Proiectul Legii vaccinării prevede că, în cazul vaccinărilor obligatorii, consimțământul pentru imunizare se prezumă ca fiind dat, iar excepție fac doar situațiile în care părinții sau persoana responsabilă refuză în scris la medicul de familie vaccinarea copilului minor.

Pentru vaccinările obligatorii, furnizorul de servicii medicale de vaccinare care are în evidența sa copilul minor are obligația de a informa în timp util persoana responsabilă asupra Calendarului Național de Vaccinare, se arată în varianta de proiect obținută de Agerpres.


Sunt obligatorii: vaccinările stabilite prin Calendarul Național de Vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situații epidemiologice, care implică vaccinarea ca măsură de intervenție, în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unitățile sanitare publice și private; vaccinările pentru alt personal din unitățile publice și private care, prin natura atribuțiilor, sunt expuse suplimentar la boli infecțioase sau pot reprezenta surse de infecție care ar putea pune în pericol sănătatea publică.

Potrivit legii, părintele sau persoana responsabilă, în cazul copilului minor, este scutit de obligația prezentării acestuia la vaccinare, dacă acesta are o contraindicație definitivă la un anumit vaccin sau la toate vaccinurile, în situația în care prezintă medicului care are în evidența sa minorul o certificare a situației invocate.

Certificarea contraindicației de vaccinare a minorului se realizează de către Comisia Județeană de Vaccinare din județul de domiciliu al copilului la solicitarea părintelui ori, după caz, a altei persoane responsabile și în baza dovezilor medicale prezentate.
 
La data înscrierii copiilor sau a adulților într-o unitate de învățământ sau într-o altă colectivitate, aceasta are obligația de a solicita prezentarea unei adeverințe, emisă de către medicul de familie care are în evidența sa persoana respectivă, care să ateste sau să infirme efectuarea vaccinărilor obligatorii, mai prevede proiectul de lege.

Medicii de familie sunt obligați, cu excepția situațiilor prevăzute de lege ori dacă interesul copilului prevalează, să asigure confidențialitatea datelor privind antecedentele vaccinale ale copilului, atât ale vaccinurilor efectuate în cabinet, cât și a celor efectuate la alți furnizori de servicii medicale de vaccinare; să pună la dispoziția pacientului sau, după caz, a persoanei responsabile cu creșterea și educarea copilului minor, la cerere, antecedentele vaccinale ale copilului, sub forma unei adeverințe sau a unui alt document formalizat ; să informeze părinții sau alt reprezentant legal, după caz, asupra drepturilor și obligațiilor la înscrierea copilului pe lista proprie; să comunice Serviciului Public de Asistență Socială cazurile în care părinții sau persoana responsabilă, după caz, nu desemnează persoana care va însoți copilul la vaccinare; să informeze gravida în ultimul trimestru de sarcină privind vaccinările care urmează să fie administrate nou-născutului în maternitate.

De asemenea, la luarea în evidență a nou-născutului, medicul de familie are obligația să informeze părinții sau, după caz, persoana responsabilă despre utilitatea administrării vaccinurilor din Calendarul Național de Vaccinare, dar și despre posibilitatea de a suplimenta schema națională cu vaccinurile recomandate.

Unitățile de învățământ precum și alte instituții în care sunt colectivități de copii vor fi obligate să efectueze informarea copiilor cu privire la vaccinare; să transmită Comisiei Județene de Vaccinare și celei a Municipiului București din cadrul DSP o listă privind copiii care nu au fost vaccinați conform Calendarului Național de Vaccinare; să ofere părinților sau altor reprezentanți legal, după caz, la cerere sau în mod public, o statistică privind numărul de copii nevaccinați din cadrul școlii.

Potrivit noii legi, părinții și celelalte persoane responsabile de creșterea și educarea copilului sunt obligați să asigure prezentarea copilului la medicul de familie/furnizorul de servicii medicale pentru realizarea vaccinărilor complete corespunzătoare vârstei în cazul vaccinărilor obligatorii și să se prezinte în cazul în care sunt convocați de Comisia Județeană de Vaccinare sau a cea a Municipiului București.

Potrivit proiectului, părinții sau reprezentanții legali ai minorului pot fi amendați cu sume de la 5.000 de lei la 10.000 de lei în cazul în care nu prezintă copilul la vaccinare după ce au fost consiliați de comisia județeană de vaccinare sau a municipiului București.

