Propunerile privind eliminarea încătuşării arestaţilor non-violenţi în spaţiul public şi posibilitatea acuzatului de a alege o altă locuinţă decât cea trecută în acte dacă face dovada că acolo domiciliază, avansate de senatorul PSD Şerban Nicolae, au fost acceptate de comisia juridică a Senatului. Raportul de admitere a fost prezentat, marţi, în cadrul şedinţei comisiei juridice, la reuniune participând, pe lângă membrii acestei comisii şi senatorul PSD Șerban Nicolae, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei. "Încătuşarea este o măsură excepţională, ea trebuie restricţionată cu câteva excepţii foarte expres şi foarte clar limitate de textul de lege, în sensul în care se încătuşează doar persoane care sunt suspectate, cercetate pentru şi infracţiuni prin acte de violenţă, ceea ce induce o stare de pericol în spaţiu public, persoanele care s-au sustras sau s-au opus măsurii reţinerii sau arestării preventive", a spus Şerban Nicolae la finalul şedinţei. El spune că acest procedeu nu trebuie lăsat la latitudinea arbitrarului sau discreţionarului "în funcţie de persoană, în funcţie de notorietate, în funcţie de prezenţa sau nu a camerelor de luat vederi". "Nu este o chestiune de spectacol încătuşarea, nu asta m-a preocupat, ci faptul că în multe situaţii încătuşarea poate să fie o formă de umilire a persoanelor în cauză, mai ales în cazul celor care nu sunt cercetate pentru infracţiuni cu violenţă, care nu generează o stare de pericol în spaţiul public", a explicat senatorul PSD. El a mai adăugat că în Codul penal sunt definite foarte clar infracţiunile cu violenţă şi a enumerat ca exemplu tâlhăria, omorul şi violul. Referitor la arestul la domiciliu, senatorul a precizat că un arestat îşi poate alege domiciliul în cazul în care instanţa decide ca acesta să suporte o astfel de măsură preventivă, dar acuzatul trebuie să facă dovada clară că domiciliază la acea locuinţă şi nu la adresa care figurează în actul de identitate. Şerban Nicolae a mai spus că 7 mai este termenul de adoptare tacită a modificărilor aduse Codului de procedură penală, dar el şi-a exprimat opinia că aceasta nu e o soluţie.

Miercuri, 22 aprilie, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale a fost adoptată de Plenul Senatului cu o largă majoritate: 105 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere. Proiectul urmează traseul legislativ, urmând să ajungă în Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră Decizională.
 “Le mulţumesc colegilor de la Senat că au votat cu o largă majoritate această lege organică şi că au înţeles necesitatea urgentării dezbaterii acestei propuneri legislative. Proiectul va asigura existenţa în România a unor campanii electorale transparente, responsabile şi în acord cu ceea ce ne solicită partenerii europeni”, a precizat deputatul argeşean Mircea Drăghici.

Împrumutul se face prin bănci, nu la notar

Comisia de cod electoral a adoptat, marţi, cererea preşedintelui de reexaminare a legii finanţării partidelor, stabilind că împrumuturile făcute partidelor vor trebui restituite în maxim 3 ani, se vor face prin virament bancar şi cele care nu sunt restituite în termen sunt considerate donaţii.

Cererea de reexaminare solicita o precizare mai clară în legătură cu împrumuturile pe care le pot face partidele politice, iar comisia a decis modificarea legii astfel încât termenul de restituire a împrumuturilor nu poate fi mai mare de 3 ani, împrumuturile în bani şi restituirea se pot face numai prin virament bancar, iar împrumuturile în bani care nu sunt restituite în termen de 3 ani, se constituie în donaţii, cu respectarea prevederilor referitoare la acestea.

O altă modificare decisă în Comisia de cod electoral este în legătură cu donaţiile cu sarcină cu privire la imobile cu destinaţia de sedii, introducându-se un termen de doi ani, pentru a îndeplini sarcina cumpărării unui imobil dintr-o donaţie făcută în acest scop şi neîndeplinrea termenului atrage după sine anulare exceptării de la plafonare. Comisia a mai decis introducerea publicării în Monitorul Oficial şi a împrumuturilor, nu numai a donaţiilor.

În privinţa subvenţiilor acordate de la bugetul de stat pentru partide, se va păstra principiul, dar se va preciza că subvenţiile făcute partidelor de la bugetul de stat au statut de special.

Legea finanţării partidelor şi a campaniilor electorale a fost retrimisă de către preşedinte Parlamentului, pe 10 aprilie, înainte de sarbătoarea de Paşte, pentru reexaminare, şeful statului apreciind că legea trimisă pentru promulgare are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare.
Una dintre problemele semnalate de preşedinte viza introducerea principiului independenţei partidelor politice şi al candidaţilor.
De asemenea, în cererea de reexaminare se mai arăta că posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice, altele decât instituţiile de credit "poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată".

În ceea ce priveşte prevederea ca subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice să nu fie supuse executării silite prin poprire, în cererea de reexaminare transmisă de preşedinte se preciza că această normă "creează premisele încălcării principiului egalei protecţii a proprietăţii private indiferent de titular".


