Vicepreședintele CJ Argeș Simona Brătulescu a trăit live momentele atentatului de la Londra în care 2 români s-au numărit printre cei 40 de răniți. Simona Brătulescu participa la ședințele Adunării generale a regiunilor din Europa și cu o zi înainte vizitase obiectivele turistice din zona centrală, unde s-a produs atentatul, inclusiv Palatul Parlamentului britanic.
"Nu aveam emoții, chiar verificasem și Londra era una dintre cele mai sigure capitale. Nu mai fusese de muți ani vreun eveniment de acest gen. Cu o zi înainte vizistasem obiectivele din zona central, unde s-a produs atentatul. Am vizitat Palatul Parlamentului și Big Ben. Am fost norocoși că nu s-a întâmplat atunci. Din păcate, am fost șocați când am primit informațiile despre acel atentat. Eram într-un work-shop. Îmi pare foarte rău că și cei doi români s-au numărat printre victime, îmi pare rău că trăim într-o lume în care avem parte de astfel de incidente. Din fericire, așa cum am aflat de la știrile televizunilor britanice, tânăra era mai bine, fusese stabilizată. Datele inițiale erau mult mai rele.
Noi am fost sfătuiți să luăm legătura cu familia să îi anunțăm că suntem bine și să ne amânăm programul din acea zi. Imediat după producerea atentatului ambulanțe, poliția, pompierii, armata au sigilat zona", a declarat Simona Brătulescu.

Explicând neputința CJ Argeș de a rezolva anumite probleme administrative, dar și legislația debordant de greoaie și restrictivă, vicepreședintele CJ Argeș Ion Mânzână, unul din liderii PSD Argeș, partid care domină Argeșul de la Revoluție încoace, a avut o reacție care nu prea era de așteptat din partea unui personaj politic care a fost parlamentar (deci a promovat și a votat legi), iar acum a candidat și s-a zbătut pentru a obține funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș.

"Stăm cocoșați în fața Uniunii Europene și acceptăm cele mai grele condiții. Parcă suntem condamnați la locul de muncă. Spre deosebire de Polonia sau Ungaria, noi suntem țara cocoșaților! Nu ne ridicăm, că e la modă să stăm aplecați. Toți. Noi am mers cu slugărnicia la maxim. Și în alte state există corupția, numai la noi instituția fundamentală a statului e DNA. Trebuie să modificăm Constituția, deși nu știu dacă mai suntem stat democratic atunci. Avem manageri care stau de frică cu banii în buget", a declarat Mânzână. E adevărat că sunt manageri care stau de frică cu banii sub fund, dar tot așa de adevărat este că unii se luptă să ajungă manageri. Iar banii de salarii nu i-au donat bătăii de joc care s-a numit campania pentru Cumințenia Pământului, nici la SMURD, ci i-au băgat în buzunar. Adică, banii sunt buni, dar zero responsabilitate și capacitate de a găsit soluții legale pentru rezolvarea problemelor sau pentru a face investiții. 

Altfel, Mânzână are dreptate. România este o țară de cocoșați, pentru că am avut lideri la nivel național care au stat cocoșați pentru intereselor lor personale și ale grupurilor pe care le aveau în spate, apoi au cocoșat țara și, cocoșând țara, i-a cocoșat și pe românii care oricum erau învățați cu această poziție încă de pe vremea comunismului. 

Suntem țara care are cel mai greoi cadru legislativ , cu cea mai mare birocrație pentru accesarea de fonduri europene și în general pentru accesarea oricărui proiect. Mai puțin când e vorba despre pile și para-ndărăt. Iar acest sistem ni l-am impus singuri. Politic, economic și social, pentru că votând anumite persoane și partide sau absentând la vot, cetățenii au preferat să stea și ei aplecați. De aceea, suntem și săracii Europei. Și bolnavii Europei. Și, în scurt timp, analfabeții Europei. Și țara din Europa cu cei mai puțini kilometri de asfalt (aici trebuie să mulțumim și partenerilor strategici SUA).

