Senatorul Ovidiu Puiu,  vicepreședinte PSD Argeș trage un semnal de alarmă: Energia e motorul dezvoltării! Să fim vigilenți și să apărăm interesele românilor! Ostilitățile în desfășurare din Orientul Mijlociu, dar nu numai, sunt ca un butoi de pulbere. Las pentru moment deoparte discuțiile despre implicațiile în planul ordinii mondiale și mă opresc la un singur palier: energia.
Văd deja multiple scenarii la scară globală care evaluează posibile riscuri privind aprovizionarea globală cu petrol și gaze în cazul unor perturbări mici, medii sau masive. Este adevărat că dependența de petrol și gaze s-a redus de la criza din anii 70, dar dependența rămâne dependență și tot așa se numește. Am văzut cu ochii noștri, nu mai departe de acum un an, ce înseamnă perturbare a pieței de energie, atât din perspectiva securității aprovizionării, cât și din cea a creșterii abrupte a prețurilor. Vigilența să ne fie, așadar, cuvânt de ordine!
Am văzut recent publicatul raport al Uniunii Europene privind ”Starea Uniunii Energetice 2023” și am reținut, ca mesaj-cheie, faptul că ”UE a reușit să evite cu succes ce e mai rău”. Am reținut progresele UE în ceea ce privește reducerea dependenței de combustibilii fosili, creșterea ponderii energiei regenerabile și a eficienței energetice. Dincolo de realizări însă, rămân provocări mari, chiar foarte mari dacă privim cu atenție la cifre. Piețele energiei rămân vulnerabile, iar pericolul pierderii competitivității industriei europene este aproape iminent. Tranziția verde pune presiuni mari pe economia europeană, care se traduc în costuri de producție mai mari, incertitudini privind procurarea materiilor prime critice, creștere generalizată a prețurilor, subvenții care nu sunt sustenabile pe termen lung. Devine mai mult decât evident că Europa trebuie să-și recalibreze strategia astfel încât să nu producă schisme ireparabile! >Capitolul dedicat României în raportul privind ”Starea Uniunii Energetice 2023” ne arată cu subiect și predicat unde suntem.
Avem în continuare unul dintre cele mai diversificate mixuri energetice din UE, chiar din lume, suntem campioni la gaz – și asta chiar înainte ca Neptun Deep să producă efecte, depășim UE în ceea ce privește ponderea regenerabilelor în mixul energetic. Ceea ce este însă cu adevărat îngrijorător este că, în ciuda tuturor acestor atuuri, prețurile la electricitate și gaze au crescut în România, în 2022, mai mult decât media UE și că sărăcia energetică afectează 15,2% din gospodării (vs 9,3% la nivelul UE). Și asta se întâmplă chiar în condițiile în care subvențiile la energie s-au dublat în 2022 față de 2021! ”România, hub regional de energie” - iată titlul celui mai promițător proiect de țară pe care îl văd în acest moment. Nevoia de energie va continua să crească în lume, asta e cert, iar noi putem să investim și mai mult și mai bine în toate zonele mixului energetic. Simt nevoia unor explicații mai convigătoare în ceea ce privește prețurile la energie, precum și a unei reprezentări mai ferme la Bruxelles, în interesul românilor. Să apăsăm, așadar, accelerația!

Curtea Constituțională a respins recent sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament. S-a constatat că angajarea a vizat un scop unic și unitar, contrar acuzelor opoziției. Multă ipocrizie mi-a fost dat să văd tocmai de la cei care au dus deficitul și datoria publică la cote amețitoare în pandemie! Acum vin și dau lecții, uitând de trecutul recent, de angajamentele pe care România le are sau de capcanele pe care chiar ei le-au strecurat în PNRR! Nu cred că-și imaginează cineva că într-un an pre-electoral și într-un moment istoric de multiplicare a crizelor, vreun guvern din lumea asta s-ar gândi să se joace cu focul! Astăzi doresc să punctez câteva idei, fără pretenția de a fi exhaustiv. Fac asta pentru că mi-aș dori să avem o înțelegere comună, susținută de date, a unor cauze și efecte.

Problema deficitului excesiv al României nu e de ieri, de azi, ci din 2019. 4,3% din PIB a fost deficitul României în 2019. Cum regula agreată de toate statele UE este de a păstra o limită a deficitului de maxim 3% din PIB, s-a procedat la declanșarea, pentru România, a procedurii de deficit excesiv, încă din 2020. S-a agreat totodată un calendar de corectare a deficitului României până în 2024. Pandemia a dat însă peste cap toate calculele, fapt permis și de suspendarea temporară a regulilor UE pentru deficit. Așa se face că România a ajuns, fără presiunea regulilor, la un deficit de 9,2% din PIB în 2020 (vs media UE de 6,7% din PIB), respectiv la 7,1% din PIB în 2021 (vs media UE de 4,8%). Ne-am împrumutat sălbatic pentru a acoperi acest deficit și acum plătim înzecit costurile acestor împrumuturi!

România nu este astăzi singura țară din UE cu deficit public, dar este singura în procedură de deficit excesiv, deschisă din 2020. Alte 10 state UE au încheiat anul 2022 cu un deficit mai mare de 3%, dar au beneficiat de suspendarea temporară a regulilor UE, aplicabilă până la finalul anului 2023. Așa se face că doar România este astăzi în această procedură deschisă încă din 2020. Avem totuși câteva argumente solide de partea noastră. Înainte de toate, suntem una dintre cele mai expuse țări la costurile războiului de la graniță. Mai departe, chiar FMI a spus cu subiect și predicat că România nu are nevoie de asistență financiară, ci de reglaje. N-aș lăsa deoparte nici evidențele care arată determinarea coaliției de guvernare de a îndrepta lucrurile, chiar în perioadă pre-electorală!

