Camera Deputaților a adoptat tacit pe 23 aprilie autonomia Ținutului Secuiesc, pentru că nu a dezbătut și votat în termenul legal de 45 de zile propunerea legislativă inițiată în acest sens de doi deputați UDMR. Senatul a devenit acum for decizional.

 Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților pe 23 decembrie 2019 de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy. Proiectul a primit ulterior avize negative de la mai multe comisii de specialitate, inclusiv un punct de vedere negativ de la Guvern, pe 16 aprilie.

Problemele ridicate de starea de urgență instaurată în contextul pandemiei de coronavirus, precum și de absența aleșilor, au făcut uitat proiectul, astfel încât acesta a fost adoptat tacit pe 23 aprilie, data la care trebuia dezbătut și votat.

Situația creată în Parlament a oferit ocazia lui Klaus Iohannis să atace PSD. Președintele a susţinut că PSD a ajutat UDMR să treacă acest act normativ în Camera Deputaţilor.

“Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD. Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României. (...) Marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni. De subliniat însă că nimeni de la PNL nu a observat acest lucru și nu a cerut punerea punctului pe ordinea de zi, astfel că practic, parlamentarii tuturor partidelor sunt vinovați de această omisiune.

Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a anunţat convocarea plenului acestui for, astăzi, de la ora 14,00. Unicul punct pe ordinea zi este proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. “Astăzi, de la ora 14.00, am convocat plenul Senatului cu un singur punct pe ordinea de zi. Senatorii PSD vor vota împotriva proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc!”, a scris Cazanciuc, miercuri, pe Facebook, potrivit Agerpres.

 Deputatul de Argeș Andrei Gerea susține că a fost o scăpare modul în care acest proiect a fost adoptat și s-a arătat total împotriva acestui proiect și a explicat că încalcă Constituția.  "Îmi exprim regretul că proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptat tacit în Camera Deputaților. Pentru că am văzut că deja s-a intrat într-o logică a campaniei electorale, proiectul nu a fost adoptat prin vot, ci dimpotrivă, a fost adoptat tocmai pentru că nu a fost votat și a expirat termenul până la care trebuia supus dezbaterii și votului în plenul Camerei. Sper că nu a fost o eroare a conducerii Camerei Deputaților, mai degrabă a aparatului tehnic și sunt convins că în prima ședință a Senatului, proiectul va fi respins.

Sunt total împotriva acestui proiect de lege inițiat de o serie de deputați UDMR, în primul rând pentru că nu este constituțional și în al doilea rând din multiple considerente sociale, politice, economice și istoric", a precizat Andrei Gerea.

Iniţiatorii susţin că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, se mai arată în proiectul de lege adoptat tacit de Camera Deputaților.

Ţinutul Secuiesc, care ar urma să fie compus din judeţele Covasna, Harghita precum şi „scaunul istoric Mureş”, ar avea un preşedinte cu mandat de patru ani.

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege

Un proiect de lege privind acordarea gratuită a 30 de măști de protecție pentru fiecare cetățean român aflat pe teritoriul României până la data de 15 Mai 2020, pentru protecția în fața COVID-19, a fost depus joi, în Parlament, de PSD.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, speră ca proiectul să fie adoptat, în procedură de urgenţă, de Parlament şi trimis la promulgare în trei săptămâni. Potrivit lui Ciolacu, costul acestor măşti trebuie acoperit de la bugetul statului.
    "Din bugetul statului. Franţa, de exemplu, preconizează să folosească un miliard de măşti, la fel, în sistem gratuit. Astăzi am semnat şi eu proiectul la invitaţia domnului Victor Ponta. Am depus amândoi iniţiativa, alături de alţi colegi parlamentari şi lideri de grup. Este depusă la Senat, va intra în procedură de urgenţă. Sperăm să nu o atace şi pe asta PNL la CCR. Cred că în trei săptămâni legea va fi trimisă la promulgare. Repet, cu speranţa în suflet, că PNL nu va ataca şi această lege la CCR", a afirmat, joi, Ciolacu, într-o conferinţă de presă la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă are o estimare a costului acestor măşti, Ciolacu a spus: "Depinde cât de gravă este situaţia în România. Nu ştim, pentru că nu testează nimeni. Presupun că niciun efort nu este prea mare pentru un Guvern să ia o astfel de măsură".

Lege privind acordarea de măști pentru protecția cetățenilor români de virusul Covid-19

Art. I Prin prezenta lege se acordă gratuit un set de 30 măști de protecție pentru fiecare cetățean român aflat pe teritoriul României până la data de 15 Mai 2020.

Art. II (1) În vederea asigurării protecție cetățenilor de pe teritoriul României în actualul context epidemiologic determinat de răspândirea noului coronavirus, Ministerul Sănătății  prin UNIFARM S.A. dispune achiziționarea de măști de protecție, conform standardelor europene in vigoare, preponderent de la producători interni și din import.

(2) Fondurile pentru acordarea măștilor se asigură de la bugetul de stat și din fondurile proprii ale companiei Unifarm S.A.