Și țara care cumpără avioane și nave la mâna a doua, fără să impună țării de unde le cumpără legislația care stabilește clar că orice contract trebuie să aibă componenta de off-set. Adică România cumpără de un miliard de euro F-16 la mâna a doua din Portugalia, Portugalia trebuie să cumpere, de cel puțin 800 de milioane de euro (80% din valoarea contractului), din România tehnologie militară. De asta, DNA nu se ocupă, că e complicat, mai ales că, spre exemplu, contractul pentru avioanele SH  F-16, a fost încheiat de statul român pe legislația din SUA?!!

Altfel, da, este absurd să ai de făcut un pod în nouă luni, cum este vorba despre podul de la Vulturești care urmează să intre, de la anul, în lucru, dar să stai doi ani din cauza contestațiilor.

Și da, este absurd ca DNA să fie mai important decât guvernul sau parlamentarul și da, este absurd, conștienți fiind că și în alte state există corupție, dar la noi este mult prea mare față de alte state, ca lupta împotriva corupției să însemne nu DNA sau DIICOT sau parchete, ci o persoană. Indiferent cum se numește ea.

Sora fostului vicepreședinte al CJ Argeș Constantin Polexe, Angela Toncescu, la data faptelor membru și, ulterior, președinte al Consiliului de Administrație (CA) al SC Carpatica Asig SA Sibiu, a fost reținută, luni, de procurorii DNA, fiind acuzată de săvârșirea a trei infracțiuni de cumpărare de influență.
 Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii anticorupție au mai dispus punerea în mișcare a urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore a lui Dan Hosu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăți comerciale, pentru trafic de influență, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, în formă continuată, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată și dare de mită, și a lui Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei firme, acuzat de trafic de influență.
În același dosar este urmărit penal sub control judiciar Cătălin Marian Cataramă, comisar-șef de poliție, șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți din cadrul IGPR-DCCO, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite — toate în formă continuată și luare de mită. "Începând cu 30 martie 2015, inculpata Toncescu Angela, la acea dată administrator — membru în Consiliul de Administrație al SC Carpatica Asig SA, a acționat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terțe persoane aflate în cercul său relațional, în vederea influențării deciziilor de la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale și ale societății de asigurări. Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obținerea avizului necesar numirii sale în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SC Carpatica Asig SA, cât și pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societății de asigurări SC Carpatica Asig SA", arată DNA.
Astfel, Angela Toncescu a fost susținută în demersurile sale de inculpații Ion-Sorin Tatu, Dan Hosu și de o altă persoană, administratori de drept sau în fapt ai unor societăți comerciale cu activitate în domeniul asigurărilor.
În schimbul influenței asupra unor persoane din conducerea ASF, cei trei care au acționat în vederea favorizării/susținerii intereselor Angelei Toncescu au pretins și primit, în perioada 30 martie 2015 — 14 martie 2016, foloase necuvenite constând în indemnizații lunare de la SC Carpatica Asig SA. "Concret, acțiunile inculpaților Tatu Ion-Sorin și Hosu Dan au vizat influențarea voturilor exprimate la data de 04 august 2015 în cadrul Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a inculpatei Toncescu Angela în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al SC Carpatica Asig SA, să nu fie sancționată aceeași inculpată pentru nereguli constatate în activitatea anterioară, să fie menținută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a SC Carpatica Asig SA, în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situație financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcționare și constatarea stării de insolvență (urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)", se arată în comunicatul citat.
Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societățile administrate de inculpați sau interpuși ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 euro fără TVA.
Totodată, Dan Hosu este acuzat că, în data de 3 august a anului curent, l-a instigat pe Cătălin Marian Cataramă, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra acestuia ca fost șef al Serviciului de combatere a traficului cu migranți, să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI — Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.
"În baza acestor informații, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate cu scopul obținerii unui procent semnificativ pentru sine din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabile civilmente. În data de 26 august 2016, pentru "ajutorul" acordat, inculpatul Hosu Dan i-a oferit cu titlu gratuit inculpatului Cataramă Cătălin Marian un sejur într-un resort de pe litoralul românesc, lucru pe care acesta din urmă l-a acceptat", explică procurorii.
Angela Toncescu, Dan Hosu și Ion-Sorin Tatu vor fi prezentați, marți, Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. În cauză se efectuează cercetări și față de alte persoane, menționează DNA.

