Luni, 14 februarie 2022, o delegația de la Consiliului Județean Argeș a mers în teren pentru a vedea, la fața locului, starea drumului județean DJ 704I Arefu (DN7C) - Lac Vidraru-Cumpăna (DN7C), în lungime de 21,5km.  

Alături de delegația din care au făcut parte vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Marius Nicolaescu, consilierii județeni Eleodor Olavi Nițescu (PSD), Marius Postelnicescu (PNL) și Bogdan Ivan (PRO România) s-au aflat și directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş, Alina Nicolau, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti, Gheorghe Mihăiţă și reprezentanți ai Direcției Silvice Argeș.   

Concluzia acestei vizite este că starea drumului este foarte deteriorată și că trebuie găsite variante pentru modernizarea lui într-un termen cât mai rapid astfel încât să fie integrat într-un circuit turistic în condiții de siguranță. În acest sens, conducerea executivului și-a exprimat disponibilitatea ca o delegație a Consiliului Județean să poarte discuții și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării pentru a identifica și alte posibile surse de finanțare. 

Decizia de a face această deplasare a venit după ce, săptămâna trecută, în ședința Consiliului Județean Argeș s-a votat o hotărâre prin care s-a exprimat acordul de principiu pentru demararea de către Direcţia Silvică Argeş a procedurilor de trecere a drumului județean D.J. 704I (drum care este paralel cu drumul național Transfăgărășan) din domeniul public al Judeţului Argeş şi administrarea Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş R.A, în domeniul public al Statului Român.  

Solicitarea este motivată de faptul că DJ 704I provine dintr-un drum forestier în comuna Arefu ce a fost preluat de Consiliul Judeţul Argeş în 2007, precum şi de apariţia unor probleme în procesul de administrare a pădurii (suprafaţă de 2388 ha) învecinate drumului, din cauza stării precare a acestuia, a restricțiilor de tonaj impuse şi a lipsei accesului la lucrările de întreţinere pentru corectarea torenţilor existenți pe contur la mal drept. De asemenea, R.N.P. ROMSILVA R.A. are, pe lângă fonduri proprii şi bugetare pe care le foloseşte pentru construirea de drumuri forestiere noi şi repararea celor existente, posibilitatea de a accesa fonduri europene.  

Această hotărâre a fost luată ca urmare a faptului că, la această oră, Consiliul Județean Argeș nu are banii necesari pentru a moderniza acest drum, drum folosit și de transportatorii de lemn cu mașini care depășesc 40 de tone. Starea drumului este foarte proastă, iar cele trei poduri sunt în stare avansată de degradare, motiv pentru care Regia Autonomă Județeană de Drumuri a fost obligată să pună restricție de tonaj la 3,5 tone. În plus, pe cea mai mare parte a drumului lăţimea este între 2 şi 4 metri făcând aproape imposibile investiții pentru amenajarea lui ca drum județean. 

“Județul Argeș are 1200 kilometri de drumuri județene, 630 de kilometri de drumuri naționale, noi nu avem bani să le întreținem și vorbim de asfaltarea unui drum forestier! Drumul acesta nu oferă nici un  fel de siguranță de circulație. Acest drum a fost conceput ca un drum tehnic. Pentru a-i putea schimba destinația ar trebui luat de la zero cu investițiile”, a punctat Gheorghe Mihăiţă, şeful Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti.   

“În primul rând că aici drumul nu întrunește calitățile unui drum județean. Lățimile sunt foarte mici. Nimeni nu o să vină să proiecteze și nu o să putem să accesăm fonduri dacă nu avem o lățime minimă de 6 metri, ceea ce ar însemna scoaterea din fond forestier a unor zone. În plus, mai sunt probleme cu podurile, cu parapeții. Ca preț vă pot spune că la un drum județean normal, unde avem toate caracteristicile unui drum județean, prețul este în jur de 5 milioane de lei per kilometru, un milion de euro, deci aici investiția este de peste 20 milioane de euro, fără a mai pune la calcul podurile și celelalte lucrări de artă” - Alina Nicolau, directorul general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri Argeş.  

“În calitate de consilier județean eu, în primul rând, apreciez faptul că cei care fac parte din conducerea executivă a Consiliului Județean Argeș ne-au invitat inclusiv pe noi cei care am votat împotrivă. Eu consider în continuare că facem o greșeală că declasificăm acest drum din drum județean în drum forestier tehnologic. Această hotărâre a trecut în ședința C.J. Argeș, noi am votat împotrivă, dar asta este democrația. Sigur că acum, poate, la Consiliul Județean nu sunt acești bani, asta nu înseamnă că nu îi putem avea peste 3-5 ani. Poate găsim acești bani la ministerul Transporturilor, la Ministerul Dezvoltării. Încă o dată, apreciez faptul că ne-ați invitat inclusiv pe noi care am votat împotrivă. Ați dat dovadă de deschidere și de o abordare modernă” - Bogdan Ivan, consilier județean.  