Cu aceeași amendă vor fi sancționați și medicii de familie care nu vor îndeplini obligațiile ce le revin din lege.

Totodată, în lege se mai prevede că statul, prin Ministerul Sănătății, asigură condițiile pentru diagnosticul și tratamentul optim al oricăror reacții adverse ale vaccinării precum și compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relațiile de cauzalitate.

Tipurile de reacții adverse postvaccinare și măsurile compensatorii se stabilesc prin Hotărâre a Guvernului României, iar confirmarea reacțiilor adverse și a relației de cauzalitate se face de către de Grupul Tehnic de Coordonare a Activităților de Vaccinare.

În situația în care reacțiile adverse sunt datorate unor deficiențe imputabile producătorului vaccinului statul român va urmări recuperarea contravalorii plătită ca măsură compensatorie.

Părinţii care refuză să îşi vaccineze copiii vor primi avertismente şi apoi amenzi care pot ajunge la 10 mii de lei, conform unei prevederi din proiectul "Legii vaccinării". Aceleaşi pedepse sunt prevăzute şi pentru medici şi instituţiile statului dacă nu respectă legea vaccinării care intră în vigoare în 2019, anunță Știrile TVR.ro.

Devin obligatorii la întrarea în colectivitate vaccinurile care îi protejează pe copii împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.

La înscrierea copiilor în creşă, grădiniţă sau şcoală, părinţii vor fi trebui să prezinte adeverinţe care să arate dacă cei mici au fost sau nu imunizaţi.

Dacă există contraindicații la vaccinare, părintele trebuie să aducă o scutire emisă de Comisia Judeţeană de Vaccinare. Iar pentru cei care nu au probleme medicale, un calendar de recuperare.

În cazul părinţilor care nu aduc adeverințe, conducerea şcolii va sesiza Comisia Judeţeană de Vaccinare. Din aceasta vor face parte medici specialişti, psihologi, reprezentanţi ai DSP şi ai Inspectoratului Şcolar. Membrii comisiei au obligaţia de a consilia cel puţin o dată la trei luni părinţii ca să accepte, până la urmă, vaccinarea. Dacă în 18 luni de la înscrierea în colectivitate nu a început imunizarea, va fi sesizata Protecţia Copilului.

De cealaltă parte, Ministerul Sănătăţii va fi obligat să asigure toate vaccinurile şi un stoc de rezervă. Astfel, va fi evitată situaţia din acest an când, în plină epidemie de rujeolă, am rămas fără ser.

 
Medicii de familie trebuie să le spună părinţilor care sunt beneficiile imunizării dar şi posibilele reacţii adverse în caz de vaccinare. Copiii care nu sunt imunizaţi nu vor mai merge la şcoală când sunt epidemii.
În cazul în care legea vaccinării nu este respectată de către instituţiile statului, părinţi sau medici, sunt prevăzute sancţiuni.

Pentru prima abatere, inspectorii sanitari dau avertisment. Apoi, amenzi cuprinse între 500 şi 1000 de lei. Dacă legea este încălcată de mai multe ori, amenzile ajung până la 10.000 de lei.

Construcția proiectului de buget pe anul 2017 are la bază o creștere economică de 5,2%, un deficit bugetar (cash) estimat la 2,96% din PIB și o inflație medie anuală de 1,4%, conform Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, publicat luni pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, produsul intern brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) și cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câștigul salarial mediu lunar la 2.274 lei. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 4,3%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 4,3% la finalul anului 2017. Ministerul Transporturilor are o creștere de 60%.

"Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2% din PIB, 32,4% în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8% din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referință, precum și de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8% din PIB, consemnându-se o creștere de 0,6 puncte procentuale, în condițiile în care cheltuielile cu investițiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 față de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96% din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99% din PIB, care se încadrează în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referință 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB și în anul 2020 la 2,02% din PIB", se menționează în raport.

În document se precizează că, pe orizontul de referință, se estimează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru România, respectiv 1% din PIB, deficitul structural pe anul 2017 fiind estimat la 2,92% din PIB, în anul 2018 la 2,97% din PIB, urmând sa înregistreze o traiectorie descendentă începând cu anul 2019, respectiv 2020.

