Președintele PSD Argeș și al Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, consideră că parlamentarii au fost puși, prin nominalizarea de premier a lui Dacian Cioloș de către Klaus Iohannis, într-o situație care nu putea avea decât un singur deznodământ: respingerea guvernului Cioloș 2. În opinia liderului social-democrat, deși președintele și premierul respins astăzi în Parlament au făcut apel la responsabilitate politică, acest joc politic în situația gravă în care se află Româna reprezintă cea mai dură dovadă de cinism și iresponsabilitate din partea acestora. Cu atât mai mult cu cât fiecare și-a urmărit propriul interes politic, în timp ce în România cazurile de îmbolnăviri sau decese generate de COVID bat zilnic record după record.

"Pentru mulți dintre români, ieșirea de aseară a președintelui Klaus Iohannis, care a lăsat senzația că a aterizat de undeva de pe lună și a descoperit cât de gravă este situația în România, a părut de neînțeles. De fapt, președintele a pregătit deja scena pentru a încerca să impună Parlamentului din nou "guvernul său". Așa cum am anticipat, Iohannis și PNL au aplicat o tactică politică lipsită de scrupule, de cea mai joasă speță.
Președintele l-a pedepsit pe Dacian Cioloș, oferindu-i umilința maximă, printr-o respingere cu un scor istoric. Din experiența parlamentară, era evident că un guvern monocolor, al unui partid cu 80 de de parlamentari, nu avea cum să treacă. Cioloș, dacă avea o minimă responsabilitate, trebuia să se retragă după ce PNL l-a respins. Dar nu are, așa cum nici Klaus Iohannis nu are. Parlamentarii au gândit simplu: mai bine rămâne țara cu un guvern interimar, decât să vină la guvernare USR!", a explicat Ion Mînzînă.

În opinia președintelui PSD Argeș, liderii partidelor parlamentare trebuie să cadă la un conses. Ion Mînzînă consideră că cea mai bună soluție în acest moment este propunerea social-democraților de constituire a unui guvern de specialiști care, susținut de toate partidele, să ia decizii rapide pentru gestionarea corectă a efectelor pandemiei și ulterior a crizei energetice și economice.
"PSD a lansat un apel la toți liderii partidelor parlamentare pentru a veni la discuții serioase. Propunem în continuare un guvern de specialiști, susținut de toate forțele politice, care să gestioneze crizele majore cu care se confruntă țara. Pandemia de COVID este cea mai mare prioritate. La fiecare două minute un român moare de COVID.
Suntem deja într-un dezastru sanitar la care numai profesioniștii, fără influențe care țin de rațiuni politice, pot găsi soluții. Abia după ce vom traversa această situație dezastruoasă, vom putea reveni la discuții pentru o reașezare politică. Am ajuns aici din cauza jocurilor politice iresponsabile guvernate de egoism, aroganță și lipsă de responsabilitate.
Sper ca ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână să fie o lecție inclusiv pentru președintele Iohannis care trebuie să treacă peste orgoliul și cinismul său nemăsurat.
Oameni buni, scenariul este unul singur: dacă liderii politici nu vor da dovadă măcar acum de responsabilitate, vom trăi într-un adevărat coșmar, pe care nici geniul filmelor horror, Alfred Hitchcock, nu și l-a imaginat!", a completat Ion Mînzînă.

Toți miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost avizați pozitiv în comisiile parlamentare de specialitate, ultimul, Alexandru Nazare, propus la Finanțe, primind 20 voturi „pentru” și 12 „împotrivă”. Miniștrii propuși în guvernul Cîțu au fost audiați și avizați pozitiv în trei ore și jumătate.  În curând urmează să înceapă ședința de plen în care noul cabinet va primi votul, după care va avea loc ceremonia de depunere a jurământului de la Cotroceni.

Vă prezentăm numărul de voturi primit de fiecare ministru propus:

• Nicolae Ciucă, Ministerul Apărării - 18 voturi pentru, 13 împotrivă;

• Raluca Turcan, Ministerul Muncii – 24 voturi pentru, 16 împotrivă;

• Sorin Cîmpeanu, Ministerul Educației – 20 voturi pentru, 13 împotrivă, două abțineri;

• Lucian Bode, Ministerul de Interne - 20 de voturi pentru și 10 impotrivă;

• Stelian Ion, Ministerul Justiției - 41 de voturi pentru și 26 împotrivă;

• Virgil Popescu, Ministerul Energiei - 31 de voturi pentru și 18 împotrivă;

• Cristian Ghinea, Ministerul Fondurilor Europene- 16 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.

