihnindu-se pentru veşnicie într-o nişă în care un text inscripţionat le străjuieşte: "Au murit la Sighet, neclintiţi în credinţa lor. Osemintele aşezate în aceeaşi criptă la 2.X.1971".


Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.