Marţi,  21 aprilie  2015,  în cadrul  Comisiei  de  Cod Electoral,  a  fost  dezbătută  şi votată  cererea  preşedintelui  Klaus  Iohannis  de  reexaminare  a  legii  pentru  modificarea  şi completare a  legii  334/2006  privind  finanţarea  activităţii  partidelor  politice  şi  a  campaniilor electorale.
Modificările aduse legii vor intra în dezbaterea plenului Senatului, miercuri, 22 aprilie. “Comisia  de  cod  electoral  a  luat  act  de  solicitările  formulate  de  preşedintele Iohannis şi apreciez că a existat  acest acord ca până la jumătatea lunii mai să fie adoptate şi trimise spre promulgare legea finanţării partidelor şi  a alegerilor locale. Din cele doisprezecepuncte care au făcut obiectul reexaminării, zece au fost doar de ordin tehnic, nevizând aspecte şi principii fundamentale ale actului normativ. Celelalte două au vizat aspectele de transparenţă a împrumuturilor, în sensul în care împrumuturile în bani şi restituirea acestora se pot face numai prin virament bancar, şi au reglementat cu mai multă acurateţe statutul subvenţiilor, având drept argument Art. 780 alin (5) din Codul de Procedură Civilă care reglementează acest domeniu.
Consider că Parlamentul are acum ocazia, după 10 ani, să conlucreze cu Preşedinţia, dezbaterea legii  finanţării  partidelor poate  fi considerat  un exemplu concret al acestei  relaţii.
Socotind după numărul mic de modificări solicitate de preşedinte se demonstrează că propunerea legislativă  a  fost  în  ansamblul  ei  elaborată  corect,  respectând  spiritul  transparenţei  şi independenţei partidelor politice şi a candidaţilor faţă de finanţatori”, a declarat deputatul Mircea Drăghici, iniţiatorul legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Senatorii juriști au avizat favorabil, marți, în unanimitate, propunerea legislativă pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Conform proiectului, primarii comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București și primarul general al Capitalei se aleg pe circumscripții electorale prin scrutin uninominal. Președinții și vicepreședinții de CJ, precum și viceprimarii se aleg prin vot indirect de către Consiliile județene, respectiv Consiliile locale.

Prevederile actului normativ referitoare la Consiliile locale și la primari, precum și cele privitoare la circumscripțiile electorale comunale, orășenești, municipale și de sector al municipiului București se aplică în mod corespunzător și Consiliului General al Municipiului București și primarului general al Capitalei, precum și circumscripției electorale și municipiului București, dacă nu se dispune altfel.

Potrivit senatorului PNL Victor Paul Dobre, Comisia de cod electoral a analizat un număr important de amendamente depuse atât de parlamentari, cât și de primari, președinți de CJ, structuri asociative, ONG-uri, în final rezultând "un proiect de lege complex, un proiect nou și care are câteva modificări importante".

"În primul rând, menținem alegerea primarului printr-un singur tur, în al doilea rând președintele Consiliului Județean se alege prin vot indirect, de către consilierii județeni. Menționez, consilierii locali și consilierii județeni se aleg prin vot direct, ca și primarul, într-un singur tur. Partidele și candidații independenți urmează să depună liste de susținători pentru fiecare listă de candidați, atât pentru consilieri locali, cât și Consiliul Județean. Un lucru extrem de important, pe care îl prevede legea, este introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și pentru evitarea votului multiplu — o problemă care a creat atâtea discuții, dezbateri de-a lungul anilor. De asemenea, sunt o serie întreagă de prevederi noi, care reglementează lucruri ce de-a lungul timpului au necesitat intervenții la nivelul Biroului Electoral Central, sesizate de Autoritatea Electorală Permanentă", a declarat Victor Paul Dobre.

El a menționat că proiectul de lege cuprinde prevederi clare referitoare și la prezența și modul de vot în secțiile de votare.

Directorul STS, Marcel Opriș, a vorbit despre cadrul general cu privire la un sistem informatic de prevenire și combatere a votului multiplu, care se bazează pe scanarea cărții de identitate, identificarea CNP-ului și introducerea acestuia într-un sistem care împiedică un alegător să voteze de mai multe ori. Acest cadru, care a fost prezentat de șeful STS pe 10 martie în cadrul Comisiei de cod electoral, este susținut de AEP.

 

Utilizatorii care își plătesc facturile de apă și canalizare nu pot fi debranșați, din cauza restanțierilor, de la rețelele publice de distribuție a apei, a decis, luni, plenul Senatului prin adoptarea unei propuneri legislative pentru completarea Legii nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, inițiată de senatorul UNPR Haralambie Vochițoiu, a fost adoptată de Senat în calitate de primă Cameră sesizată, cu 79 de voturi pentru, 33 împotrivă și 4 abțineri.

Potrivit raportului Comisiei pentru administrație, însușit de plen, Legea a fost completată cu prevederea potrivit căreia "operatorii nu au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă și canalizare acelor utilizatori din imobilele condominiale care achită contravaloarea serviciilor furnizare-prestare, iar debitele utilizatorilor care nu achită contravaloarea serviciilor furnizare-prestare aflați în imobilele condominiale pentru care nu există modalitatea tehnică de debranșare individuală, vor fi recuperate în instanță".

Propunerea legislativă va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, cu rol decizional în acest caz.


 

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.