• Adrian Oros, Ministerul Agriculturii – 19 voturi pentru și 12 voturi împotrivă;

• Cseke Attila – Dezvoltare Regională - 21 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;

• Claudiu Năsui – Ministerul Economiei - 26 voturi pentru și 16 voturi împotrivă;

• Cătălin Drulă, Ministerul Trandporturilor - 18 voturi pentru și 13 voturi împotrivă;

• Tancsoz Barna, Ministerul Mediului - 22 voturi pentru și 17 voturi împotrivă;

• Vlad Voiculescu, Ministerul Sanatatii - 20 voturi pentru, 5 împotrivă și cinci abțineri;

• Novak, Ministerul Tineretului și Sportului – 17 voturi pentru și unul împotrivă;

• Bogdan Aurescu, Ministerul de Externe – 23 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și trei abțineri;

• Bogdan Gheorghiu, Ministerul Culturii – 13 voturi pentru și patru împotrivă;

• Ciprian Teleman, Ministerul Digitalizării – 20 voturi pentru și 10 impotrivă;

• Alexandru Nazare, Ministerul de Finante – 20 voturi pentru și 12 împotrivă.

 

 

Plenul Parlamentului a votat Bugetul României. Proiectul de buget a fost adoptat cu 275 voturi “pentru”, 122 “contra” şi 2 abţineri. De asemenea, pe surse, au apărut informații că opoziția va contesta bugetul la CCR pentru că nu sunt mulțumiți de faptul că au fost tăiați bani de la serviciile secrete. Culmea este că, deși a făcut mare tam-tam pe amendamentul privind creșterea alocațiilor pentru copii, PNL a votat împotriva bugetului pe 2019, deși fără acest buget nu putea fi făcută majorarea alocațiilor.

Bugetul Serviciului de Informaţii Externe s-a diminuat, în plen, cu 30.000.000 de lei, printr-un amendament care a fost iniţial respins în Comisiile de buget-finanţe.
De asemenea, Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Senatorii şi deputaţii au adoptat în plen şi un amendament care prevede suplimentarea bugetelor Ministerului Sănătăţii şi CNAS cu 295.000.000 lei, bani care provin din bugetul SRI. Această sumă e destinată finanţării programului privind vitamina D, a programului “Panorama”, care presupune testări prenatale ale femeilor însărcinate, programului de testare a markerilor tumorali şi programului “Diabet juvenil”.
De asemenea, bugetul Academiei Române a fost majorat în plen, printr-un amendament, cu 350.000 lei pentru editarea şi publicarea clasicilor literaturii române în ediţii ştiinţifice integrale.

Mircea Drăghici: investițiile în infrastructură, un punct extrem de important

Secretarul Camerei Deputaților, Mircea Drăghici, susține că bugetul pe anul acesta este unul care are trei piloni majori: educația, sănătatea și infrastructura. Deputatul de Argeș a sublniat că investiții majore în infrastructura rutieră care vizează județul Argeș precum Autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, continuarea reabilitării DN 73 sau Transfăgărășanul au primit alocări financiare substanțiale.

Andrei Gerea a prezentat principalele obiective: investiții și venituri mai mari

Chestorul Camerei Deputaților, Andrei Gerea a prezentat într-un film de pe pagina sa de facebook principalele puncte ale bugetului în ceea ce vizează Argeșul, dar și efectele care vor fi pentru toți cetățenii. Pitești-Craiova, Pitești-Sibiu, realizarea unor magistrale de metrou sunt prin investițiile evidențiate de Andrei Gerea. Vicepreședintele ALDE a mai prezentat și creșterea veniturilor pentru angajați și pensionari, subliniind că este nevoie în continuare de creșterea bunăstării cetățenilor din țara noastră.

 

Dăncilă: 2019, anul investițiilor
Înainte de votul din plen, premierul Viorica Dăncilă a menţionat că anul 2019 este “anul investiţiilor”, acestea vizând domenii precum infrastructura de transport, sănătate, construcţie de grădiniţe sau proiecte de dezvoltare locală. Dăncilă a mai precizat că sumele destinate investiţiilor au fost suplimentate cu peste 15 miliarde lei faţă de anul anterior.

Cele mai importante puncte ale bugetului pe 2019

Parlamentul a adoptat un amendament care prevede marirea alocatiei pentru copii de la 84 de lei la 150 lei.
Ministrul Finanţelor a precizat că investiţiile, în anul 2017, au fost de 26,8 miliarde de lei, în 2018 - 34,2 miliarde de lei cu 27,6% mai mult ca anul precedent, iar în 2019 prognoza este de 49,7 miliarde de lei, cu 45,3% mai mult ca anul trecut.

