Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu,  a avut o reacție fulminantă în ziua în care PNL și PSD și-au oficializat practic coaliția, prin prezentarea la Cotroceni cu o formulă de guvern și cu militarul Ciucă propunere de premier. Adrian Bughiu susține că ar fi preferat, la fel ca majoritatea social-democraților, să se ajungă la alegeri anticipate, dar susține decizia partidului de a-și asuma intrarea la guvernare în situația actuală. Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș afirmă însă că și-ar fi dorit un gest anume din partea președintelui PSD Marcel Ciolacu: să îi ceară lui Klaus Iohannis să își ceară scuze public PSD și votanților PSD pentru campania defăimătoare adusă ani de zile la adresa social-democraților și să recunoască că PSD este singurul partid capabil să readucă țara pe linia de plutire în aceste momente.
"Vă spun sincer, sunt unul dintre cei care nu și-ar fi dorit nici măcar o clipă, acum, o alianță cu PNL. Cel puțin, nu cu acest PNL care nu este în stare să producă nici măcar o politică publică eficientă, dimpotrivă. Nu cu acest PNL care a împărțit banii doar localitățile unde primarii l-au votat pe Cîțu pentru funcția de președinte în partid, gest penal din punctul meu de vedere. Nu cu acest partid caracterizat în ultimii doi ani doar prin lipsă de soluții sau interese meschine, antiromânești.
Când am văzut însă ce ne transmite Raluca Turcan, cea care și astăzi încă este ministru al Muncii, și anume că de vineri nu mai sunt bani pentru pensii și alocații, ce spunea ministrul Sănătății în privința salariilor cadrelor medicale, mă determină să spun că indiferent de criticile pe care le vom primi de la anumiți simpatizanți ai noștri, trebuia să facem ceva ("ca să nu ne culcăm vii și să ne trezim, Doamne ferește, morți")!!! URGENT ȘI NECONDIȚIONAT!
Și eu am susținut #alegeri_anticipate, dar trebuie să fim #lucizi. La cum se mișcă Iohannis și la cum a reușit să falimenteze această țară prin oamenii pe care și i-a impus, de parcă nu era de ajuns situația sanitară și cea din energie, este clar că anticipate mai devreme de primăvară nu ar fi avut loc. Și, până se organizau alegeri, indiferent cine ar fi ajuns să guverneze nu mai avea ce guverna.
Să nu uităm că deși am câștigat alegerile, Iohannis a refuzat PSD mandatul dat de cetățeni pentru a forma guvernul.
Țara aceasta a fost jecmănită pur și simplu în acești ultimi ani de #USR-ul lui Cioloș și Barna și de #șmecherii lui Cîțu.
În urma negocierilor, avem ministerele Finanțelor, Sănătății, Economiei, Transporturilor, Agriculturii, Muncii, Familiei, Apărării și Culturii. O spun clar: nu ne căsătorim cu PNL, pare mai mult "un concubinaj de dragul copiiilor"! Nu sunt convins că putem colabora decât poate la nivel rezonabil cu unii dintre miniștrii vehiculați, dar vom încerca să ne impunem soluțiile din strategia de guvernare: să luăm măsurile corecte în gestionarea pandemiei, vom încerca să creștem pensiile măcar pentru a acoperi inflația, să creștem alocațiile, conform legii, și să impunem un plan de investiții și de sprijinire a mediului de afaceri grav afectat de pandemie și care va trebui să facă față și unei crize financiare pe care o prefigurează experții la nivel global.
Și mai e ceva! Dacă as fi fost în locul președintelui Ciolacu, nu aș fi acceptat să scot PNL-ul din mocirlă și pe #Iohannis din vrie, decât cu condiția ca #președintele țării să iasă public și să își #ceară_scuze față de cetățeni pentru cum a tratat PeeeSeeeDee în toți anii aceștia. Și să recunoască public, că, la momentul acesta, cu bune sau mai puțin bune, PSD este singura forță politică din România, capabilă să readucă țara pe linia de plutire!
Restul...e demagogie!", a postat, pe pagina sa de Facebook Adrian Dumitru Bughiu.

