Negocierile sunt aproape finalizate. Actul de constituire oficială a Coaliției PNL-USR/PLUS_UDMR a fost semnat, iar lista Guvernului este aproape finalizată. Unele nume au fost deja anunțate public, altele vor fi făcute publice în curând. USR ne propune doi miniștri care au mai fost în cabinetul condus de Dacian Cioloș, doi miniștri cu rezultate dezastruoase, semn că în ciuda gălăgiei pe care o face, USR nu are oameni pe care să îi propulseze și vin cu aceleași fețe, chiar dacă Vlad Voiculescu și-a dovedit incapacitatea în perioada în care mai mulți copii din țară și mai ales din Argeș se îmbolnăveau de sindromul hemolitic uremic. Nici astăzi nu au fost făcute publice cauzele acestor infecții. În plus, deși a venit după incendiul Colectiv, nu a făcut nicio schimbare pentru un mare spital de arși. Un alt nume controversat este cel al lui Cristian Ghinea. După mandatul tot de la fonduri europene, din mandatul Cioloș, a rămas cu supranumele de ministru zero fonduri europene!

Prim-ministru – Florin Cîțu (PNL)

 

Vice prim-ministru – Dan Barna (USR-PLUS)

Vice Prim-ministru – Kelemen Hunor (UDMR)

MINISTERE

Ministerul Afacerilor Interne: Marcel Vela (PNL)

Ministerul Dezvoltăii și Administrației: Cseke Attila  (UDMR)

Ministerul Justiției: Ion Stelian (USR-PLUS)

Ministerul Apărării: Nicolae Ciucă (PNL)

Ministerul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu (PNL)

Ministerul Finanțelor Publice : Marcel Boloș, Bogdan Huțucă (PNL)

Ministerul Economiei și IMM: Claudiu Năsui (USR-PLUS)

Ministerul  Energiei: Virgil Popescu (PNL)

Ministerul Muncii: Violeta Alexandru, Dan Vâlceanu (PNL)

Ministerul  Fondurilor Europene: Cristian Ghinea  (USR-PLUS)

Ministerul Transporturilor: Cătălin Drulă (USR-PLUS)

Ministerul Mediului: Barna Tánczos (UDMR)

Ministerul Sănătății: Vlad Voiculescu (USR-PLUS)

Ministerul Educației: Sorin Cîmpeanu, Marilen Pirtea (PNL)

Ministerul Culturii: Mihai Gheorghiu (PNL)

Ministerul Tineretului și Sportului: Eduard Novak (UDMR)

Ministerul Agriculturii: Emil Dumitru, Adrian Oros, Pintea (PNL)

Ministerul  Comunicațiilor: Ciprian Teleman (USR-PLUS)

Deputatul Andrei Gerea susține că, în ritmul acesta de creștere semnificativă, de la o zi la alta, a numărului de noi infectări cu COVID, România va fi foarte afectată de efectele pandemiei. El a criticat Guvernul că nu a pregătit un plan de acțiune și că acesta intervine doar pentru a stăvili din efecte, nu și pentru a limita răspândirea efectelor lucrând la cauză. Andrei Gerea susține că Guvernul ar fi trebuit să fie deja pregătit, având în vedere experiența din primul val, cu măsuri mai eficiente. El a criticat puterea, dar și restul partidelor, pentru faptul că nu au stat la masa discuțiilor pentru a interveni cu soluții concrete în zonele cele mai vulnerabile, dar în același timp cele mai importante: educația, sănătatea și mediul economic. "Prea ocupat să fie în campanie electorală, guvernul se află într-o permanentă formă de reacție împotriva COVID-19. Devine evident că suntem pe o pantă ascendentă și este la fel de evident că guvernul trebuia să aibă un plan pregătit și să acționeze rapid.
Este din ce în ce mai clar că România nu are un astfel de plan, din moment ce guvernul nu acționează proactiv. Așteaptă cifrele săptămânale ca să ia decizii, după cum a declarat chiar premierul Orban. Singurul interes direct și imediat al guvernului este organizarea de alegeri parlamentare.
Din păcate, observ în general un prea mic interes acordat efectelor nefaste ale pandemiei. Nu văd o dezbatere reală despre criza din sistemul medical, cea din educație sau criza economică.
În acest ritm, după ce vom depăși, cu mari pierderi umane atât în rândul pacienților, cât și al cadrelor medicale, criza COVID, România va rămâne în terapie intensivă. Dar de data aceasta ca stat. Vom fi o națiune foarte slabită", a subliniat deputatul Andrei Gerea.

În contextul pandemiei coronavirusului COVID-19, Ordinul Asistenților Medicali Argeș a postat pe pagina de Facebook și pe site-ul organizației o serie de informații și de măsuri care să vină în sprijinul asistenților medicali argeșeni în scopul prevenției și siguranței la locul de muncă.
Coronavirusurile reprezintă un grup de virusuri ce aparțin familiei  Coronaviridae, care infectează atât animalele, cât și oamenii. Coronavirusurile umane pot provoca afecțiuni ușoare similare unei răceli comune, în timp ce altele pot provoca boli mai grave (precum MERS –Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu și SARS –Sindromul respirator acut sever).

