Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi, pentru a dezbate a patra moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Moţiunea a fost respinsă, fiind exprimate 207 opţiuni "pentru" şi opt "împotrivă".  Pentru adoptare şi, implicit, pentru demiterea Guvernului ar fi fost nevoie de voturile a jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, adică 276 voturi.
În paralel, liberalii au organizat un miting în Parcul Izvor, dar numărul celor strânși, aproximativ 4000 după unele surse, este mult sub cifra preconizată de 10.000.
 Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, după ce moţiunea de cenzură iniţiată de PNL a fost respinsă, că aceasta a fost "un eşec din toate punctele de vedere", precizând că a decis să nu mai participe la "bătălii politice inutile" şi să se concentreze pe "actul de guvernare". "Nu aveau cum să fie probleme, a fost un eşec din toate punctele de vedere pentru PNL-PDL, ziceau că aduc 15 mii de oameni, au adus o mie, erau mai mulţi jandarmi şi elevi, ziceau că au voturi pentru guvernare, evident că nu au, dar nu asta e marea problemă, marea problemă e că astăzi nu s-a discutat despre ce trebuie să facă Guvernul zi de zi pentru viaţa oamenilor, şi anume cred că azi trebuia să discutăm cum facem cu salariile, cum facem cu încălzirea pentru iarnă, cum facem cu proiectele europene, care-s efectele reducerii TVA, astea erau subiectele normale pentru moţiune", a declarat premierul Victor Ponta, după ce moţiunea de cenzură a fost respinsă.
 Copreşedintele PNL Vasile Blaga a declarat, marţi, în plenul Paramentului, că nu se bucură de răul lui Victor Ponta şi că omeneşte îl înţelege, el replicând acuzaţiilor aduse de premier şi spunându-i că el l-a scos din politica înaltă în noiembrie anul trecut. "Nu mă bucur de răul nimănui, fie el cel mai aprig adversar politic. Nu-mi face nicio plăcere situaţia dificilă a domnului Ponta, nu-l consider nici vinovat, nici nevinovat. Doar justiţia va hotărî asta şi nu-l judec eu în locul justiţiei, deşi l-aţi văzut cu ce aroganţă a dat verdicte în cazul unor colegi privind situaţia în care se află", a spus Blaga, la dezbaterea moţiunii de cenzură depuse de PNL.
El a replicat acuzaţiilor aduse de Victor Ponta, sunându-i că el l-a scos din politica înaltă în noiembrie anul trecut, iar anul viitor PNL va câştiga alegerile. "Să vă uitaţi mai atent câţi oameni sunt în stradă. Şi, domnule Ponta, ce am fost am demostrat cu vârf îndesat în noiembrie anul trecut, când v-am scos din politica înaltă. Ce o să fiu eu şi PNL o să vedeţi anul viitor, când o să câştigăm toate alegerile", a adăugat Blaga.
În replică, Premierul Victor Ponta a declarat că are şi el "un Labrador acasă care mereu se crede tigru" şi că cei care l-au scos pe el din politică crede că îl vor scoate şi pe acesta. "Să terminăm mai repede această moţiune ca să-i scăpăm de penibil pe colegii de la PNL-PDL, deoarece critica Guvernului o face UDMR şi cu Partidul Naţional Democrat, de votat trebuie să votaţi dumneavoastră cei de la PSD şi de adus oameni în piaţă, bănuiesc că tot noi. Astăzi PNL a devenit PDL, nu face nimic decât ia de la alţii, ia din munca altora", a declarat Victor Ponta.

Gorghiu: Victor Ponta trăieşte într-o altă realitate
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, marţi, în plen, că Victor Ponta trăieşte "într-o altă realitate", "nu înţelege nimic din ce i se întâmplă" şi le-a spus parlamentarilor că au de ales între a sta în genunchi în bănci şi a se ridica la înălţimea aşteptărilor publice, între Ponta şi România

"După intervenţia domnului Victor Ponta, înţeleg un singur lucru, faptul că domnia sa trăieşte într-o cu totul şi cu totul altă realitate, care este numai a domniei sale, a nimănui din România şi mai înţeleg un lucru, că nimic din ce i se întâmplă nu înţelege. Se află într-o situaţie în care nimeni nu vrea să fie, numai că domnia sa nu vrea să recunoască", a spus Gorghiu, replicând acuzaţiilor premierului.