 

Ministrul de Finanțe Dan Vâlceanu habar nu are cât este salariul minim pe economie. Și nici cât este nivelul de impozitare al acestui salariu. Întrebat la o conferință de presă de o jurnalistă care este salariul minim net pe economie ministrul a răspuns:

Este în jur de 1600 și ceva de lei!
Reporter: Este 1386 de lei
Dan Vîlceanu: 2380 este  salariul minim brut, deci nu are cum să fie net atât, dar mă rog...

Reporter: Atât este!...

 

Declarația ministrului de Finanțe, considerat mâna dreaptă a lui Florin Cîțu, a venit după ce premierul a recunoscut că nu știe cât costă un litru de combustibil!

 

Elevii din clasele primare ar putea avea evaluări anuale, iar învăţătorii să fie plătiţi în funcţie de performanţele elevilor, potrivit proiectului „România educată”.

 

Proiectul „România Educată” propune ca elevii din clasele pregătitoare să dea evaluări anuale. Examenele nu vor înlocui, însă, testările de la clasele de a doua, a patra şi a şasea.

De asemenea, învăţătorii vor fi plătiţi în funcţie de performanţele elevilor la aceste testări.

„Munca unui învăţător dacă o apreciem în funcţie de rezultatele elevului, trebuie plătită la fel. În momentul acesta îi plătim deja diferenţiat. Cred că discuţia de corelare cu performanţa vine la pachet cu eventuale sancţiuni. Întrebarea fundamentală este: dacă un învăţător are absolvenţi care nu ştiu să scrie, să citească şi să socotească, ce se întâmplă cu aceşti profesori? Vor fi concediaţi, vor fi temporar scoşi din învăţământ?”, spune Daniela Vişoianu, expert în educaţie, conform Mediafax.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost lansat joi seara în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanţelor, acesta fiind configurat pe o creştere economică de 4,3%. Indemnizaţiile, primele nu se taie, ci se menţin cel mult la nivelul din decembrie 2020; numărul de şomeri creşte numai cu 5.000; voucherele de vacanţă nu se mai acordă; salariul mediu net creşte numai cu 2%. Ministerul Sănătăţii primeşte mai puţini bani, iar ministerul Educaţiei are un plus de doar 0,81%

Conform proiectului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane de lei.

Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3 % prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).


Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, potrivit documentului.


Pentru anul 2021 investiţiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde de lei faţă de anul 2020, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creştere de 6,1 miliarde de lei faţă de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

 

BUGETELE MINISTERELOR ȘI ALTOR INSTITUȚII

 

  • Ministerul Educației, va primi cu 0.81% mai mult, bugetul ridicându-se la 28,5 miliarde lei în 2021. Din aceștia, circa 20 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal (-1,5%)

  • Ministerul Sănătății va primi mai puțin cu 11,2%, bugetul urmând să fie de 17,4 miliarde lei. Din această sumă, 2,3 miliarde ar urma să se ducă pe cheltuieli de personal, 4,8 miliarde le bunuri și servicii, iar 9,5 miliarde pe transferuri între unități ale administrației publice.
  • Ministerul Afacerilor Externe va primi cu 3% mai puțin, bugetul urmând a se ridica la 1,06 miliarde lei.
  • Ministerul Afacerilor Interne urmează a primi cu 1,75% mai mult, respectiv 20,9 miliarde lei
  • Ministerul Agriculturii va primi cu 10% mai mult, respectiv 25,9 miliarde lei.
  • Ministerul Apărării primește cu 3,4% mai mult, respectiv 20 miliarde lei.
  • Ministerul Cercetării și Inovării primește cu 24,3% mai mult, respectiv 1,92 miliarde lei
  • Ministerul Culturii primește cu 12,8% mai mult, respectiv 894,2 milioane lei.
  • Bugetul Ministerului Dezvoltării va fi mai mic cu 19,19%, la 7,15 miliarde lei
  • Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului va primi cu 186% în plus, urmând a avea un buget de 6,58 miliarde lei
  • Ministerul Energiei va primi cu 45% mai mult, suma alocată de la buget urmând a fi de 889 milioane lei
  • Ministerul Finanțelor va avea un buget mai mic cu 3%, urmând a se ridica la 5,39 miliarde lei
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va avea un buget mai mare cu 11,3%, urmând a se ridica la 2 miliarde lei
  • Ministerul Justiției urmează să aibă un o alocare mai mică cu 2,5%, la 4,68 miliarde lei
  • Ministerul Apelor și Pădurilor va avea un buget mai mare cu 18,8%, urmând a se ridica la 1,32 miliarde lei
  • Ministerul Muncii va avea un buget mai mare cu 10%, respectiv de 53,7 miliarde lei
  • Ministerul Public – mai mult cu 2,3%, la 1,54 miliarde lei
  • Ministerul Tineretului și Sportului – mai mare cu 3,2%, la 543,1 milioane lei
  • Ministerul Transporturilor – mai mare cu 9,4%, la 14,1 miliarde lei
  • Secretariatul General al Guvernului – mai mult cu 5%, la 1,98 miliarde lei
  • Serviciul de Informații Externe – mai puțin cu 0,03%, la 390,7 milioane lei
  • Serviciul de Protecție și Pază – mai mult cu 49,4%, la 397 milioane lei
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale – mai puțin cu 9,8%, la 622,1 milioane lei
  • Serviciul Român de Informații – mai puțin cu 0,56%, la 2,7 miliarde lei
  • Senatul României primește cu 24,2% mai mult, respectiv 249,8 milioane lei
  • Camera Deputaților va avea un buget mai mare cu 16,5%, respectiv de 478,8 milioane lei

