Transfăgărășanul și Transalpina se vor închide de joi. Din cauza condițiilor meteorologice, din 17 noiembrie 2022, la ora 7:00, CNAIR va opri circulația pe sectoare de drum care vor face imposibilă parcurgerea celor mai atractive trasee automobilistice din România.
Cele două drumuri montane, considerate cele mai frumoase din țară - Transfăgărășanul devenind chiar o atracție internațională -  au rămas deschise până acum, deși ar fi trebuit închise de acum două săptămâni, conform tradiției. Ministrul Sorin Grindeanu a transmis că cele două drumuri vor rămâne deschise atâta timp cât vor putea fi tranzitate în condiții de siguranță. Cum însă la altitudini mai ridicate a început să ningă, drumarii au luat decizia de a închide drumurile pentru a nu exista eventuale accidente.

Sorin Grindeanu a anunțat și că, de la anul, Transfărăgărășanul va fi asfaltat în întregime.

Miercuri, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă a solicitat ministrului Sorin Grindeanu ca Transfăgărășanul să nu mai fie închis ca de obicei, pe 4 noiembrie, și să beneficieze de investiții.
Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis, cu această ocazie, că a luat decizia ca Transfăgărășanul și Transalpina să nu se mai închidă atâta timp cât se poate circula în condiții de siguranță. Mai mult, Transfăgărășanul va beneficia de o asfaltare integrală.
„Eu nu înțeleg de ce trebuie să fie închis Transfăgărășanul dacă nu ninge. De ce să îl închidem, dacă afară sunt 20 de grade. Înțeleg că s-au apucat să sudeze porțile. Atâta timp cât condițiile meteo sunt ok, nu au de ce să fie închise. Mai mult decât atât, și Transfăgărășanul și Transalpina trebuie să intre într-un program de reabilitare totală de la anul. Nu se poate altfel! Sunt două lucrări inginerești cu care România trebuie să se mândrească. Am discutat această chestiune cu asigurarea fondurilor pentru cele două drumuri”, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

„Este o veste bună pe care o transmitem cetățenilor și mai ales pentru HoReCa. Sigur, Transfăgărășanul este mândria noastră, a României, și a județului Argeș. Este cel mai frumos drum din lume, și nu o spunem noi, au spus-o alții și cred că cel puțin acest drum merită să fie reabilitat și utilizat de turiștii români și străini o perioadă cât mai lungă de timp!”, a menționat președintele CJ Argeș Ion Mînzînă.
Miercuri, 2 noiembrie, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, Ion Mînzînă, președintele Consiliului Județean Argeș și Cristian Pistol, directorul CNAIR, au semnat un protocol de colaborare pentru construcția Drumului Expres A1-Pitești-Mioveni, în baza căruia Consiliul Județean va gestiona realizarea părții tehnice a acestui drum cu o importanță deosebită pentru dezvoltarea economică regională și pentru conectivitatea la infrastructura rutieră referențială de tip TEN-T.

Luni, 14 februarie 2022, o delegația de la Consiliului Județean Argeș a mers în teren pentru a vedea, la fața locului, starea drumului județean DJ 704I Arefu (DN7C) - Lac Vidraru-Cumpăna (DN7C), în lungime de 21,5km.  

Alături de delegația din care au făcut parte vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, consilierii județeni Eleodor Olavi Nițescu (PSD), Marius Postelnicescu (PNL) și Bogdan Ivan (PRO România) s-au aflat și directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, Alina Nicolau, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti, Gheorghe Mihăiţă și reprezentanți ai Direcției Silvice Argeș.   

Concluzia acestei vizite este că starea drumului este foarte deteriorată și că trebuie găsite variante pentru modernizarea lui într-un termen cât mai rapid astfel încât să fie integrat într-un circuit turistic în condiții de siguranță. În acest sens, conducerea executivului și-a exprimat disponibilitatea ca o delegație a Consiliului Județean să poarte discuții și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării pentru a identifica și alte posibile surse de finanțare. 

Decizia de a face această deplasare a venit după ce, săptămâna trecută, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a votat o hotărâre prin care s-a exprimat acordul de principiu pentru demararea de către Direcţia Silvică Argeş a procedurilor de trecere a drumului județean D.J. 704I (drum care este paralel cu drumul național Transfăgărășan) din domeniul public al Judeţului Argeş şi administrarea Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş R.A, în domeniul public al Statului Român.  

Solicitarea este motivată de faptul că DJ 704I provine dintr-un drum forestier în comuna Arefu ce a fost preluat de Consiliul Judeţul Argeş în 2007, precum şi de apariţia unor probleme în procesul de administrare a pădurii (suprafaţă de 2388 ha) învecinate drumului, din cauza stării precare a acestuia, a restricțiilor de tonaj impuse şi a lipsei accesului la lucrările de întreţinere pentru corectarea torenţilor existenți pe contur la mal drept. De asemenea, R.N.P. ROMSILVA R.A. are, pe lângă fonduri proprii şi bugetare pe care le foloseşte pentru construirea de drumuri forestiere noi şi repararea celor existente, posibilitatea de a accesa fonduri europene.  

Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că, la această oră, Consiliul Județean Argeș nu are banii necesari pentru a moderniza acest drum, drum folosit și de transportatorii de lemn cu mașini care depășesc 40 de tone. Starea drumului este foarte proastă, iar cele trei poduri sunt în stare avansată de degradare, motiv pentru care Regia Autonomă Județeană de Drumuri a fost obligată să pună restricție de tonaj la 3,5 tone. În plus, pe cea mai mare parte a drumului lăţimea este între 2 şi 4 metri făcând aproape imposibile investiții pentru amenajarea lui ca drum județean. 