Un nou coronavirus ce nu fusese identificat anterior la oameni, a apărut în orașul Wuhan, China, în luna decembrie 2019. Semnele și simptomele bolii include simptome respiratorii, febră, tuse și dificultăți de respirație. În cazuri mai grave, infecția poate provoca penumonie, sindrom respirator sever acut și, uneori, decesul.

Recomandările standard de prevenire a răspândirii COVID-19 includ curățarea frecventă a mâinilor cu gel dezinfectant pe bază de alcool sau spălare cu apă și săpun, acoperirea nasului și a gurii cu încheietura cotului sau cu un șervețel de unică folosință atunci când tușim sau strănutăm, precum și evitarea contactului cu persoanele care prezintă febră și tuse.

OMS colaborează îndeaproape cu experți, guverne și parteneri de la nivel mondial, pentru a dezvolta rapid cunoștințele științifice privind acest nou virus și pentru a oferi sfaturi, în timp util, cu privire la măsurile de protecție a sănătății populației și prevenirea răspândirii acestei epidemii.

Drepturi, roluri, responsabilități ale cadrelor medicale, inclusiv siguranța și sănătatea profesională  

Cadrele medicale se află în prima linie a reacțiilor la epidemii, fiind astfel expuși riscurilor de infectare cu agenți patogeni (în cazul de față COVID-19). Riscurile includ expunerea la agentul patogen, orele de lucru prelungite,  extenuare psihică, oboseală, epuizare profesională, stigmat, precum și violență fizică și psihologică. Acest document evidențiază drepturile și reponsabilitățile cadrelor medicale, incluzând măsuri specifice necesare pentru protecția siguranței și sănătății profesionale.  

Printre drepturile cadrelor medicale, se numără obligațiile angajatorilor și managerilor unităților sanitare:

•asumarea responsabilității generale de a se asigura că sunt luate toate măsurile de prevenire și protecție, pentru minimizarea riscurilor asupra siguranței și sănătății profesionale;

• punerea la dispoziție a informațiior, instrucțiunilor și programelor de formare cu privire la siguranța și sănătatea profesională, printre care:

-instruire de îmbunătățire privind prevenirea și controlul infecțiilor (IPC);

Și

-utilizarea, îmbrăcarea, dezbrăcarea și înlăturarea echipamentului personal de protecție (PPE);

• punerea la dispoziție a echipamentului adecvat IPC și  PPE (măști, mânuși, ochelari de protecție, halate, dezinfectant pentru mâini, apă și săpun, produse de curățare) în cantitate suficientă, asistenților medicali și celorlalți membri ai personalului care au grijă de pacienți suspectați de COVID-19 sau cu afecțiune confirmată, astfel încât personalul să nu suporte cheltuieli pentru cerințele privind sănătatea și siguranța profesională;

• familiarizarea personalului cu actualizările tehnice privind COVID-19 și punerea la dispoziție a instrumentelor adecvate pentru evaluarea, triajul și tratarea paicenților și furnizarea de informații referitoare la prevenirea și controlul infecției, către pacienți și public;

• la nevoie, punerea la dispoziție a măsurilor de securitate adecvate pentru siguranța personală;

-punerea la dispoziție a un mediu în care lucrătorii să nu se simtă vinovați atunci când raportează incidente precum expunerea la sânge, la fluide corporale din sistemul respirator sau la cazuri de violență și adoptarea de  măsuri imediate, inclusiv sprijin pentru victime;

-sfătuirea cadrele medicale cu privire la auto-evaluare, raportarea simptomelor și izolarea la domiciliu în caz de boală;

•menținerea orelor de lucru adecvate, cu pauze;

•consultarea cu cadrelele medicale privind aspectele referitoare la siguranța și sănătatea profesională și notificarea inspectoratului muncii cu privire la cazurile de afecțiuni profesionale;

• să nu li se cere să se întoarcă la o situație profesională atunci când viața sau sănătatea le sunt puse în pericol continuu sau sever, până când angajatorul nu ia măsuri necesare de remediere;

• să permită personalului să își exercite dreptul de a se îndepărta dintr-o situație profesională despre care consideră, în mod justificat și rezonabil,  că prezintă un pericol iminent și grav la adresa vieții sau sănătății lor. Atunci când un membru al personalului își exercită acest drept, acesta va fi protejat de orice consecințe nejustificate;

• onorarea dreptului la compensații, reabilitare și servicii curative, în cazul infectării cu  COVID-19, în urma expunerii la locul de muncă. Aceasta va fi considerată expunere profesinlă, boala rezultată fiind considerată boală profesională.

• acces la resurse de sănătate mintală și consiliere;

Și

• a permite colaborarea între conducere și angajați și/sau reprezentanții acestora.