Deficitul României trebuie ținut sub control din responsabilitate, nu din presiune. Nu cred că amenințările cu suspendarea fondurilor structurale, deși reale, trebuie să fie principalul argument în favoarea reformei fiscal-bugetare. Ar trebui spus că deficitul e legat de datoria publică, de costul la care ne împrumutăm, de bonitatea țării și de moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare. Dacă deficitul înseamnă privilegii pentru unii și costuri pentru toți, atunci să ne facem datoria să îndreptăm lucrurile! În același timp însă, dacă deficitul este legat de costuri care privesc binele și siguranța comună, să nu ezităm s-o spunem! Pentru că ”România stabilă” este e una dintre cele mai importante mize ale prezentului! Poporul român, nativ inteligent, ne va da cu siguranță dreptate!

Vicepreședintele ALDE Andrei Gerea a anunțat că senatorul Ion Popa, fost președinte PNL Argeș, s-a înscris în ALDE. Ion Popa a fost ales parlamentar în Circumscripţia electorală nr. 03 Argeş.
Ion Popa a anunțat, în plenul Senatului, că va activa, începând de astăzi, în grupul parlamentar al ALDE.
“Îi urez bun venit lui Ion Popa în ALDE. Ne-am regăsit în singurul partid cu adevărat liberal din România. Am lucrat foarte bine în vechiul PNL, sunt convins că vom face din nou o echipă foarte eficientă în ALDE. Venirea lui Ion Popa în ALDE arată clar, așa cum a explicat el însuși rațiunile deciziei luate, că noul PNL este condus de un grup de oameni care nu mai au nimic de-a face cu doctrina și cu valorile liberale. Noul PNL, sub Ludovic Orban, a devenit un partid în care nu oamenii de calitate sunt promovați, ci trădătorii și oamenii care nu trebuie să facă performanță. Ei trebuie să fie supuși intereselor mici ale liderilor de moment. La fel cum, de altfel, se întâmplă și în Argeș.
Rând pe rând, oamenii de calitate din PNL, foștii vechi liberali, vor veni către ALDE și către Călin Popescu Tăriceanu pentru că nu mai suportă să fie conduși de o mână de oameni care nu înțeleg ce înseamnă să faci politica demnă, corectă pentru cetățeni. Oamenii au ajuns să fie sufocați de obsesiile mărunte ale unor indivizi care sunt sclavii unor interese oneroase, motiv pentru care, de multe ori, sub impunerea grupării Orban, parlamentarii acestui partid au fost obligați să nu voteze proiecte de legi utile pe care chiar ei le-au inițiat”, a precizat chestorul Camerei Deputaților, vicepreședintele ALDE Andrei Gerea.

Spaţiul public de la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei ar putea să poarte numele omului politic şi preşedintelul fondator al Partidului Naţional Liberal, Radu Câmpeanu. Miercuri, în Consiliul General al Municipiului București, va fi supus aprobării acest proiect de hotărâre prin care interesecția din apropierea Muzeului Colecţiilor de Artă ar urma să poarte numele fostului senator de Argeș.
Președintele fondator al Partidului Național Liberal, Radu Câmpeanu a murit miercuri, 19 octombrie 2016. Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița.

Fostul senator de Argeş Radu Câmpeanu are legături strânse cu Argeşul, judeţul în care s-a nascut soţia sa.

A fost liderul tineretului liberal şi un apropiat al Brătienilor şi luptător împotriva comuniştilor, fapt ce avea să îi aducă trei anide închisoare la secret la Craiova şi alţi şase în lagăr şi un exil în Franţa. A avut peste 70 de ani de activitate politică.
A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale "Solidaritatea europeană" — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: "Buletinul Internațional pentru Românii din Exil" — BIRE. A fost fondator și animator al "Clubului de gândire liberală" — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio "Europa Liberă" și "BBC".

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.
În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).
Șef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. După război, participă la manifestațiile anti-comuniste din 24-28 februarie 1945.

A fost arestat în 1948 și a petrecut mai mulți ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deținut politic, emigrează în Franța împreună cu soția sa Monica Papadopol și cu fiul lor Barbu. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaților, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securității.

În 1990 revine în țară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui președinte va fi între 1990 și 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul București. A fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, când a obținut 10,64 % din voturi și s-a plasat pe locul 2.

UNPR, partidul de foști securiști și traseiști, trece printr-o nebuloasă totală. După ce interesul național, a se înțelege Gabriel Oprea, a demisionat - doar a primit destule semnale acustice de zăngănit de cătușe ca să înțeleagă până și el - în structura de partid vor avea alegeri. Cică libere, deși Oprea și-a nominalizat un favorit.

Așa se face că, deși a rămas singur în parti cu soții Fulga și Semaca - ce mai destin! -senatorul Iulian Cristache a anunțat că luni își va depune candidatura pentru șefia națională a partidului. Alegerile vor avea loc pe 26 martie. Cristache a spus că are susținerea unor colegi şi că vrea să facă un alt mod de a face politică, tocmai de aceea susţine că pe viitor UNPR n-ar mai trebui să facă nici o alianţă şi n-ar trebui să mai voteze orice candidat.
 

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.