Art. III (1) Distribuția măștilor se realizează de compania Unifarm S.A. prin Direcțiile de Sănătate publică județene și al Municipiului București către autoritățile publice locale.

(2) Autoritățile publice locale se vor asigura de distribuirea către fiecare cetățean al setului de 30 măști de protecție în mod gratuit.

E scandal imens în Argeș! Prefectul Emanuel Soare a decis schimbarea conducerilor spitalului Județean de Urgență Pitești și spitalului municipal Câmpulung, după izbucnirea focarelor de infecție în rândul personalului medical. De asemenea, directorul DSP Arges, Sorina Honțaru, a fost înlocuită din funcție cu fostul comandant al Spitalului Militar Pitești, col.dr. Alexandru Guiță.

"După cum știți, coordonarea spitalelor se face de către Ministerul Sănătății, prin intermediul DSP. Motivele sunt legate de modul de gestionare a activităților din spitale, modul de derulare a anchetelor epidemiologice s.a. În perioada următoare se vor prezenta analize ale activității DSP", a explicat prefectul motivele schimbării de la Direcția pentru Sănătate Publică.

De asemenea, directorul medical al SJU Argeș, dr. Teodor Cătălin Constantinescu a fost schimbat cu medicul UPU Gheorghe Frătoaica. Culmea este că Gheorghe Frătoaica are legături strânse cu PNL, fiind membru de marcă incă de pe vremea PDL. Nici noul șef al DSP nu este o figură apolitică. La sfârșitul lui octombrie anul trecut, PNL și Adrian Miuțescu anunțatu cu surle și trâmbițe faptul că doctorul militar a intrat în PNL.

Pe deasupra, se pare că doctorul Frătoaica este izolat, după ce i-a recoltat exudat doctorului infectat cu COVID-19 de la Spitalul Județean.

Scandalul este amplificat de președintele CJ Argeș Dan Manu, care este și vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), structură condusă de prefectul Emanuel Soare. Acesta acuză faptul că schimbările decise sunt eminamente politice și cu încălcarea cadrului legal, pentru că prefectul nu a convocat conducerea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.

În plus, social-democratul Dan Manu aruncă vina pentru evoluția negativă COVID-19 în sistemul medical argeșean chiar pe prefect (care provine tot din PNL).
"Am aflat cu surprindere că începând de astăzi, 15 aprilie, dna. dr. Sorina Honțaru a fost schimbată din funcția de director executiv al DSP Argeș. Decizia de schimbare, în opinia mea, este eminamente politică. Ce i se poate reproșa dnei. dr. Honțaru? Evenimentele de la Câmpulung? Nicidecum. Daca aș reproșa cuiva, acela ar fi dl. prefect. De ce? Pentru ca acum două săptămâni, după ședința C.J.S.U. Argeș, în care domnia sa știa despre ceea ce se întâmplă în localitatea Godeni, nu ne-a informat pentru a lua o hotarâre rațională, a amânat trei zile decizii urgente care au putut duce la contaminări succesive, atât ale localnicilor, dar și ale corpului medical câmpulungean, deși eu, la acea vreme l-am atenționat că nu procedează cum trebuie. De ce? Pentru că un medic șef de secție chirurgie cardio-vasculară a ignorat suferința proprie pentru a salva pacienții săi internați în regim de urgență, minimalizindu-și suferința și posibilitatea de a contamina colegii? Deși a fost rugat să se testeze, a rămas în blocul operator pentru a salva vieți. Acestea sunt riscurile în urgențele medicale. Cu toate acestea, sunt de acord cu faptul că medicul a greșit procedând astfel, precum și pentru că nu a dorit să se testeze. Unde a gresit dna. dr. Honțaru? Cumva că nu este membru PNL? Probabil. În mandatul meu de președinte am colaborat cu patru prefecți. Cu excepția actualului prefect, zilnic sau la două zile, discutam cu ceilalți despre problemele administrative. Cu dânsul, nu. De ce? Este temă de partid? Greșește. I-am spus chiar în birou la dânsul că politica noastră trebuie sa fie una singură: politica cetățeanului, și nu politica de partid, mai ales acum când ne luptăm să salvăm vieți omenești. Îl înțeleg că dorește să candideze pentru o funcție importantă la viitoarele alegeri, dar nu se procedează așa. Sunt curios când își amintește dl. prefect să convoace C.J.S.U., pentru că hotărârile trebuie luate în forul statutar în această perioadă și nicidecum de unul singur sau de câțiva. Îi reamintesc faptul că sunt vicepreședinte al C.J.S.U. și citesc din presă hotărârile luate. Și încă ceva: se va trăi și după această perioadă, post covid. Oare care dintre noi doi universitari, atunci când ne vom întâlni, nu va avea curajul să privească interlocutorul în ochi?

P.S.: Îmi poate spune dl. prefect de ce noul director medical, pus astăzi în funcție, este în izolare? Cumva că este posibil contaminat de un pacient? Răspunsul este categoric: Da. Pentru că, din surse sigure, am aflat că acesta nu s-a protejat atunci când i-a recoltat proba biologică medicului chirurg cardio-vascular despre care am amintit mai sus", a sunat poziția președintelui CJ Argeș Dan Manu.