Ea a spus că prim-ministrul este susţinut de vreo 3-4 cetăţeni români care sunt liderii paridelor la guvernare şi că aceştia confundă interesul naţional cu interesul personal. "Am să vă dau o veste bună şi una proastă. Vestea bună este că primul ministru mai are 3-4 cetăţeni români care îl susţin, vestea proastă este că aceştia sunt liderii partidelor la guvernare. Vestea şi mai proastă, însă, este că aceştia din urmă au un interes, unul dintre aceştia vrea să se aşeze pe locul din care Victor Ponta s-a ridicat în partid, altul îşi doreşte să rămână primul senator al ţării, iar altul confundă puterea cu intersul naţional, iar toţi confundă interesul naţional cu interesul personal", a susţinut Gorghiu.
 Liderul PNL a arătat că parlamentarii au de ales "între Victor Ponta şi România". "Aveţi de ales între a continua sfidarea şi de a face un gest normal, aveţi de ales între a renunţa la ameţeala puterii şi a transmite populaţiei că până şi parlamentarii care susţin un guvern au momentele lor de luciditate. Aveţi de ales între a sta în genunchi în bănci şi a vă ridica la înălţimea aşteptărilor pubile, aveţi de ales între Victor Ponta şi România", a adăugat Gorghiu.

Ponta: Mi se cere demisia pentru că Şova şi Atanasiu, sfătuit de Gorghiu, au semnat nişte contracte
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la dezbaterea moţiunii de cenzură a PNL, că el nu a semnat niciun fel de contract cu societăţi de stat, acestea fiind făcute între avocatul Dan Şova şi şeful AVAS de la acea vreme, Teodor Atanasiu, care era consiliat de actualul lider PNL Alina Gorghiu. "Se vorbeşte acolo despre contracte. N-am semnat niciodată niciun fel de contracte cu vreo societate cu capital de stat. Ştiu că a semnat domnul Şova cu societăţi din portofoliul AVAS, condus atunci de domnul Teodor Atanasiu. Deci dumneavoastră vreţi acum să-mi dau eu demisia pentru că Atanasiu şi Şova au semnat nişte contracte. Care e logica?", a spus Ponta, în timpul dezbaterilor asupra moţiunii de cenzură a PNL.
Premierul a explicat, ironic, că poate fostul şef AVAS, liberalul Teodor Atanasiu, "a fost sfătuit greşit" de consiliera sa de la acea vreme, Alina Gorghiu, care era şi avocat "şi care ştia foarte bine ce înseamnă contracte cu statul". "Dacă cumva le-a uitat doamna consiler-avocat Gorghiu, am în faţă aşa: contract Gorghiu, Pop şi Asociaţii - AVAS, 25.000 de euro, plus TVA. Gorghiu, Pop şi Asociaţii - AVAS, 10.000 de euro, plus TVA. Gorghiu, Pop şi Asociaţii - AVAS, 6.000 de euro, plus TVA. (...) Gorghiu, Pop şi Asociaţii - AVAS, 15.000 de euro, plus TVA. Gorghiu, Pop şi Asociaţii - AVAS, 10.000 plus TVA. (...) Sunteţi cam scumpă, doamna Gorghiu", a spus Ponta, în aplauzele parlamentarilor puterii.
 Premierul Victor Ponta i-a ironizat şi pe liberali pentru atitudinea lor faţă de liderii coaliţiei, pe care îi critică, dar încearcă să-i convingă să voteze moţiunea de cenzură, spunând că Liviu Dragnea ar fi considerat "penal", iar Gabriel Oprea "trădează", dar sunt buni dacă susţin moţiunea.
"Domnul preşedinte Dragnea e foarte bun dacă votează, dacă convinge PSD să dea jos Guvernul. Dacă nu, e un penal, un baron, un om condamnat pentru faptul că a organizat referendumul pe care dumneavoastră l-aţi votat şi pentru care dumneavoastră aţi făcut campanie alături de noi", a spus Ponta.
Acelaşi mesaj ironic l-a avut şi faţă de încercările PNL de a convinge UNPR să susţină moţiunea de cenzură. "Şi domnul Oprea e un om foarte serios dacă trădează Guvernul. Dacă nu, e un om foarte rău care trădează interesul naţional. Şi tot aşa", a continuat Ponta în discursul său.
Premierul i-a acuzat pe liberali că ar fi transformat trădarea şi schimbarea într-o marcă a PNL. "Trădarea şi schimbarea, din păcate, sunt o marcă înregistrată pentru partidul care a candidat în 2014 ca reprezentant ALDE şi luni dimineaţă s-a trezit la PPE. Din punctul ăsta de vedere, staţi într-o companie foarte bună", a spus prim-ministrul.

