Camera Deputaților a adoptat tacit pe 23 aprilie autonomia Ținutului Secuiesc, pentru că nu a dezbătut și votat în termenul legal de 45 de zile propunerea legislativă inițiată în acest sens de doi deputați UDMR. Senatul a devenit acum for decizional.

 Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaților pe 23 decembrie 2019 de deputații UDMR Biro Zsolt Isvan și Terza Kulcsar Jozsef Gyorgy. Proiectul a primit ulterior avize negative de la mai multe comisii de specialitate, inclusiv un punct de vedere negativ de la Guvern, pe 16 aprilie.

Problemele ridicate de starea de urgență instaurată în contextul pandemiei de coronavirus, precum și de absența aleșilor, au făcut uitat proiectul, astfel încât acesta a fost adoptat tacit pe 23 aprilie, data la care trebuia dezbătut și votat.

Situația creată în Parlament a oferit ocazia lui Klaus Iohannis să atace PSD. Președintele a susţinut că PSD a ajutat UDMR să treacă acest act normativ în Camera Deputaţilor.

“Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD. Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României. (...) Marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament ca să dea Ardealul ungurilor”, a spus şeful statului într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni. De subliniat însă că nimeni de la PNL nu a observat acest lucru și nu a cerut punerea punctului pe ordinea de zi, astfel că practic, parlamentarii tuturor partidelor sunt vinovați de această omisiune.

Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a anunţat convocarea plenului acestui for, astăzi, de la ora 14,00. Unicul punct pe ordinea zi este proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc. “Astăzi, de la ora 14.00, am convocat plenul Senatului cu un singur punct pe ordinea de zi. Senatorii PSD vor vota împotriva proiectului de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc!”, a scris Cazanciuc, miercuri, pe Facebook, potrivit Agerpres.

 Deputatul de Argeș Andrei Gerea susține că a fost o scăpare modul în care acest proiect a fost adoptat și s-a arătat total împotriva acestui proiect și a explicat că încalcă Constituția.  "Îmi exprim regretul că proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptat tacit în Camera Deputaților. Pentru că am văzut că deja s-a intrat într-o logică a campaniei electorale, proiectul nu a fost adoptat prin vot, ci dimpotrivă, a fost adoptat tocmai pentru că nu a fost votat și a expirat termenul până la care trebuia supus dezbaterii și votului în plenul Camerei. Sper că nu a fost o eroare a conducerii Camerei Deputaților, mai degrabă a aparatului tehnic și sunt convins că în prima ședință a Senatului, proiectul va fi respins.

Sunt total împotriva acestui proiect de lege inițiat de o serie de deputați UDMR, în primul rând pentru că nu este constituțional și în al doilea rând din multiple considerente sociale, politice, economice și istoric", a precizat Andrei Gerea.

Iniţiatorii susţin că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop”, se mai arată în proiectul de lege adoptat tacit de Camera Deputaților.

Ţinutul Secuiesc, care ar urma să fie compus din judeţele Covasna, Harghita precum şi „scaunul istoric Mureş”, ar avea un preşedinte cu mandat de patru ani.

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral cât şi în scris”, conform proiectului de lege

Senatul a respins, luni, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind amânarea, până la data de 1 august, a dublării alocaţiilor pentru copii.
În favoarea respingerii proiectului s-au pronunţat 95 de senatori, iar 14 au fost ”împotrivă”.
„3,6 milioane de copii ai României aşteptau legea, am votat pentru eliminarea cinismului din partea Guvernului PNL”, a declarat senatorul PSD Liviu Pop. În România există 3,61 milioane de beneficiari ai alocațiilor pentru copii. Aceștia primesc, în total, aproximativ 600 de milioane de lei lunar.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca scop prorogarea, până la 1 august 2020, a aplicării prevederilor Legii nr.14/2020 privind dublarea alocaţiilor pentru copii în vederea eficientizării exerciţiului financiar în primul semestru al anului 2020, pentru asigurarea echilibrului şi predictibilităţii cheltuielilor bugetare în ceea ce priveşte aplicarea tuturor normelor legale în vigoare, inclusiv mărirea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii, se arată în expunerea de motive.
Senatul este prima Cameră sesizată.


Senatul României a adoptat, tacit, proiectul de lege care prevede reglementarea folosirii canabisului și produselor din canabis în scopuri medicale. Pentru ca legea să intre în vigoare, trebuie însă să treacă și de Camera Deputaților.
Conform proiectului de lege, se va înființa o Agenție care autorizează creșterea și vânzarea canabisului și a medicamentelor derivate în farmacii. Acestea le vor distribui numai pe baza unor formulare speciale, securizate, completate de medicii specialiști sau veterinari.