"Chiar în condițiile manifestării acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB", se mai spune în raport.

Datoria guvernamentală, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, este estimată, în 2017, la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

"Proiectul de buget pe 2017 are următoarele direcții majore de acțiune: creșterea veniturilor populației, investiții sporite în infrastructură și reducerea taxelor. Creșterea veniturilor populației își găsește concretizarea în creșterea salariului minim de la 1 februarie 2017 la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. De exemplu, personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de la 1 februarie 2017 de o majorare salarială de 20%. Tot atunci, crește cu 50% cuantumul brut al salariilor personalului din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora. Pensia minimă se majorează de la 1 martie de la 400 de lei, la 520 de lei. De la 1 iulie 2017, punctul de pensie va crește cu 9%, ajungând la 1.000 de lei. Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiază de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. Cuantumul alocat pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se stabilește la 201 lei/lună pe perioada derulării activităților didactice/student de la învățământul cu frecvență, fără taxă de studii. Vor fi scutite de impozit pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei și va fi eliminată obligația pensionarilor de a plăti contribuții sociale de asigurări de sănătate", se menționează într-un comunicat al MFP.

Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor, la capitolul "Investiții" alocarea bugetară prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare. Se estimează că investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creștere față de execuția pe 2016 care a fost de 3,9% din PIB. Începând cu 1 ianuarie 2017, au fost promovate măsuri care să susțină investițiile prin aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire a impozitului reinvestit.

De asemenea, începând cu 1 februarie 2017, pentru susținerea mediului de afaceri prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor a fost majorată limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro. A fost stabilită o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați și a fost eliminată cota de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Comunicatul MFP mai semnalează că reducerea taxelor s-a concretizat prin eliminarea celor 102 taxe, continuând astfel procesul de simplificare a fiscalității și de debirocratizare început în ultimii ani, precum și alte măsuri fiscale care susțin mediul de afaceri, sectorul IMM, care va beneficia de finanțarea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv "dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, asigurarea unei dezvoltări economice durabile".

Totodată, reprezentanții MFP precizează că, în 2017, Ministerul Apărării Naționale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB și că majorările salariale de anul acesta se regăsesc în creșterea bugetelor Ministerelor Educației Naționale, al Muncii și Justiției Sociale, al Culturii și Identității Naționale, dar și în cel al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Casa de Pensii are un buget mai mare cu 8% ca urmare a creșterii punctului de pensie, a pensiei minime și a scutirii de impozit și de la plata contribuțiilor la sănătate.

Bugetul Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost suplimentat pentru proiecte pe fonduri europene și pentru capitalizarea Poștei Române cu 170 de milioane de lei.

Pe cadrul bugetar al Uniunii Europene pentru 2014-2020, MFP estimăm fonduri europene pentru politica de coeziune în valoare de 4,441 miliarde de euro, iar pentru agricultură 1,18 miliarde de euro pentru Programe Naționale de Dezvoltare Rurală și 1,8 miliarde de euro pentru fermieri, în cadrul politicii agricole comune.

Cine primește bani mai mulți, cine mai puțini

Ministerul Muncii primește în 2017 mai mulți bani comparativ cu ce a lăsat Guvernul Cioloș, ajungând la 36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei, urmat de Ministerul Transporturilor. Pe primele locuri în topul tăierilor se află ministerul condus de Florin Iordache și Ministerul Apărării.

Alocări mai mari comparativ cu ce a lăsat Cioloș sunt pregătite pentru Ministerul Muncii (36,6 miliarde lei față de 35,9 miliarde lei și 35,7 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (13,7 miliarde lei față de 11,3 miliarde lei și 8,5 miliarde lei), Ministerul Educației (8,2 miliarde lei față de 7,3 miliarde lei și 8,9 miliarde lei), Ministerul Sănătății (7,7 miliarde lei față de 7,5 miliarde lei și 7,3 miliarde lei), Ministerul Culturii (766,1 milioane lei față de 603,2 milioane lei și 506,8 milioane lei), Ministerul de Externe (11,1 miliarde lei față de 756,9 milioane lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (7,1 miliarde lei față de 5,1 miliarde lei și 8,3 miliarde lei), Ministerul de Interne (11,1 miliarde lei față de 11 miliarde lei și 11,6 miliarde lei), Ministerul Agriculturii (17,3 miliarde lei față de 5,5 miliarde lei și 9,4 miliarde lei), Ministerul Comunicațiilor (610,2 milioane lei față de 169,1 milioane lei și 26,4 milioane lei), Ministerul Energiei (466,8 milioane lei față de 185 milioane lei și 677,4 milioane lei).