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, alături de alte patru persoane, între care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Rovinari.
Potrivit unui comunicat al DNA, Victor Ponta a fost deferit justiției pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, și spălarea banilor, fapte săvârșite în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat ''Ponta Victor-Viorel''.

În dosar mai sunt trimiși în judecată senatorul Dan Șova, sub control judiciar, avocat coordonator al Societății Civile de Avocați ''Șova și Asociații'', Laurențiu Ciurel, la data faptelor având calitatea de director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni, și Octavian Laurențiu Graure, la data faptelor director economic al Complexului Energetic Turceni.

Procurorii susțin că, în perioada octombrie 2007 — decembrie 2008, Victor Ponta, prin cabinet individual de avocat, a obținut de la SCA ''Șova și Asociații'' suma de peste 181.000 lei, pentru presupuse activități efectuate în conlucrare, dar care, în realitate, nu s-au efectuat.

"Astfel, la 30 august 2007, între SCA 'Șova și Asociații', reprezentată de Șova, și Cabinetul Individual de Avocat 'Ponta Victor-Viorel', reprezentat de Ponta, s-a încheiat o convenție de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părți în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum și în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenția s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenție s-a prevăzut că, pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocați, iar avocatul Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară. Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007, inculpații au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta pentru octombrie 2007 (lună în care Șova s-a înțeles cu Cristea Dumitru să încheie un contract de asistență juridică prevăzut cu comision de succes)", se arată în comunicat.

Anchetatorii au reținut că, în 27 martie 2008, inculpații au încheiat un act adițional la convenția de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit lui Ponta la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexuri energetice încheiaseră cu SCA ''Șova și Asociații'' alte contracte de asistență juridică prevăzute cu comision de succes).

"Convenția de conlucrare s-a încheiat în decembrie 2008, moment în care Ponta a devenit ministru. Pentru presupusele activități efectuate în conlucrare, avocatul Ponta a emis în perioada octombrie 2007 — decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societății de avocați SCA 'Șova și Asociații', care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operațiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenției de conlucrare. Dan Șova a fost singura persoană cu drept de dispoziție în privința oricăror acțiuni de orice natură care implicau societatea de avocați", menționează DNA.

Sursa citată precizează că, din probe, a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea lui Victor Ponta pentru contractele încheiate de SCA ''Șova și Asociații'' cu complexurile energetice. Procurorii consideră că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepția că Șova beneficiază de susținerea lui Victor Ponta.

"În 18 iulie 2011, în timpul desfășurării unui control fiscal, Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat 'consultanță în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor'. Ulterior, pe fondul aceluiași control fiscal, Ponta s-a înțeles cu Șova ca acesta să întocmească în cadrul societății de avocați rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenția. Întrucât specializarea juridică a lui Victor Ponta este dreptul penal, s-a stabilit ca activitățile să vizeze asistența juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienții societății de avocați", se mai spune în comunicat.

