Luni a fost o zi în care PNlL a demonstrat încă o dată de ce Klaus Iohannis a preferat să își impună Guvernul său, fără prea multă legătură cu liberalii de nouă factură pe care îi are în spate.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga au lansat în dezbatere publică, deși mai sunt doar câteva luni până la alegeri, ideea modificării legii electorale - pe care altfel PNL a votat-o în formula actuală anul trecut, ba chiar au avut președinția comisiei de cod electoral prin Mihai Voicu - în sensul revenirii la alegerea în două tururi a primarilor, acolo unde niciun candidat nu ia 50% plus 1 din voturi.

Cu Oprea cu un picior în Senat și cu un altul la Beciul Domnesc, liberalii credeau că se ivește o speranță pentru a mai lua ceva din zestrea PSD-ului, care are cei mai mulți primari din țară. Surpriză însă, UNPR nu vrea să se dea pe promisiunile liberalilor, mai ales că lui Gabriel Oprea i se cam trage de la sistemul lui Iohannis. În același timp, cu ALDE le este aproape imposibilă o înțelegere în contextul în care pedeliștii par să fi pus stăpânire pe vechiul PNL.

Revenind la ziua de luni, deși premierul Dacian Cioloș a transmis direct, chiar în Camera Deputaților, că nu va modifica legea electorală și că Guvernul va organiza alegeri în baza legii făcută în Parlament, adică în baza actualei legi, liberalii nu s-au putut abține. N-au ținut cont nici de poziția UDMR care a anunțat că nu susține inițiativa.

Așa se face că Ion Popa, senatorul ales în Argeș dar care a dat cu flit și colegiului unde a fost ales - Câmpulung și Curtea de Argeș -  și organizației Argeș a PNL, s-a mai făcut încă o dată de râs. El a propus în plenul ședinței să intre pe ordinea de zi proiectul de modificare a legii electorale. Jocul a fost unul pur de imagine - deși nu știm pentru a cui imagine, pentru că românii au cu totul alte subiecte care îi interesează - pentru că în mod evident liberalii nu au majoritatea. Au fost înregistrate 73 de voturi 'împotrivă', 42 'pentru' și două abțineri. Nemulțumiți că nu li s-a acordat cuvântul în plen pentru justificarea votului, senatorii PNL au părăsit ședința. Și-au luat jucăriile și au plecat la cafea! Atâta pot, atâta fac!

Proiectul legii votului prin corespondenţă a fost adoptat, luni, de plenul Senatului, fiind înregistrate 117 voturi "pentru" şi zece "împotrivă". Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, textul legislativ urmând să fie transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional.
 Comisia de cod electoral a adoptat, luni, amendamentele senatorilor la legea votului prin corespondenţă şi a trimis raportul la Senat pentru a fi adoptat în plen, preşedintele Comisiei Gabriel Vlase precizând că, cel mai probabil, legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor miercurea viitoare.

"De principiu, calendarul este: Birou Permanent Senat azi, plen Senat, mâine vine la Camera deputaţilor, termenul de depunere a amendamentelor din partea deputaţilor este luni şi, probabil, va fi miercuri în plenul Camerei Deputaţilor", a precizat Gabriel Vlase. Odată adoptată de Camera Deputaţilor, legea va fi trimisă preşedintelui spre promulgare.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a declarat că PNL susţine proiectul depus de AEP şi nu depune niciun amendament deoarece acesta conţine 90% din propunerile liberalilor.

"Ne dorim o dezbatere rapidă, pentru că suntem condiţionaţi de elementul timp, trebuie adoptat votul până la începutul lui noiembrie, iar, pe de altă parte, susţinem acest proiect legislativ pentru că în proporţie de peste 90% conţine prevederi care se regăsesc şi în proiectul iniţiat de PNL acum şapte luni de zile", a declarat Ionuţ Stroe.

Purtătorul de cuvânt al PNL a mai spus că rămâne de văzut dacă PSD va susţine proiectul şi la dezbaterile din plen.