Alocări mai mici comparativ cu ce pregătise Guvernul Cioloș, suportate din bugetul de stat, au fost propuse pentru  Ministerul Justiției (3,1 miliarde lei față de 3,4 miliarde lei și 3 miliarde lei), Ministerul Apărării (11 miliarde lei față de 11,2 miliarde lei în bugetul Cioloș și tot 11,2 miliarde lei execuția), Ministerul Mediului (491,2 milioane lei față de 880,1 milioane lei și 398 milioane lei) și Ministerul Economiei (302,2 milioane lei față de 504,7 milioane și 182,8 milioane lei).

Inginerii organismului de consultanță Jaspers, angajat de România pentru asistență tehnică la realizarea autostrăzii Pitești-Sibiu, trag un semnal de alarmă. Soluția gasită nu este fezabilă din punct de vedere a construirii, accesului și operării, spun ei.
Digi 24 susține că, deși a fost avertizată de două săptămâni, Compania de Autostrăzi a prezentat public traseul cu probleme ca fiind cel ales definitiv.
Situația a fost reclamată cu două săptămâni în urmă chiar de firma Jaspers care face consultanță pentru Banca Europeană de Investiții (BEI) și privește celebra autostradă Pitești-Sibiu. Traseul acesteia a fost făcut public, luni, de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Potrivit unor documente deținute de Digi24.ro, Jaspers reclamă că varianta 1, preferată de companie în locul variantei 7, are câteva mari probleme.

Prima dintre acestea privește faptul că elemente ale autostrăzii pică fix peste drumuri existente. ”Vă atragem atenția că pe baza secțiunilor furnizate de dvs soluțiile apar că nu sunt tehnic fezabile după cum au fost propuse. Par a ignora existența DJ 703M între km 49 + 850 (kilometrul 49 plus 850 de metri – n.red.) și km 50 +350 între râul Băiași și versantul vestic al văii. Aceasta înseamnă că sprijinul podului este amplasat direct pe șoseaua existentă. Aceast soluție nu este fezabilă din punct de vedere al construcției viitoare, operării și accesibilității”, spun inginerii Jaspers în replică la nota de prezentare trimisă lor de companie.

Dar nu este singura problemă de acest fel. O situație similară se întâlnește și la km 54 unde autostrada dă peste un drum național. ”Similar, soluția transversală pentru km 54+300 ignoră prezența DN 7D, ducând la aceleași probleme”, spun consultanții.
Există și altfel de probleme cu traseul propus. Într-un alt punct al autostrăzii piciorul podului pică fix într-o albie. Jaspers se îndoiește că CNAIR ar putea obține aviz de la Apele Române pentru o astfel de situație. ”Lucrările de fundație pică pe cursul râului Băiașu sau în imediata vecinătate a acestuia. Râul este predispus la inundații și curențu puternici primăvara și în timpul furtunilor fapt care nu ar fi acceptabil pentru autoritățile responsabile cu apele”, spun consultanții. Soluții tehnice realiste și fezabile trebui identificate pentru această situație critică, cu luarea în calcul a aspectelor financiare de mediu etc, sfătuiește Jaspers.
Și ca și cum aceste probleme nu erau suficiente, Jaspers reclamă și o analiză superficială a traseului optim. ”Raportul (cel al companiei, în care se propune varianta 1 – n.red.) nu reușește să ofere clarificări privind impactul vitezelor diferite de circulație pe secțiunile comune ale celor două variante. Sfatul nostru este să clarificați aceste aspecte înainte de a continua derularea studiului, pentru a asigura soliditatea alternativelor studiate”, spune Jaspers. Consultantul mai atrage atenția că procesul de analiză a variantei optime poate fi încheiat de abia după ce toate aspectele, tehnice economice și de mediu, sunt soluționate.

Procesul de analiză a alternativelor va trebui prezentat în cererea de finațare și de aceea este foarte important.