„Bugetul anului 2019 porneşte de la realizări concrete, în contextul în care ca urmare a poziţiilor Guvernului României, adoptate în anul 2018 vom avea pentru prima oară un excedent de trei miliarde de lei aproximativ, adică 0.3% din PIB la bugetul de pensii şi nu mai este necesar transferul de fonduri de la bugetul de stat. Se demonstrează astfel că măsura trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat a adus beneficii semnificative în economie şi pentru bugetul de stat şi că vocile critice nu au avut dreptate.Nivelul estimat al datoriei guvernamentale pentru anul 2019 este de 34.9% din PIB. Al doilea punct, bugetul anului 2019 contribuie la creşterea veniturilor şi bunăstării populaţiei. Salariul mediu net va fi de 3.085 de lei cu peste 85% mai mare faţă de anul 2016. Începând de la 1 septembrie 2019 valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%. De asemenea, valoarea indemnizaţiilor sociale pentru pensionari garantată se majorează cu 10%”, a afirmat Teodorovici.

El a reiterat majorarea salariului minim brut în construcţii la 3000 de lei, dar şi majorarea salariilor de bază din anul 2019.
Un alt punct susţinut de Eugen Teodorovici ca fiind cuprins în bugetul de stat pentru anul 2019 reprezintă investiţiile în mai multe domenii.

„Bugetul anului 2019 este un buget al dezvoltării şi al investiţiilor. Au fost majorate alocările pentru investiţii cu 15,5 miliarde de lei faţă de anul 2018. Se vor finanţa cu precădere investiţiile în agricultură, sănătate , educaţie, infrastructură şi se va urmări creşterea absorbţiei fondurilor europene, atingându-se un nivel total de cheltuieli de investiţii de aproximativ 50 de miliarde de lei.Bugetul anului 2019 este un buget echilibrat. Ne concentrăm atât pe sprijinirea poziţiilor de dezvoltare cât şi pe sprijinirea poziţiilor sociale. Românii au dreptul la servicii medicale comparabile cu cele oferite la nivel european. Educaţia reprezintă de asemenea un nivel prioritar. Alocăm cu 9.9 miliarde de lei mai mult decât în anul 2018 pentru că investim în viitor. Bugetul anului 2019 îşi propune să sprijine mediul de afaceri şi piaţa muncii din România. Am creat şi promovat programe dedicate care conduc la creşterea numărului interprinderilor şi locurilor de muncă,şi care contribuie la inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, la sprijinirea şomerilor şi absolvenţilor şi la creşterea investiţiilor în tehnologii noi, inovative, de exemplu programul investim în copii, investim în viitor”, a mai spus Teodorovici, la dezbaterea de miercuri din plen.

Ministrul de Finanţe a prezentat şi bugetul autorităţilor locale.

„Bugetul anului 2019 susţine autorităţile publice locale. 2019 este primul an în care toate încasările din impozitul pe venit vor rămâne integral la bugetul local. 47.2 miliarde de lei vor fi lăsate la nivel local, cu 7 miliarde în plus faţă de 2018. Anul 2019 este primul an în care se iau măsuri concrete pentru sprijinirea localităţilor mai puţin dezvoltate şi pentru asigurarea coeziunii economice sociale. La nivel de comunăs e asigură un buget de minim 2 milioane de lei, o alocare de 1000 de lei pe locuitor. Şapte- Bugetul anului 2019 susţine în continuare cheltuieli descentralizate. Continuăm să alocăm sume defalcate pe taxa de valoare adăugată pentru finanţarea următoarelor cheltuieli ale administraţiilor publice locale. Programul pentru şcoli, bunuri şi servicii pentru unităţi de învăţământ preuniversitare de stat, cheltuieli de funcţionare a căminelor de persoane vârstnice (...)”, a afirmat acesta.

De asemenea, Teodorovici a afirmat că bugetul anului 2019 are o structură echilibrată a cheltuielilor.

„Pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare cheltuielile sunt de 368,8 miliarde de lei. Cele mai importante categorii sunt finanţate în mod echilibrat. Bugetul anului 2019 are venituri estimate cu 50% faţă de 2016. Venituri estimate pentru 2019 sunt de 342,7 miliarde de lei, cu 51 % mai mari faţă de 2016.Veniturile din TVA vor creşte ca pondere în PIB cu 0.5 procente comparativ cu anul anterior”, a conchis social-democratul.