“Județul Argeș are 1200 kilometri de drumuri județene, 630 de kilometri de drumuri naționale, noi nu avem bani să le întreținem și vorbim de asfaltarea unui drum forestier! Drumul acesta nu oferă nici un  fel de siguranță de circulație. Acest drum a fost conceput ca un drum tehnic. Pentru a-i putea schimba destinația ar trebui luat de la zero cu investițiile”, a punctat Gheorghe Mihăiţă, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti.   

“În primul rând că aici drumul nu întrunește calitățile unui drum județean. Lățimile sunt foarte mici. Nimeni nu o să vină să proiecteze și nu o să putem să accesăm fonduri dacă nu avem o lățime minimă de 6 metri, ceea ce ar însemna scoaterea din fond forestier a unor zone. În plus, mai sunt probleme cu podurile, cu parapeții. Ca preț vă pot spune că la un drum județean normal, unde avem toate caracteristicile unui drum județean, prețul este în jur de 5 milioane de lei per kilometru, un milion de euro, deci aici investiția este de peste 20 milioane de euro, fără a mai pune la calcul podurile și celelalte lucrări de artă” - Alina Nicolau, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

“În calitate de consilier județean eu, în primul rând, apreciez faptul că cei care fac parte din conducerea executivă a Consiliului Județean Argeș ne-au invitat inclusiv pe noi cei care am votat împotrivă. Eu consider în continuare că facem o greșeală că declasificăm acest drum din drum județean în drum forestier tehnologic. Această hotărâre a trecut în ședința C.J. Argeș, noi am votat împotrivă, dar asta este democrația. Sigur că acum, poate, la Consiliul Județean nu sunt acești bani, asta nu înseamnă că nu îi putem avea peste 3-5 ani. Poate găsim acești bani la ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării. Încă o dată, apreciez faptul că ne-ați invitat inclusiv pe noi care am votat împotrivă. Ați dat dovadă de deschidere și de o abordare modernă” - Bogdan Ivan, consilier județean.  

“Cred că au fost aici discuții constructive. Astăzi scopul nostru a fost de a găsi soluții pentru a-l face practicabil și pentru a debloca dezvoltarea turismului. Eu nu cred că dacă acest drum ar avea un alt administrator s-ar bloca investițiile în turism, ba din contră aș vrea ca la vară, sau la anul, să poată fi circulat în condiții normale. Chiar pe drum de piatră pentru început decât în condițiile acestea. Dacă vrem să fie practicabil de către turiști trebuie să investim ceva bani în acest drum. Consiliul Județean Argeș, la momentul actual, este în imposibilitatea de a investi. De aceea am așteptat să vedem și axele pe fonduri europene. Din păcate, pentru că așa sunt axele, nu putem să-l prindem pe fonduri europene, din bugetul propriu nu avem bani, alte soluții nu am identificat” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte C.J. Argeș.  

“În primul rând aș vrea să îi mulțumesc dlui vicepreședinte Marius Nicolaescu pentru această inițiativă care a venit și la presiunea votului grupului PNL din Consiliul Județean. Am constatat din nou că starea drumului este precară. Suma necesară estimată ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Sigur, Consiliul Județean Argeș nu are acești bani pentru reabilitare, cred că nici Direcția Silvică. Concluzia mea este că acest drum trebuie modernizat și cred că doar prin fonduri europene este posibil. Aici este un consens și noi, colegii din Consiliul Județean, și conducerea Executivului din Consiliul Județean ne dorim ca această modernizare să nu dureze foarte mulți ani. Cred că vom avea o discuție, noi consilierii județeni și conducerea C.J. Argeș și la ministerul Transporturilor și la ministerul Dezvoltării în ideea de a găsi soluții, poate și mai bune decât transferul drumului către Direcția Silvică” – Marius Postelnicescu, consilier județean.  

“S-a vorbit aici de riscul ca Direcția Silvică să pună barieră. Nu se poate acest lucru. Drumurile forestiere sunt drumuri strategice naționale, sunt drumuri forestiere pe care sunt case, păstrăvării, nu se poate pune barieră. Toate drumurile forestiere sunt inventariate de Ministerul Finanțelor. Nu au cum să pună barieră. În schimb, Direcția Silvică are fondurile necesare pentru a întreține acest drum, pentru a-l aduce la alți parametri normali de circulație” - Eleodor Olavi Nițescu, consilier județean.  

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, a fost pe Transfăgărășan și a lansat o invitație, chiar cu câteva zile înainte de închiderea celebrului drum, pentru o drumeție pe drumul dintre nori. Adrian Bughiu a prezentat tunelul Capra-Bâlea, care leagă practic județele Argeș și Sibiu, cel mai lung și totodată tunelul aflat la cea mai mare altitudine din țară.

"Nu mai este mult până la închiderea DN 7C Transfăgărășan, dar sunt aici locuri care merită vizitate, inclusiv tunelul Capra-Bâlea. Și am putea profita și de aceste zile, mai ales că este mai puțin intens circulat și ne putem bucura în voie de cel mai frumos drum din lume.

Tunelul Capra_Bâlea Lac, de pe Transfăgărășan, cunoscut și sub numele de Pasul Bâlea, unește Țara Românească și Transilvania.

Unește rutier văile glaciare Bâlea (Sibiu) – Capra (Argeș) prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica

Construcția sa a început în 1972. Străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea s-a făcut în 1974. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând sute de muncitori civili, dar majoritatea erau militari.

Unele surse indică faptul că aici au fost aduși la muncă și intelectuali ce proveneau din închisorile comuniste.

RECORDURI

cel mai cel mai lung tunel (887 m)

lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine, din România

străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 și 2.042 metri

au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă", a fost mesajul vicepreședintelui CJ Argeș Adrian Bughiu.