Cadrele medicale trebuie să:

• urmeze procedurile stabilite de siguranță și sănătate profesională, să evite expunerea altor persoane la riscuri de sănătate și siguranță și să participe la programe de formare privind siguranța și sănătatea profesională, oferite de angajator;

• folosească protocoalele puse la dispoziție pentru evaluarea, triajul și tratarea pacienților;

•trateze pacienții cu respect, compasiune și demnitate;

•mențină confidențialitatea pacientului;

•urmeze rapid procedurile stabilite de raportare a sănătății publice, a cazurilor suspecte sau confirmate;

• să ofere sau să consolideze informațile corecte privind prevenirea și controlul infecției și sănătatea publică, inclusiv persoanelor care nu prezintă nici simptome, nici riscuri;

•să îmbrace, să folosească, să dezbrace și să înlăture echipamentul personal de protecție, în mod corespunzător;

•să auto-monitorizeze semnele de boală și să se autoizoleze sau să raporteze boala conducerii, dacă aceasta apare;

• să notifice conducerea dacă prezintă  semne de stres nejustificat sau  problem de sănătate mintală care necesită intervenții de sprijin;

Și

• să raporteze supervizorului lor imediat orice situație despre care consideră în mod justificat și rezonabil, că prezintă pericol iminent și grav asupra vieții sau sănătății.

Au apărut primele imagini din cea de-a doua sală de operaţii, acolo unde a fost mutată pacienta de 66 de ani din Argeș a luat foc la Spitalul Floreasca, în timp ce era operată. În imagini poate fi recunoscut şi profesorul Mircea Beuran, care susţine că a ajuns după incident şi a preluat coordonarea intervenţiei.
Capturile de pe camerele de supraveghere au fost difuzate de Antena 1 și surprind momentul în care profesorul Mircea Beuran intră în sala de operaţie şi se alătură echipei de chirurgi, după ce incendiul a fost stins.
Medicul apare fără bonetă sau mască, dar cu ceasul la mână, lucru complet interzis. Pe imagini se vede cum Beuran se apropie de pacientă (Gheorghița Badea) şi pare să o examineze. În aceleaşi imagini apar cel puţin alte cinci persoane care asistă la operaţie de pe margini. Unele dintre ele nu par însă echipate corespunzător.
Între timp, ancheta de la spitalul Floreasca continuă cu haos şi bâlbâieli. Poliţiştii şi inspectorii Ministerului Sănătăţii caută un al doilea pacient care ar fi fost ars în timpul unei intervenţii chirugicale în cel mai mare spital de urgenţă din ţară. Au fost audieri-maraton la Poliţia Capitalei.


Al doilea pacient care ar fi fost ars pe masa de operaţie la Spitalul Floreasca a fost miercuri la audieri la Poliţia Capitalei. Conform unor surse din cadrul anchetei, pacientul ar fi declarat însă că nu a păţit nimic rău şi nu doreşte să depună plângere împotriva medicilor.
În paralel, Serviciul Omoruri a continuat audierile în dosarul deschis în cazul femeii care a luat foc pe masa de operaţie şi a murit o săptămână mai târziu. Trei doctori care au fost acolo când s-a produs tragedia au dat explicaţii. Rezidentul care a operat, dar şi medicul specialist au fost însoţiţi de avocaţi. Între timp au apărut şi imagini din sala de operaţie unde a fost dusă prima pacientă care a suferit arsuri.
În fața anchetatorilor de la Servicul Omoruri, au ajuns rând pe rând medicii care au fost în sala de operaţie, pe 22 decembrie, când pacienta de 66 de ani a luat foc.
Prima audiată fost o rezidentă de anul 1 care doar ar fi asistat la intervenţie. Apoi, la sediul Poliţiei Capitalei a ajuns rezidentul de anul 5. El este cel care a dezinfectat câmpul operator cu o soluţie greşită şi într-o cantitate prea mare, conform raportului corpului de control al Ministerului Sănătăţii.

Deputatul PSD de Argeș Simona Bucura Oprescu arată că blocajul pe care preşedintele Iohannis l-a generat în cazul examenului de rezidenţiat a fost soluţionat de parlamentarii PSD. Astfel, propunerea pentru modificarea legislaţiei privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului a fost modificată de parlamentarii social-democraţi prin amendamente care pun punct crizei examenului de rezidenţiat, simplificând anumite proceduri.
Proiectul iniţiat de parlamentari PSD a fost adoptat în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
De asemenea, conform noului act normativ, cifra de şcolarizare pentru rezidenţiat va fi cel puţin egală cu numărul de locuri reprezentând totalul absolvenţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie cu diplomă de licenţă din promoţia anului în curs, stabilită prin ordin al ministrului Sănătăţii.
În cazul în care numărul candidaţilor care promovează examenul de rezidenţiat este mai mare decât cifra de şcolarizare iniţial anunţată, aceasta se va suplimenta până la repartiţia candidaţilor, astfel încât toţi candidaţii promovaţi să poată accesa un loc sau un post de rezidenţiat.
Rezidenţiatul reprezintă o formă de pregătire clinică şi practică profesională în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi este asigurată exclusiv de medici", transmite deputatul Simona Bucura Oprescu într-un comunicat

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.