”Este absolut necesar să legăm granița de Vest cu Marea Neagră. Este necesar să recuperăm decalajele de dezvoltare din Moldova și din Sud. Programele europene vor merge cu toate motoarele turate. Am recuperat întârzierile din 2016, în 2019 avem deja multe proiecte ajunse la maturitate, care vor aduce mai mulți bani pentru investiții. Ne vom bate pentru acești bani europeni. România își dorește să fie un stat bine integrat în Europa și în același timp ne dorim un tratament egal” a spus Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului.

Parlamentarii au pregătit copiilor un cadou de mărțișor. Aleșii au votat majorarea alocațiilor și, dacă nu intervine nimic, sumele vor crește la 150 de lei, de la 1 martie, după ce a trecut de votul în plen un amendament pentru Legea Bugetului de stat, propus de liberali. Iar efortul bugetar se ridică la 2 miliarde de lei.

Inițial, amendamentul PNL, care a pompat o mulțime de bani pentru a se lăuda cu inițiativa, a picat, puterea explicând că sursa de finanțare indicată nu era cea corectă și legală. A urmat o ședință a grupului PSD, iar amendamentul a trecut, după ce social-democrații au indicat o altă sursă de finanțare. PSD a propus ca majorarea să fie făcută prin creșterea deficitului la 2,76% din PIB, care se încadrează însă în ținta de deficit impusă de Comisia Europeană. De aceea, propunerea de majorare a alocației pentru copii va intra în vigoare numai după adoptarea în plen a bugetului și o hotărâre de guvern prin care să se stabilească creșterea deficitului. Amendamentul a fost astfel votat de PNL, ALDE, PSD și UDMR.

Liviu Dragnea a anunţat joi că în vederea aplicării amendamentului care prevede că alocaţiile copiilor vor fi majorate începând cu 1 martie, deficitul bugetului general consolidat estimat devine 2,76% din PIB.

“Pentru a face ca amendamentul discutat mai devreme în legătură cu majorarea sumei pentru asistenţă socială, pentru a-l face aplicabil - acest amendament demagogic, care nu poate fi pus în practică, pentru simplul motiv că sursa de finanţare indicată este excedentul bugetului asigurărilor sociale de stat - oricine are minime cunoştinţe ştie că sumele din bugetele asigurărilor sociale de stat nu pot fi folosite pentru cheltuieli ale bugetului de stat, or, alocaţiile reprezintă cheltuială de la bugetul de stat - în consecinţă, amendamentul rămâne acelaşi, sursa de finanţare o constituie majorarea deficitului bugetului de stat de la 36.156,8 milioane lei la 38.287,33 milioane lei, astfel deficitul bugetului general consolidat estimat devine 2,76% din PIB, urmând a se face corelările necesare în textul legii bugetului de stat.

După ce legea bugetului de sat va intra în vigoare, va fi promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, Guvernul trebuie să emită OUG pentru a modifica legea alocaţiilor de stat, pentru a se putea într-adevăr mări alocaţiile de stat şi să le primească copii”, a spus Dragnea.

Propunerea preşedintelui Camerei Deputaţilor de modificare a amendamentului menţionat a fost adoptată cu 218 voturi “pentru”.

Majorarea va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis.

 

Cătălin Teodorescu a încercat, de la Tribuna Parlamentului, să îi înduplece pe colegii săi parlamentari să nu voteze pentru încuviințarea arestării sale preventive. El a făcut apel și la divinintate.
Le le-a spus colegilor să voteze împotriva solicitării DNA de arestare preventivă a sa, "pentru o Românie dreaptă şi democratică", afirmând că retrăieşte "un vis urât", după ce şi anul trecut deputaţii au votat o altă cerere de arestare în cazul său.
 Teodorescu a explicat că faptele de care este acuzat de DNA nu îi pot fi imputate, având în vedere că el făcea parte dintr-o comisie de specialitate, alături de alte 8 persoane, iar votul său era egal cu cel al colegilor. Deputatul a mai spus că atribuţiile sale de serviciu vizau activitatea unei comisii care se întrunea o dată la o lună sau două, pentru a aproba între 500 şi 1000 de dosare, dar numai după ce acestea primeau toate avizele specialiştilor, astfel încât nu poate fi bănuit de abuz în serviciu.

"Ar fi fost un abuz dacă un membru al Comisiei s-ar fi opus aprobării despugăbirilor", a precizat deputatul.