"Astăzi, PSD trebuie să concretizeze şi trebuie să facă dovada transpunerii vorbelor în fapte. Senatul României are astăzi pe ordinea de zi dezbaterea acestui proiect legislativ, iar noi considerăm că PSD, cum de altfel a afirmat chiar liderul său ieri, va susţine acest atât de necesar proiect legislativ, care să vină ca o garanţie în plus privind respectarea unor drepturi constituţionale, în special a dreptului la vot", a afirmat, la o conferinţă de presă, Ionuţ Stroe.
 Proiectul legii votului prin corespondenţă a rămas aproape în forma elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, fiind adoptate unele amendamente de natură tehnică. Astfel, parlamentarii din comisie au stabilit ca plicurile cu votul prin corespondenţă să fie deschise după ora 21.00 când se închid urnele şi nu între orele 7.00 şi 21.00, cum a fost iniţial.

Comisia de Cod electoral şi-a asumat, săptămâna trecută, proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Proiectul elaborat de AEP prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot. "În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii", se precizează în proiect.
Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta "are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă". De asemenea, se stipulează că "exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă".
Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral.
În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: "prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate" sau "prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate".
Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale - între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European - între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.
Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.
AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Compania Naţională "Poşta Română" S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.
Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.
Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate a fost respins, marţi, de Senat, fiind înregistrate 66 de voturi "pentru", 6 abţineri şi 36 de voturi "împotrivă". Camera Deputaților este for decizional.
La fel ca și la legea irigațiilor, partidele care formează coaliția de guvernare nu a avut prezenți toți parlamentarii la vot. Ciudată a fost reacția celor de la PNL, aproape toți senatorii conduși de Ion Popa votând împotriva proiectului de lege.
Numărul voturilor favorabile înregistrate este insuficient pentru adoptarea unei legi cu caracter organic. Pentru aprobare, proiectul de lege ar fi trebuit să fie votat de minimum 84 de senatori.
Dintre cei 85 de senatori care şi-au întregistrat prezenţa la şedinţa de plen a Senatului de marţi, 66 au votat în favoarea proiectului de lege, 36 au votat "împotrivă", iar 6 s-au abţinut. Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege.
Proiectul de lege prevede că Agenţia facilitează urmărirea şi identificarea bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni şi a altor bunuri având legătură cu infracţiunile şi care ar putea face obiectul unei dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciară competentă în cursul unor proceduri penale. De asemenea, administrează, în unele cazuri, bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, valorifică bunurile mobile sechestrate în cadrul procesului penal, gestionează sistemul informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni.
De asemenea, se stipulează că agenţia gestionează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.
Luni, după participarea la şedinţa grupului PSD din Senat, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara că a discutat cu preşedintele Camerei Deputaţilor pentru introducerea legii pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate în "procedură accelerată", dacă va fi adoptată marţi în plenul Senatului. "Am discutat deja cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi l-am rugat ca în situaţia în care vom primi mâine (marţi – n.r.) un vot favorabil, să mergem într-o procedură accelerată", a spus Cazanciuc. De asemenea, ministrul spunea că un termen rezonabil până când Agenţia va deveni operaţională ar fi sfârşitul acestui an.
"Am continuat astăzi (luni - n.r.) seria discuţiilor cu grupurile parlamentare pe marginea acestui proiect de lege în speranţa unui vot favorabil mâine. Am avut discuţii la grupul PNL şi la grupul UDMR şi astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi şi am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus. Sper că am răspuns tuturor întrebărilor şi sper ca mâine să am un vot favorabil din partea grupului PSD", a mai spus Robert Cazanciuc.
Întrebat dacă au fost discutate şi probleme de constituţionalitate cu parlamentarii PSD, ministrul Justiţiei a spus că au fost discuţii referitoare la valorificarea anticipată a unor bunuri, dacă această procedură nu ar afecta cumva dreptul de proprietate. "Acest lucru a fost deja tranşat în 2012, când s-a transpus în dreptul intern o directivă europeană din 2005. Din păcate, au trecut şapte ani până la transpunerea ei, dar este o procedură prevăzută deja în lege în momentul de faţă, cu garanţii prevăzute de lege. Agenţia nu vine cu proceduri noi, încearcă să vină doar cu expertiză, să-i sprijine pe cei care, în baza Codului de procedură penală, pot să ia asemenea decizii", a explicat ministrul.
Robert Cazanciuc a mai spus, referitor la eliminarea din textul legii a unei condiţii, potrivit căreia cei din conducerea agenţiei să nu fi făcut parte niciodată dintr-un partid politic, că ar fi fost mai bine să fie păstrat acest criteriu, dar că sunt suficiente alte garanţii pentru a nu fi nicio formă de interferenţă.