“Cred că au fost aici discuții constructive. Astăzi scopul nostru a fost de a găsi soluții pentru a-l face practicabil și pentru a debloca dezvoltarea turismului. Eu nu cred că dacă acest drum ar avea un alt administrator s-ar bloca investițiile în turism, ba din contră aș vrea ca la vară, sau la anul, să poată fi circulat în condiții normale. Chiar pe drum de piatră pentru început decât în condițiile acestea. Dacă vrem să fie practicabil de către turiști trebuie să investim ceva bani în acest drum. Consiliul Județean Argeș, la momentul actual, este în imposibilitatea de a investi. De aceea am așteptat să vedem și axele pe fonduri europene. Din păcate, pentru că așa sunt axele, nu putem să-l prindem pe fonduri europene, din bugetul propriu nu avem bani, alte soluții nu am identificat” – Marius Nicolaescu, vicepreședinte C.J. Argeș.  

“În primul rând aș vrea să îi mulțumesc dlui vicepreședinte Marius Nicolaescu pentru această inițiativă care a venit și la presiunea votului grupului PNL din Consiliul Județean. Am constatat din nou că starea drumului este precară. Suma necesară estimată ar fi de aproximativ 20 de milioane de euro. Sigur, Consiliul Județean Argeș nu are acești bani pentru reabilitare, cred că nici Direcția Silvică. Concluzia mea este că acest drum trebuie modernizat și cred că doar prin fonduri europene este posibil. Aici este un consens și noi, colegii din Consiliul Județean, și conducerea Executivului din Consiliul Județean ne dorim ca această modernizare să nu dureze foarte mulți ani. Cred că vom avea o discuție, noi consilierii județeni și conducerea C.J. Argeș și la ministerul Transporturilor și la ministerul Dezvoltării în ideea de a găsi soluții, poate și mai bune decât transferul drumului către Direcția Silvică” – Marius Postelnicescu, consilier județean.  

“S-a vorbit aici de riscul ca Direcția Silvică să pună barieră. Nu se poate acest lucru. Drumurile forestiere sunt drumuri strategice naționale, sunt drumuri forestiere pe care sunt case, păstrăvării, nu se poate pune barieră. Toate drumurile forestiere sunt inventariate de Ministerul Finanțelor. Nu au cum să pună barieră. În schimb, Direcția Silvică are fondurile necesare pentru a întreține acest drum, pentru a-l aduce la alți parametri normali de circulație” - Eleodor Olavi Nițescu, consilier județean.  

 Anul trecut, 50 de adulți și copii, costumați în straie populare, au desfășurat un steag tricolor de 102 metri în centrul Piteștiului. Anul acesta, special pentru Ziua Națională, elevi și profesori ai Școlii Populare de Argeș și Meserii Pitești au purtat uriașul drapel în cele mai cunoscute și mai pline de simbolistică zone din județul Argeș: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, la Barajul Vidraru, pe Transfăgărășan și la Mausoleul de la Mateiaș.
"Într-un moment în care identitatea națională a românilor suferă atacuri din toate părțile, o mare speranță pentru supraviețuirea noastră ca popor vine, iată, din Argeș, de la tinerii din Școala Populară de Arte Pitești", a subliniat Elena Iagăr, managerul instituției.
Mai mult, elevii au interpretat, în varianta cover, melodii cunoscute cu accente patriotice - "Acasă e România" (Clasa de Canto prof. Cristina Voicu, Cover Laura Olteanu) și "Sunt copil de Românie" (Clasa de canto prof. Mihaela Chirițescu, Cover Ghiță Munteanu, Văru` Săndel, Tinu Veresezan și Puiu Codreanu).
Școala Populară de Arte și Meserii este finanțată de Consiliul Județean Argeș.
  
 

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, a fost pe Transfăgărășan și a lansat o invitație, chiar cu câteva zile înainte de închiderea celebrului drum, pentru o drumeție pe drumul dintre nori. Adrian Bughiu a prezentat tunelul Capra-Bâlea, care leagă practic județele Argeș și Sibiu, cel mai lung și totodată tunelul aflat la cea mai mare altitudine din țară.

"Nu mai este mult până la închiderea DN 7C Transfăgărășan, dar sunt aici locuri care merită vizitate, inclusiv tunelul Capra-Bâlea. Și am putea profita și de aceste zile, mai ales că este mai puțin intens circulat și ne putem bucura în voie de cel mai frumos drum din lume.
Tunelul Capra_Bâlea Lac, de pe Transfăgărășan, cunoscut și sub numele de Pasul Bâlea, unește Țara Românească și Transilvania.
Unește rutier văile glaciare Bâlea (Sibiu) – Capra (Argeș) prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica
Construcția sa a început în 1972. Străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea s-a făcut în 1974. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând sute de muncitori civili, dar majoritatea erau militari.
Unele surse indică faptul că aici au fost aduși la muncă și intelectuali ce proveneau din închisorile comuniste.
RECORDURI
?cel mai cel mai lung tunel (887 m)
?lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine, din România
?străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 și 2.042 metri
?au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă", a fost mesajul vicepreședintelui CJ Argeș Adrian Bughiu.