Jaspers recomandă înființarea unui comitet comun din care să facă parte toate autoriățile implicate, anume CNAIR, Ministerul Transporturilor, cele ale Mediului, Culturii, Fondurilor Europene etc. Implicarea acestor entități din timp va ușura implementarea proiectului, spune Jaspers.

Raportul ignorat

Nouă zile după ce Jaspers face aceste recomandări CNAIR, Comisia tehnică a companiei face propriile recomandări bazate pe analiza consultantului. Comisia ”recomandă soluționarea aspectelor sesizate de Jaspers (...) recomandă prezentarea și fundamentarea detaliată a costurilor estimate în privința tunelurilor pe variantele 1 și 7, în special cu privire la tunelul Greblești, Văleni cu lungimea de 1.100 metri și lungimea de 2.500 metri”. Comisia recomandă ca avizarea ”de către CTE CNAIR, dacă este cazul unei avizări favorabile, să se refere doar la avizul privind finalizarea etapei 2 și începerea etapei 3 de analiză pe alternativa 1, fără a se înțelege că avizul acordat se referă la coridor/traseul final”.

La doar trei zile după ce Comisia tehnică face recomandările, respectiv luni, 21 noiembrie, CNAIR și Ministerul Transporturilor prezintă public traseul criticat de Jaspers ca fiind varianta finală aleasă. Știrea a fost adusă românilor, la începutul acestei săptămâni, de însuși ministrul Transporturilor, Sorin Bușe. "Aș dori să încep cu o veste bună, cu un comunicat care nu a fost dat încă, îl aveți în premieră.(...) Ieri, 21 noiembrie 2016, în cadrul CTE-CNAIR a fost avizat proiectul pe ultimele două secțiuni ale autostrăzii Sibiu/Pitești, după cum urmează: Secțiunea 2 Boița-Racoviță, de la kilometrul 15 la kilometrul 43 și secțiunea 3 Racoviță-Văleni, de la kilometrul 43 la kilometrul 72. Deci, în acest moment, tot traseul este avizat", a spus luni ministrul Sorin Bușe.

Firmele de construcții, dar și persoanele fizice care modifică sau demolează o lucrare fără autorizare sau fără un proiect verificat de către specialiști atestați primesc de astăzi o amendă dublată comparativ cu nivelul actual, cuprinsă între 20.000 de lei și 40.000 de lei. Dublarea a fost decisă în contextul în care Guvernul pregătește deja, așa cum Profit.ro a anunțat, ridicarea cuantumului amenzilor aplicate în construcții pentru încălcarea diferitelor reguli cu până la de 50 de ori, atât pentru constructori, cât și pentru directori din primării, prin schimbarea regulilor aplicate în ultimii 25 de ani.

Majorarea a fost decisă printr-un proiect aprobat recent de Parlament și care este aplicat începând de astăzi. Dreptul inspectorilor de a aplica aceste amenzi substanțial majorate va fi prescris doar în 5 ani de la data recepției lucrării.

Amenzi duble, de 20.000 de lei - 40.000 de lei, vor fi aplicate și pentru următoarele fapte: încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute în reglementările tehnice în vigoare la data contractării proiectării și, respectiv, a execuției lucrărilor, realizarea de construcții fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate de specialiști atestați conform prevederilor legale, recepționarea construcției de către investitor cu încălcarea prevederilor legale, elaborarea de proiecte incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile. Odată cu constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii, proiectantul are obligația de a completa/reface documentația tehnică, după caz, pe cheltuială proprie; însușirea de către specialiști verificatori de proiecte atestați a proiectelor incomplete, care prezintă soluții neconforme sau care conțin neconcordanțe între diferitele secțiuni ale acestora, care conduc la nerealizarea nivelului de calitate al construcțiilor corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile, elaborarea de expertize tehnice incomplete, care nu respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare la data contractării acestora, precum și stabilirea unor soluții care conduc la încălcarea prevederilor referitoare la cerințele fundamentale aplicabile, interzicerea sau obstrucționarea efectuării controlului calității în construcții, neprezentarea documentelor și a actelor solicitate de persoanele cu atribuții de control și/sau de autoritățile competente, conform prevederilor legale.
Astăzi, toate aceste fapte sunt amendate cu 10.000 de lei - 20.000 de lei.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.