Teodorescu a subliniat că, în cazul dosarului în care i se aduc acuzaţii, au existat toate avizele necesare şi raportul de evaluare al specialiştilor, fără obiecţii, iar singura cale de atac a dosarului ar fi fost o solicitare de reevaluare, însă aceea este "o măsură excepţională", care nu putea fi dispusă fără anumite "suspiciuni", care nu existau la acea vreme. Teodorescu a explicat că terenul a fost evaluat la un preţ de 400 de euro pe metrul pătrat, acesta fiind preţul pieţei, pentru o "poziţie ultracentrală" în Piteşti

"Mă întreb retoric de ce astăzi ar mai dori să facă parte dintr-un consiliu de orice fel, unde prin natura funcţiei trebuie să-şi asume responsabilitatea prin vot pentru aceste motive clare ca bună ziua vă rog să analizaţi dacă un om merită să fie arestat şi nu are dreptul la o apărare în libertate", s-a adresat Teodorescu colegilor săi.

Mai mult, liberalul a afirmat că oricum se află sub control judiciar în primul său dosar, astfel încât "nu este necesară arestarea mea preventivă pentru o presupusă faptă similară". El a mai spus că deține un contract de vânzare cumpărare între persoane fizice făcut de brd de 800 euro mp în aceeași locație, făcut cu un an înainte.  

"Vă rog să analizați dacă un om merită să fie arestat și nu are dreptul la o apărare în libertate. Oricum mă aflu sub control judiciar într-un alt dosar. De ce am mai dori să facem politică dacă promovarea unui coleg sau aducerea de fonduri într-o localitate pe care o reprezentăm sunt considerate trafic de influență?
Oricine ar fi fost în locul meu și ar fi dorit să respecte întocmai atribuțiile de serviciu ar fi procedat la fel.
Statul de drept reprezintă în primul rând respectarea drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv ale noastre, ale parlamentarilor și nu mai întâi arestarea, fiind aproape imposibil să îți dovedești nevinovăția.
Dumnezeu fie cu România, Dumnezeu fie cu noi!", a mai spus Teodorescu.

Deputatul le-a cerut colegilor să voteze împotriva solicitării DNA de arestare preventivă a sa "pentru o Românie dreaptă şi democratică, cum ne-o dorim cu toţii".
 Deputaţii au început dezbaterea cererilor DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputaţilor PNL Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu, acuzaţi de corupţie în dosarul despăgubirilor ilegale ANRP, PNL şi PSD anunţând că se vor pronunţa în favoarea ridicării imunităţii celor doi. Votul este secret cu bile. Potrivit Constituţiei şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, pentru încuviinţarea solicitărilor Justiţiei este nevoie de votul majorităţii parlamentarilor prezenţi, în condiţiile de cvorum.
 Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz, la sfârşitul lunii noiembrie, de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a parlamentarilor Ioan Oltean şi Cătălin Teodorescu, în dosarul în care sunt urmăriţi penal pentru fapte de corupţie privind despăgubiri ilegale de aproape 109 milioane lei date de ANRP lui Mihai Rotaru.

Ioan Oltean este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, iar Cătălin Florin Teodorescu, la data faptei membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), trimis în judecată sub control judiciar în altă cauză, este urmărit penal pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Dosarul vizează despăgubirea ilegală acordată de comisia ANRP omului de afaceri Mihai Rotaru, acţionar la CS Universitatea Craiova, care în 2011 a primit aproape 109 milioane de lei pentru un teren din Piteşti în suprafaţă de peste 61.000 de metri pătraţi. Despăgubirea a fost acordată în perioada în care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP era condusă de Crinuţa Dumitrean.

Anchetatorii au stabilit, în baza probelor, că deputatul Ioan Oltean, "care avea relaţii cointeresate cu cesionarul şi cu preşedinta ANRP", a intervenit la aceasta din urmă pentru urgentarea şi aprobarea despăgubirii în favoarea cesionarului.

"În schimb, numitul cesionarul i-a remis suspectului Oltean Ioan suma de 600.000 euro anterior datei de 17.06.2010, locul primirii banilor fiind în incinta unei parohii", susţin procurorii DNA.

Deputatul Cătălin Florin Teodorescu este acuzat că, împreună cu alţi inculpaţi, membri în comisia din ANRP - Crinuţa Dumitrean, atunci preşedinte al ANRP, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu, Marko Attila, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru -, a aprobat ilegal raportul de evaluare prin care terenul de peste 61.000 de metri pătraţi din Piteşti, situat în zona Spitalului Bălcescu- Expo Parc, a fost evaluat la 108.932.000 de lei (aproximativ 25 de milioane de euro), sumă acordată drept despăgubire lui Mihai Rotaru.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.