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu, a efectuat o vizită de lucru la Baza Salvamont de la Cota 2000, pentru a verifica stadiul pregătirilor pentru iarnă. Baza permanentă de la Cota 2000 este, împreună cu refugiul Scara, în administrarea Formației Județene Salvamont, care acționează din creasta principală a Făgărașului spre Sud, din muchia care se desprinde spre sud din vârful Ciortea, până în muchia sudică a vârfului Iezerul Caprei.

Vicepreședintele C.J. Argeș a fost însoțit de Cristian Toma, șeful Serviciului Salvamont Argeș, instituție finanțată de Consiliul Județean Argeș.
Salvamontiștii i-au făcut vicepreședintelui Adrian Dumitru Bughiu o trecere în revistă a echipamentului, în special celui dedicat sezonului de iarnă. I-a fost prezentat și un rucsac de avalanșă, dotat cu un burduf care se umflă prin acționarea unei butelii astfel încât să vină în sprijinul salvamontiștilor în situația în care aceștia sunt surprinși de o avalanșă. Sistemul este similar cu un air-bag de mașină.
De asemenea, a fost inspectată și încăperea unde funcționează cele două centrale pe peleți care asigură încălzirea și apa caldă, dar și camera unde au fost amenajate 18 boxe pentru câinii de avalanșă.
 
"Am vrut să văd cel mai important edificiu al Salvamont Argeș, baza de la Cota 2000 pentru a vedea cât de bine sunt pregătiți pentru venirea iernii. Eu apreciez profesionalismul tuturor celor 17 salvatori montani și a celor 30 de voluntari care își desfășoară activitatea aici. Ei acoperă aproximativ 2.200 de kilometri pătrați și 72 de kilometri de creastă, să nu uităm pe cele mai înalte vârfuri din țară. Tocmai pentru că apreciem nivelul ridicat al serviciului nostru de Salvamont, anul viitor încercăm să avem și mai multe lucrări de refacere la această bază și să îmbunătățim și baza materială și dotările acestei baze de salvare montană. Din păcate, din 2007, de la darea ei în folosință nu au fost făcute lucrări de intervenție nici în interior și nici în exterior", a menționat vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu.
 
La rândul său, Cristian Toma a subliniat că "echipamentele tehnice de salvare individuală și de echipă sunt pregătite. Baza de la Cota 2000 este punctul central de plecare către zona de creastă. Echipa care asigură permanență acționează pe traseul principal de creastă și pe văile adiacente". Șeful Serviciului Salvamont Argeș a atras atenția celor care vor să facă drumeții în munții Făgăraș să fie pregătiți adecvați pentru sezonul de iarnă și să ceară informații la numărul de telefon 0SALVAMONT: "La baza de la Cota 2000 avem 30 de locuri de cazare pentru turiștii surprinși de vremea rea și nu mai pot coborî la pensiunile de la altitudine mai joasă. Suntem dotați și cu echipament și aparatură pentru acordarea primului ajutor. Cu toate acestea, facem apel la turiștii care vor să facă drumeții în această perioadă să fie foarte bine pregătiți pentru că vremea se poate schimba brusc și să se informeze cu privire la traseele pe care vor să le parcurgă. Pot suna la dispeceratul nostru".
 
La centrul de la Cota SALVAMONT 2000 permanența este asigurată de trei salvatori montani care în perioada de weekend sunt sprijiniți și de o echipă de câte doi voluntari. Cei trei salvatori care asigură permanența constituie echipa de prim răspuns, având în componență cel puțin un paramedic.

În timp ce noi ne confruntăm cu un val de aer ceva mai rece, pe crestele mai înalte a venit deja prima zăpadă. Pe Transfăgărășan, reprezentanții Drumurilor Naționale intervin cu material antiderapant după ce pe cel mai frumos drum din lume a nins pentru prima dată în aceast sezon. ”A venit iarna! Din fericire, deocamdată doar pe Transfăgărășan. Colegii noștri de la Districtul Bâlea au intervenit în această dimineață cu material antiderapant în zona Bâlea Lac pentru a asigura condiții sigure de trafic. Îi rugăm pe șoferii care vizitează zona să circule cu prudență”, scriu reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov pe Facebook.

Drum cu polei și ceva zăpadă a regăsim și în postările celor de la Salvamont Argeș care au publicat imagini de la Baza de salvare de la Cota 2000. 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.