În replică, prefectul a spus că nu dorește să dea o reacție la afirmațiile președintelui CJ Argeș:  "Nu iau poziții față de comentariile nimănui, numai față de fapte, a fost răspunsul prefectului la solicitarea noastră".


Deputatul de Argeș Andrei Gerea a anunțat că va vota pentru adoptarea decretului semnat de președintele Klaus Iohannis pentru prelungirea stării de urgență. Deputatul a făcut apel la celelalte partide să nu trateze politic acest subiect și să susțină prelungirea stării de urgență pentru a menține la un nivel relativ controlabil extinderea noului coronavirus COVID-19, în condițiile în care vârful pandemiei încă nu a fost atins în țara noastră. El a subliniat că una din cele mai mari provocări care vor urma în scurt timp va fi aceea ca spitalele să nu se sufoce în fața fluxului de pacienți. "Voi vota fără să am nici cea mai mică urmă de îndoială prelungirea stării de urgență. Am observat anumite luări de poziție în spațiul public din partea liderilor unora dintre partidele politice. Ideea de a lua în calcul o respingere a prelungirii stării de urgență nu mi se pare productivă nici pentru cetățeni, nici pentru economie și nici măcar pentru partidele care o vehiculează", a menționat Andrei Gerea.

Deputatul de Argeș a subliniat că o întrerupere a stării de urgență ar putea avea efecte nefaste atât la nivel social, cât și economic și că partidele trebuie să promoveze noi pachete de legi pentru relansarea și stimularea economică pentru a completa deciziile guvernamentale.
"Am spus încă de la începutul pandemiei în țara noastră că partidele ar trebui să dea dovadă de coerență și luciditate și să nu încerce să speculeze această criză pentru obținerea de avantaje politice. Aici vorbim de sănătatea oamenilor, de viața oamenilor. Este adevărat că Guvernul nu a luat preventiv măsuri și debutul pandemiei ne-a găsit fără stocurile necesare de medicamente, echipamente de prevenție sau dispozitivele medicale necesare pentru combaterea COVID-19. Este adevărat că până la această oră avem mai degrabă măsuri reactive, nu proactive pentru zona economică, dar așa cum am s-a întâmplat deja cu pachetul de măsuri adoptat în Parlament recent, partidele pot veni în completare cu alte pachete de măsuri. Aceste lipsuri pot fi, așadar, îndreptate.

În schimb, dacă am stopa sau întrerupe starea de urgență, cine își asumă răspunderea pentru o îmbolnăvire în masă a populației până la un nivel care, probabil, nu va mai putea fi gestionat nici măcar la nivelul la care este gestionat în prezent? Cine este pregătit să deconteze politic românii care își vor pierde viața, cine este pregătit să își asume dramele din familiile în care vor avea loc decese provocate de Coronavirus? Sunt convins că nici un partid.

Cine poate garanta că, în aceste condiții, economia ar putea fi relansată? Experții spun că România nu a atins încă vârful pandemiei, iar sistemul spitalicesc dă semnale de sufocare în unele județe. În alte state deja se preconizează al doilea val al pandemiei. Așadar, trebuie să fim prevăzători. În același timp, Guvernul și partidele au datoria de a identifica soluții pentru a veni în sprijinul firmelor care încă activează, în sprijinul firmelor care au activitatea suspendată și, mai ales, pentru a veni în sprijinul protecției sănătății românilor, indiferent că vorbim de posibili pacienți sau de cadrele medicale aflate în avangarda luptei cu acest virus. Avem nevoie de credință, răbdare, inteligență, demnitate și inovație pentru a trece de această perioadă", a mai arătat deputatul de Argeș, Andrei Gerea. 

PSD a câștigat procesul intentat Autorității Electorale Permanente (AEP), care a refuzat să-i returneze banii cheltuiți în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din 2019. Astfel, se dovedește că Mircea Drăghici, pe atunci deputat PSD de Argeș și trezorier al PSD la nivel național, a gestionat corect și legal finanțele partidului.
Între timp, Mircea Drăghici a demisionat din PSD.

 Curtea de Apel București a anulat decizia AEP de nereturnare către PSD a sumei de peste 3,3 milioane de lei cheltuite în Campania pentru europarlamentarile din mai 2019. Decizia poate fi atacată cu recurs.
”Admite excepţia tardivităţii formulării cererii de chemare în judecată a altor persoane şi respinge această cerere ca tardiv formulată.
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Mituleţu-Buică Constantin-Florin.
Admite în parte cererea. Anulează decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 12DC/26.08.2019 şi adresa nr. 17577/24.09.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă.
Obligă pârâta Autoritatea Electorală Permanentă să emită decizia de rambursare a cheltuielilor electorale în valoare de 3.380.634,03 lei.
Obligă pârâţii, în solidar, la plata dobânzii legale aferente sumei de 3.380.634,03 de la data de 26.08.2019 până la data introducerii acţiunii – 04.10.2019.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal”, se arată în decizia Curții de Apel de pe 25 martie 2020, publicată pe site-ul instanțelor.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.