Cultivarea plantelor de canabis este permisă numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. Acesta cumpără toată producția internă de plante de canabis, substanțe și preparate ce conțin canabis și asigură distribuirea lor către farmacii.

Senatul este primul for sesizat, iar legea urmează să fie dezbatută in Camera Deputaților, for decizional.Senatul României a adoptat, tacit, proiectul de lege care prevede reglementarea folosirii canabisului și produselor din canabis în scopuri medicale. Pentru ca legea să intre în vigoare, trebuie însă să treacă și de Camera Deputaților.
Astfel, se va înființa o Agenție care autorizează creșterea și vânzarea canabisului și a medicamentelor derivate în farmacii. Acestea le vor distribui numai pe baza unor formulare speciale, securizate, completate de medicii specialiști sau veterinari.

Cultivarea plantelor de canabis este permisă numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii. Acesta cumpără toată producția internă de plante de canabis, substanțe și preparate ce conțin canabis și asigură distribuirea lor către farmacii.

Senatul este primul for sesizat, iar legea urmează să fie dezbatută in Camera Deputaților, for decizional.

Președintele ALDE Călin Popescu Tăiriceanu a demisionat din funcția de președinte al Senatului, așa cum a declarat săptămâna trecută, atunci când ALDE a decis să iasă de la guvernare, să se alături opoziției și să formeze o alianță electorală împreună cu Pro România pentru susținerea lui Mircea Diaconu la alegerile pentru funcția de președinte al României.

Inițial, s-a speculat că Tăriceanu nu va demisiona pe fondul unor negocieri pe care Viorica Dăncilă le poartă cu lideri ALDE - foști miniștri și parlamentari. Daniel Zamfir a recunoscut public că liderul PSD i-a propus să preia scaunul de președinte al Senatului. Cu toate acestea, președintele ALDE a decis în final să își oficializeze demisia de la conducerea Senatului. 

Potrivit unor surse din PSD, în acest moment sunt nu mai puţin de şapte social-democraţi care doresc să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, printre care Nicolae Moga, fost ministru de Interne, Titus Corlăţean, fost ministru de Externe şi Justiţie, Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei, Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, şi Şerban Nicolae, până recent lider al grupului PSD din Senat.

În acest moment, PSD are 67 de voturi în Senat, în condiţiile în care majoritatea este de 69. PSD încearcă să convingă mai mulţi senatori ALDE să treacă în "barca" social-democrată, însă şi Pro România poartă negocieri cu senatori PSD.

Opoziţia ar putea să o susţină pe Alina Gorghiu pentru funcţia de preşedinte al Senatului.

 

Călin Popescu Tăriceanu a anunțat, încă de săptămâna trecută, odată cu retragerea ALDE de la guvernare, că îşi va depune demisia din funcţia de preşedinte al Senatului la începutul sesiunii.

Camera Deputaţilor şi Senatul au început, luni, a doua sesiune parlamentară ordinară a anului.

În prima şedinţă a fiecărei Camere se alege noua componenţă a Birourilor permanente, adică vicepreşedinţii, secretarii, chestorii acestor foruri. Alegerea membrilor Biroului permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora, potrivit configuraţiei politice şi negocierii liderilor de grupuri.

Listele candidaţilor propuşi pentru Birourile permanente se supun votului Camerei Deputaţilor, respectiv Senatului. 

Pe fondul ieșirii ALDE de la Guvernare, și la Camera Deputaților poziția de președinte deținută de Marcel Ciolacu de la PSD este în pericol. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a convocat luni pentru ora 13:00 şedinţa Biroului permanent, urmând ca plenul să înceapă la ora 16:00.

La Senat, şedinţa Biroului permanent a fost convocată tot pentru ora 13:00, de la ora 14:00 urmând să aibă loc grupurile parlamentare, iar plenul la ora 16:00.

 

Se complică jocurile la nivel înalt pentru alegerile prezidențiale. În prezent, doar candidatura lui Iohannis pare a fi sigură. Plenul Senatului nu cere urmărirea penală a lui Călin Popescu Tăriceanu. Au votat 110 senatori, dintre care au fost 38 de voturi pentru inceperea urmaririi penale, 71 de voturi contra si o abtinere, potrivit numărătorii oficiale. La scurt tipm după, Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, după ce Senatul a respins cererea de începere a urmăririi penale pe numele său, că în prezent nu mai este o opțiune candidatura sa pentru alegerile prezidențiale, deși, în trecut, afirmase că este pregătit să-și asume acest lucru. „În acest moment candidatura la prezidențiale nu intră în discuție în ceea ce mă privește. Pentru mine nu este o opțiune pe care în momentul de față să o analizez”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat, în luna aprilie, este pregătit să îşi asume candidatura la Preşedinţie, dar că decizia urma să fie luată în cadrul coaliției de guvernare. DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.