DNA susține că, în august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, Șova și Ponta au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 — decembrie 2008, prin care atestau că cel de-al doilea ar fi desfășurat diferite activități juridice în mai multe cauze ale SCA ''Șova și Asociații'' aflate pe rolul instanțelor de judecată.

"Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda 'copy-paste', după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfășurată de mai mulți avocați din cadrul SCA 'Șova și Asociații', avocați care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta. În realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciuna dintre activitățile respective, nici măcar în parte. Cu privire la infracțiunile de spălare de bani, s-a reținut că, în perioada octombrie 2007 — decembrie 2008, inculpații Ponta și Șova au disimulat adevărata natură a provenienței banilor (181.439,98 lei) obținuți de Ponta, justificați aparent în baza convenției de conlucrare profesională încheiate între SCA 'Șova și Asociații' și Cabinetul de avocat 'Ponta Victor-Viorel'. În realitate, banii reprezentau bonificarea lui Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii și derulării contractelor de asistență juridică între SCA 'Șova și Asociații' și cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârșirea de infracțiuni", au mai constatat procurorii.

Anchetatorii au mai reținut că o parte din aceste sume a fost folosită în perioada octombrie 2007 — 2009, inclusiv pentru achiziționarea în 2008 a două apartamente situate în București, care, ulterior, în 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat 'Ponta Victor-Viorel'.

Totodată, susține DNA, cabinetul de avocat al lui Ponta a folosit sumele provenite de la cel al lui Șova pentru achitarea unor obligații contractuale și a unor obligații fiscale, iar o parte din aceste sume au revenit direct primului menționat.

"În perioada 11.11.2008 — iunie 2009, Ponta a mai beneficiat de foloase din partea societății de avocați, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocați a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/ lună) și alte obligații către firma de leasing, în total 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta a preluat leasing-ul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societății de avocați. Autoturismul a fost achiziționat de societatea de avocați SCA 'Șova și Asociații', la solicitarea expresă a lui Ponta, care a participat la alegerea acestuia și l-a preluat personal", se mai menționează în comunicat.

DNA mai arată că, în perioada aprilie 2010 — 2011, în condițiile în care în mass-media au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistență juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari și Turceni, Dan Șova a conceput și semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaților SCA 'Șova și Asociații', înscrisuri antedatate și care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al acestuia.

"Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susține ideea că Șova nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 1.10.2014 și 20.02.2015 în fața DNA, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în fața Tribunalului București, în cadrul unui dosar având ca obiect acțiune în răspundere delictuală", au mai constatat procurorii.

ANAF s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de aproape 127.000 lei față de Dan Șova și cu suma de peste 51.000 lei față de Victor Ponta.

 