Pe lângă cele cinci posturi de salvatori montani care urmează a fi bugetate, Simona Brătulescu, vicepreședinte al CJ Argeș, a identificat o altă soluție care să vină în sprijinul Salvamont Argeș. Vicepreședintele CJ Argeș încercă să facă un parteneriat cu alte patru județe - Vâlcea, Dâmbovița, Sibiu și Brașov pentru achiziționarea unui elicopter de salvare. Argeșul are cea mai înaltă și mai lungă linie de creastă muntoasă din țară.
“Județul nostru are urgent nevoie de acest elicopter deoarece în zona noastră, accidentele montane sunt destul de dese. La momentul acesta elicopterele de salvare vin din București sau Târgul Mureș fapt pentru care timpul de intervenție este foarte mare. Achiziționarea elicopterului se află la nivel de proiect deoarece avem nevoie de colaborarea celorlalte instituții.”, a declarat Simona Brătulescu, vicepreședinte CJ Argeș, care a mai subliniat că salvamontiștii vor fi dotați și cu patru aparate de telefonie prin satelit.

Acest elicopter ar putea avea și alte utilizări. În 2013, pe Transfăgărăşan, în zona Capra, a avut loc o demonstraţie de provocare a unor avalanşe controlate cu un sistem utilizat în premieră în România. Este vorba de Daisy Bell, sistemul format dintr-un clopot dotat cu două butelii (hidrogen şi oxigen) transportat de un elicopter.Şocul provocat de detonarea celor doua gaze declanşează avalanşa.
Utilizarea acestui sistem ar permite ținerea Transfăgărăşanului deschis până la opt luni pe an, dar costurile cele mai ridicate sunt date de lipsa unui elicopter, ceea ce presupune închirierea unuia, cu pilot cu tot.
 

 

Miercuri, a fost dată în folosință a Stației de asfalt de la Căteasca, obiectiv aflat în administrarea Regiei Județene de Drumuri Argeș. În prezența președintelui Consiliului Județean Argeș, Dan Manu și a vicepreședinților Simona Brătulescu și Ion Mînzînă stația a produs, miercuri, primele tone de asfalt.

“Stația produce 50 - 60 de tone de asfalt pe oră. Avem drumuri suficiente de întreținut, de plombat, de făcut covoare  asfaltice. Le transmit tuturor argeșenilor că este un nou început și una dintre marile priorități pe care noi le avem înseamnă infrastructura, drumurile. Ne ținem de cuvânt și o dovadă este și ceea ce s-a întâmplat aici la Cătească - pornirea stației de asfalt”, a spus președintele Dan Manu.

“Era anormal ca o astfel de investiție, care reduce costurile generale pentru amenajarea drumurilor județene, să stea nefolosită. A fost una dintre prioritățile noastre de la venirea la conducerea Consiliului Județean Argeș. Argeșul are cea mai extinsă rețâea de drumuri județene din toate județele care formează regiunea Sud- Muntenia. Îmi doresc să putem accelera ritmul de reabilitare și construire a drumurilor pe care le avem în subordine“, a declarat și Simona Brătulescu, vicepreședintele CJ Argeș care are în gestiune Regia de drumuri.
Stația de asfalt a fost achiziționată de Consiliul Județean Argeș, prin licitație publică, în luna noiembrie 2014, firma câștigătoare a licitației fiind SC VIKOS IMPEX UTILAJE SRL, din Ucraina. Valoarea contractului a fost de aproximativ 32 de miliarde de lei vechi.
Productia de asfalt din Stația Căteasca  urmează a fi folosită atât pentru desfășurarea obiectului de activitate al R.A.J.D. Argeș RA (lucrări de investiții, reparații și întreținere drumuri județene), cât și pentru comercializarea mixturii asfaltice către terți, urmărindu-se astfel eficientizarea și rentabilizarea activității R.A.J.D. Argeș, cât și încasarea de venituri suplimentare  prin valorificarea produsului.



Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.