 

Plenul Senatului a adoptat, marţi, proiectul legii Codului fiscal, reexaminat la solicitarea preşedintelui, acceptând amendamentele convenite de liderii politici, printre care reducerea etapizată a TVA - la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017.
Joi, actul va fi votat și în plenul Camerei Deputaților.
Plenul Senatului a adoptat, marți, cu 131 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă și o abținere, noua variantă a Codului Fiscal, după cererea de reexaminare a lui Klaus Iohannis.

 Senatul a a decis, pentru a doua oară, respingerea solicitării DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului PSD Dan Șova. Președintele Comisiei Juridice a Senatului României, senatorul PNL Cătălin Boboc, a anunțat că Grupul PNL va contesta la Curtea Constituțională decizia Senatului în cazul Dan Șova pentru că un nou vot în acest caz este neconstituțional.
Au fost 66 de voturi pentru și 72 împotrivă. Votul a fost secret cu bile. PNL susține însă că votul inițial din 25 martie trebuia doar reinterpretat în sensul că Dan Șova poate fi reținut și arestat.
Senatul au reluat, marţi după-amiază, votul asupra cererii privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova, decizia fiind luată de plen, după lungi dezbateri, parlamentarii prezenţi urmând să se exprime asupra solicitării DNA prin vot secret cu bile.
 Anterior, marţi, după şedinţa Biroului Permanent, vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD) declara că cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Dan Şova va "intra" azi în plenul Senatului şi va fi supusă la vot.

"S-a introdus astăzi un punct distinct al ordinii de zi: luarea în discuţie, dezbaterea şi votul pentru solicitarea ministrului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului Şova. Deci, va urma un moment special al votului pentru această decizie. Votul va fi secret, cu bile. Aceasta este decizia Biroului Permanent", menţiona Dumitrescu (PSD).

La rândul său, senatorul Mario Oprea (PNL) a precizat că votul pe cazul Şova s-a dat pe 25 martie, iar motivarea Curţii Constituţionale nu se referă la votul dat atunci.

"Ce e neconstituţional în a lua nişte bile şi a le duce la urna de vot? Motivarea Curţii Constituţionale se referea la modul cum s-a interpretat formarea unei majorităţi în raport cu decizia finală pe care Senatul să o ia în cazul acestei cereri. În situaţia în care se va ajunge la un vot, deşi noi vom arăta în plen că nu mai e cazul, noi - aşa cum am votat şi data trecută - vom vota pentru cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării senatorului Şova", a spus senatorul liberal.

El a mai declarat că decizia luată în Biroul Permanent este "un abuz", deoarece "votul s-a dat şi nu vor avea nicio explicaţie legat de ce vor face cu acest vot care s-a dat în 25 martie".

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Cătălin Boboc (PNL), a anunţat, marţi, că în Comisia juridică au fost 5 voturi pentru şi 5 împotrivă pe proiectul de hotărâre privind cazul Dan Şova.

Proiectul de hotărâre are un articol unic: "Senatul încuviinţează reţinerea şi arestarea preventivă a domnului senator Şova Dan Coman în dosarul nr 122/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie".

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.