Victor Ponta a anunțat că dorește să își ducă la final acest mandat de prim-ministru, menționând însă că nu intenționează să mai candideze pentru încă unul după alegerile din 2016, spunând că cinci ani au reprezentat un mandat lung în care s-au adunat multe, inclusiv schimbarea a doi președinți. Ponta susține că nu va demisiona din fruntea guvernului pentru că are susținerea coaliției.
 Întrebat dacă vrea să rămână şeful Guvernului până în 2016, Victor Ponta a spus că va păstra funcţia de premier atâta timp cât este susţinut de coaliţie. "Dacă nu, evident că plec, că doar n-o să stau cu forţa la Palatul Victoria, dar din ce am văzut eu la domnul Dragnea, domnul Oprea, domnul Daniel Constantin, domnul Tăriceanu, domnul Pambuccian, n-am văzut la niciunul niciun fel de ezitare", a spus Ponta, la România TV, infirmând orice intenţie de a demisiona.
Mai mult, premierul a spus că are încredere "în totalitate" atât în Liviu Dragnea, cât şi în Gabriel Oprea şi nu are "emoţii" că cei doi i-ar viza funcţia.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că pentru continuarea dezvoltării economice este nevoie ca săptămâna viitoare noul Cod fiscal să fie votat în Parlament și promulgat de președinte, având în cuprinsul său prevederea privind cota generală de TVA de 20%, nu de 19%.
 "Vreau să ne ducem mai departe cel mai important obiectiv: să avem creștere economică. După primul semestru, 3,7% creștere economică cred că e un lucru destul de bun, cu modestie o spun. (...) Din acest punct de vedere, este foarte important ca săptămâna viitoare să se termine bătălia politică și să avem Codul fiscal aprobat de Parlament și promulgat de către președinte. Cred în continuare ca un tehnocrat ce sunt, alături de domnul Teodorovici, că important este să dăm mesajul fundamental pentru economie și pe zona socială cu 20% TVA, nu 19%. 20% cotă generală, cu 9% la alimente înseamnă 16% media", a afirmat prim-ministrul, la începutul ședinței de Guvern.
Ponta a adăugat că restul măsurilor cuprinse în noul Cod fiscal care privesc "taxe și impozite pot fi discutate de oamenii politici". "Ce e important pentru noi, 20% acel TVA", a punctat el.
Premierul a precizat că pe acest subiect a discutat și cu președintele Klaus Iohannis. "Am discutat acest lucru și cu președintele Iohannis și cu guvernatorul BNR, domnul Isărescu, și sper ca liderii politici, Parlamentul să țină cont de opinia noastră tehnocrată, să avem Cod fiscal, să avem stabilitate economică, să se creeze în continuare locuri de muncă, să crească salariile, să scadă prețurile prin scăderea TVA", a explicat Victor Ponta.
Potrivit lui Ponta, cele patru puncte de TVA care înseamnă șapte miliarde de lei impact negativ nu reprezintă în niciun caz o problemă pentru o economie cu creștere, întrucât în primele șase luni ale anului s-au încasat 10 miliarde de lei în plus la buget.
"Deci anul viitor măcar șapte (miliarde de lei — n.r.) le încasăm sigur. Și cred că un consens politic ne va ajuta pe noi cei care punem în aplicare codul să mergem în aceeași direcție și din punctul acesta de vedere mă bucur când există soluții raționale", a spus premierul Ponta.
Mâine este programată o primă zi de dezbateri între partidele politice privind Codul Fiscal.
PNL propunere reducerea treptată a TVA la 22% sau 21% de la 1 ianuarie 2016 și reducerea ulterioară la 19%.
UDMR susține TVA de 19%, dar cere amânarea reducerii impozitului pe dividende sau aliminarea anumitor taxe speciale.
UNPR cere reducerea impozitării veniturile pe dividende și neimpozitarea profitului reinvestit, considerând că reducerea TVA se poate face la un procent discutabil.
ALDE solicită, prin vocea lui Călin Popescu Tăriceanu și a lui Andrei Gerea menținerea Codului Fiscal în forma actuală, adoptată deja de Parlament.



Guvernul va adopta săptămâna viitoare o ordonanță de urgeță prin care salariile din sistemul de sănătate vor fi majorate cu 25% din luna octombrie, urmând ca, prin creșteri consecutive anuale, până în 2017 să fie majorate. Premierul Victor Ponta a mai arătat că guvernul va promova un proiect de lege privind statulul medicilor, prin care aceștia nu vor mai răspunde penal atâta timp cât vor primi bani de la pacienți fără să condiționeze sumele primite de actul medical, iar sumele respective sunt declarate și impozitate.
"Putem, și actele normative vor fi elaborate pentru ședința de guvern de miercurea viitoare -prin ordonață de urgență în privința salarizării și prin proiect de lege pentru responsabilitatea legii -aplica o creștere de 25% din luna octombrie, pentru tot personalul din sistemul medical. Acest lucru înseamnă 181.000 de persoane în rețeaua Ministerului Sănătății și peste 13.000 persoane în ministerele și instituțiile care au propriile rețele, ca Apărarea, SRI, etc.
Impactul bugetar este de 1,7 miliarde lei anual. Pentru anul acesta resursele sunt asigurate din fondurile economisite la ministerul Săntătții ș Casa de Sănătate. În octombrie vom face rectificare bugetară pentru ca din noiembrie să fie aplicată.
În 2016 vom aplica următoarea creștere de 25% și vom continua cu creșteri de 25% anual până vom ajunge la o dublare a salarizării, a precizat primul-ministru.
În privința responsabilității medicilor, premierul a afirmat că medicii nu sunt asimilați funcționarilor publici. Prin proiectul de lege pe care îl vor promova ministerul Sănătății și ministerul Justiției, medicii nu vor mai răspunde penal în cazul atențiilor oferite de pacienți, însă sub condiția ca aceste atenții să nu fie condiționate de acordarea actului medica, să fie acordate doar după încheierea actului medical și trebuie să fie declarată de medic astfel încăt să fie fiscalizată.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că un medic angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public, în consecință el poate fi inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție. În luna ianuarie 2014, Curtea Constituțională a României a declarat ca fiind neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (actualul Codul penal și noul Cod penal).
Prin acea lege, din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor erau înlăturați președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat.