 

La elaborarea Bugetului asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor pentru şomaj pe anul 2021 s-au avut în vedere următoarele:
 
- valoarea punctului de pensie de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% la 1 septembrie 2020;
- creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2021 la 5.380 lei, faţă de 5.150 lei estimat pentru anul 2020 şi 4.853 lei realizat în anul 2019;
- creșterea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 310 mii persoane, de la 305 mii persoane la finele anului 2020;
- creșterea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2021 la 3,6% faţă de 3,5% la finele anului 2020.

Astfel, Ministerul Dezvoltării va avea un buget de 7,9 miliarde de lei credite bugetare (mai puţin cu 14,11% faţă de 2020) şi 8,43 de miliarde lei credite de angajament (mai mult cu 50,13% faţă de 2020). Estimările pentru 2022 prevăt tot o scădere a creditelor bugetare şi o creştere a creditelor de angajament.

Ministerul Transporturilor va avea un buget de 14,1 miliarde de lei credite bugetare (mai mult cu 9,41% faţă de 2020) şi 31,85 miliarde de lei credite de angajament (mai mult cu 66,16% faţă de 2020).

Proiectul prevede o serie de măsuri, printre care:

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie /indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora.

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

 

-menţinerea în anul 2021 a cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020;

-neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017;

-compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale;

-prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021 de către autorităţile şi instituţiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum şi serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr.41/1994;

-studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.

Doctorul Viorel Enache, de la Pediatrie, îl acuză pe premierul Florin Cîțu că a mințit cu nerușinare după ce acesta a declarat, la scurt timp după incendiul de la Matei Balș, că aproape toți banii din Sănătate se duc către salarii și sporuri, motiv pentru care nu sunt în prezent bani și pentru investiții în infrastructură.
"În realitate, în 2020, totalul cheltuielilor cu personalul din sistemul de #sănătate – medici, asistenți, personal auxiliar – a fost sub 9% (nouă) din cele 60 de miliarde de lei total resurse alocate: 12,9 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății, 47,2 miliarde de lei către CNAS; iar investițiile au reprezentat 2,5%, respectiv 1,51 miliarde de lei.
Cîțu a umflat de 10 ori (!!!) suma care s-ar consuma pentru plata personalului din sănătate.
Un astfel de comportament denotă fie lipsă crasă de informare, deci incompetență absolută, fie iresponsabilitate de-o periculozitate fără egal. Ce credibilitate mai poate avea un astfel de premier?
Pe de altă Cîțu jignește personalului medical în plină luptă cu pandemia, prin inducerea sentimentului că ar primi prea mulți bani, nemeritat.
Se vede treaba că eroii lui Iohannis nu mai sunt și eroii lui Cîțu, care oricum are convingerea fermă, formată de mult, că Sănătatea și Educația nu trebuie să fie priorități pentru România", a subliniat Viorel Enache.
 
 
 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.