Premierul Victor Ponta a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai sindicatelor din Sănătate pe tema salarizării personalului din acest sistem. La discuții a fost prezent și ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, iar din partea sindicaliștilor, printre alții, prim-vicepreședintele Federației Sanitas, Marius Sepi. În prima parte a zilei, premierul a discutat la Guvern cu miniștrii Sănătății, Finanțelor, Justiției și Muncii pe tema salariilor din sănătate.

Luni au avut loc discuţii la Ministerul Sănătăţii, între ministrul Nicolae Bănicioiu şi reprezentanţii sindicatelor din sistemul sanitar. La întâlnirea de luni s-a discutat despre creşteri salariale, din toamnă, pentru tot sistemul medical, nu doar pentru medici.
Reprezentanţii Alianţei Medicilor pentru modernizarea în sănătate spuneau că s-au primit telefoane din partea unor reprezentanţi guvernamentali pentru a participa la Guvern, luni seară, "la discuţii" despre eventuale măriri salariale pentru medici, însă au declinat invitaţia. "Poziţia Alianţei Medicilor este că discuţiile despre măririle salariale trebuie să aibă loc în cadrul unei agende clare, unde să se discute pe soluţii concrete de modernizare a sistemului de sănătate. Din păcate, în lipsa comunicării unei astfel de agende clare de discuţii din partea Guvernului, suntem puşi în situaţia de a declina invitaţia la această întâlnire. Dorinţa noastră este să putem performa un act medical de calitate pentru toţi pacienţii, din acest motiv este necesară o discuţie serioasă cu Guvernul pe soluţii concrete care să conducă la modernizarea sistemului de sănătate din România", au arătat reprezentaţii Alianţei Medicilor pentru modernizarea în sănătate, grup de iniţiativă pe Facebook, la care au aderat peste 21.000 de medici.
Prim-vicepreşedintele Federaţiei Sanitas, Marius Sepi, a declarat luni, la finalul discuţiilor pe care le-a avut cu ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, că se doreşte o creştere mai substanţială a salariilor mici din sănătate, iar din calculele făcute până acum ar fi rezultat că este posibilă o primă creştere începând din luna octombrie.
Marius Sepi a precizat că până acum nu s-a discutat despre procentele de creştere, urmând ca acest lucru să fie discutat şi negociat în cursul zilei de marţi, când ministrul Sănătăţii ar trebui să aibă întâlniri cu alţi actori din domeniu, dar şi cu premierul Victor Ponta.
Starea de nervozitate este atât de mare încât se poate ajunge la situaţii incontrolabile. Sunt lucruri mult mai grave decât greva, putem să nu ajungem la un consens, dar asta înseamnă că peste patru ani nu vor mai fi 13.500 de medici în spitale, s-ar putea să mai rămână 6.000, ceea ce este o consecinţă cu mult mai gravă decât o grevă", a spus dr. Florin Chirculescu, şeful Secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.
Medicii cer creşterea salariilor din sănătate, pentru eliminarea plăţilor făcute de pacienţi. Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că "pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii", medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăţi suplimentare sau donaţii de către aceştia din urmă.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.