Mircea Sararescu

Mircea Sararescu

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Argeş a hotărât în ședința de vineri, 18 decembrie, să prelungească pentru încă 14 zile măsurile luate pentru centrele comerciale, prin care se asigură distanțarea fizică și se reduce riscul de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Astfel, rămâne valabilă în continuare limitarea numărului de persoane din incinta magazinelor de tip discount și de proximitate, în supermarketuri și hypermarketuri astfel încât să se asigure, în medie, 8 mp/persoană prin raportare la maximum 30% din suprafața liberă a spațiului comercial, precum și o distanță minimă de 2 m între persoane în zona caselor de marcat. În plus, acolo unde sunt disponibile sisteme alternative de manipulare a produselor, de tipul cărucioarelor/coșurilor de cumpărături cu roți și a coșurilor de mână, se va renunța la utilizarea coșurilor de mână, iar numărul cărucioarelor/coșurilor cu roți disponibile clienților va fi limitat.

Prin hotărârea nr 64/18.12.2020 a CJSU s-a decis și ca, pentru următoarele 14 zile, să se permită sau să se interzică, după caz, mai multe activități, în funcție de incidența cazurilor din localități. Astfel, conform legii, au fost luate următoarele măsuri, valabile de mâine:

-Se permite activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului şi în intervalul orar 6,00 – 23,00, în localităţile din județul Argeș menționate în anexă, unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori;

-Se permite activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare, în intervalul orar 6,00 – 23,00, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului, în localităţile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă;

-Se permite activitatea operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc, în intervalul orar 6,00 – 23,00, fără a depăşi 30% din capacitatea maximă a spaţiului în localităţile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5 şi mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă.

-Este interzisă activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum a produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor în localitățile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă;

-Este permisă activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare doar pentru persoanele cazate în aceste unități, în localitățile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă;

-Se permit prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi a băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective, ale operatorilor economici din localitățile cu indidența peste 3/1000 de locuitori, din anexă, cu condiția limitării la cel mult 3 cumpărători aflați simultan în incinta spațiului respectiv și cu asigurarea obligatorie a unei distanțe minime de 2 m între persoanele aflate în zona casei de marcat;

-Este interzisă activitatea operatorilor economici licențiați în domeniul jocurilor de noroc în localitățile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă;

-Sunt interzise activitățile în cadrul cinematografelor, instituțiilor de spectacole și/sau concerte în localitățile din județul Argeș unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori, prevăzute în anexă.

Localitățile din județul Argeș, din anexă, în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare decât 1,5/1.000 de locuitori și mai mică sau egală de 3/1.000 de locuitori sunt următoarele:
-ALBESTII DE ARGES;
-ALBESTII DE MUSCEL;
-BĂLILEȘTI;
-BĂICULEȘTI;
-BUZOIEȘTI;
-CĂLINEȘTI;
-CICĂNEȘTI;
-CIOFRANGENI;
-COȘEȘTI;
-DAMBOVICIOARA;
-DOBREȘTI;
-LEREȘTI;
-MĂLURENI;
-MIROȘI;
-MERIȘANI;
-MICEȘTI;
-MUSĂTEȘTI;
-POIANA LACULUI;
-POPEȘTI;
-PRIBOIENI;
-ROCIU;
-RUCĂR;
-STÂLPENI;
-SUSENI;
-SCHITU GOLEȘTI;
-VALEA IAȘULUI;
-VALEA MARE PRAVĂȚ;
-VEDEA.

Localitățile din județul Argeș, din anexă, în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 3/1.000 de locuitori sunt următoarele:
-ALBOTA;
-BASCOV;
-BOGAȚI;
-BRADU;
-BUDEASA;
-CUCA;
-GODENI;
-MĂRĂCINENI;
-MIOARELE;
-MOȘOAIA;
-CÂMPULUNG;
-CURTEA DE ARGEȘ;
-PITEȘTI;
-COSTEȘTI;
-MIOVENI;
-ȘTEFĂNEȘTI;
-TOPOLOVENI;
-POIENARII DE ARGEȘ;
-TEIU.

Omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar prinţul Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.
În acelaşi dosar, oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein şi Benyamin Steinmetz au fost condamnaţi la câte cinci ani închisoare cu executare, scrie agerpres.ro.
În timp ce Remus Truică a fost luat de polițiști de pe domeniul său, Paul Philippe Lambrino, cel care și-a schimbat numele în Paul al României, nepotul bastard al lui Carol II-lea, se pare că a fugit în Portugalia și va fi dat în urmărire internațională.

De asemenea, jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

Cine sunt șmecherii care au prăduit

Paul al României: nepotul bastard al lui Carol II-lea. Traian Băsescu este nașul de botez al copilului cuplului Paul Lambrino și prințesa Lia, iar avocatul (ce-i drept până la un anumit moment) al lui Paul Lambrino în acest dosar a fost fostul senator și lider al PDL Argeș, controversatul Mircea Andrei. Calitatea de "os regal" a lui Paul Lambrino nu a fost recunoscută niciodată de Casa Regală a României și de Regele Mihai. Cât privește calitatea de prinț al României, așa cum s-a autointitulat, ce mai este de spus? Regii României au fost ai României pentru că acest popor i-a considerat demni să poarte această titulatură pentru ceea ce au făcut pentru această țară. Ce a făcut Paul Lambrino? A furat, iată, o spun judecătorii!

Remus Truică – om de afaceri, fost director de cabinet al premierului Adrian Năstase

Robert Roşu – avocat la „Ţuca, Zbârcea şi asociaţii”

Benjamin Steinmetz – om de afaceri israelian. A fost considerat cel mai bogat evreu şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. A fost locul 178 mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari. Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana.

Steinmetz a fost vizat de o anchetă a FBI, însă americanii nu au formulat acuzaţii direct la adresa lui, ci doar a unui director din compania miliardarului. În 2013, The New Yorker şi The Guardian au scris pe larg despre modul în care Beny Steinmetz a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari).

Steinmetz este suspectat că ar fi apelat la compania de detectivi internaționali, Black Cube, în cazul fostei șefe DNA.

Tal Silberstein – fost consultant politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi al PDL şi al preşedintelui României, Traian Băsescu.

Andrei Marcovici – fost consilier la Cancelaria premierului Tăriceanu. Procurorii susţineau despre el: „considerat „omul lui Tal”, persoana cu care se discuta în lipsa acestuia sau care transmitea dispoziţiile inculpatului Tal Silberstein; fiind consilier al primului ministru, a contribuit la întărirea convingerii inculpatului Al României Paul în influenţa reală a grupului în lumea politică”.

 



În 27 iunie 2019, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe omul de afaceri Remus Truică la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani în dosarul retrocedării Pădurii Snagov. În acelaşi dosar, Prinţul Paul a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
Omul de afaceri Remus Truică a fost acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar prinţul Paul a fost acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.

Procurorii DNA arătau că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50 la sută şi 80 la sută, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.


”Aceasta, pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie şi de afaceri cu membri ai Guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe”, preciza DNA.

După dobândirea Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului de 9.523.769 de euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului de 135.874.800 de euro, menţionau procurorii.

Minuta ședinței:

”345/64/2016 – Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov şi de părțile civile Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecșia Plantelor împotriva sentinţei penale nr. 39 din data de 27 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Brașov – Secţia Penală.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

I. Respinge cererile inculpaților Roşu Robert Mihăiţă şi SC Reciplia SRL formulate în temeiul art. 52 alin. 3 Cod procedura penală.

II. Înlătură dispoziția privind schimbarea încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu reținută în legătură cu retrocedarea suprafeţei de teren de 46,78 ha din Pădurea Snagov.

III.1 Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului Truică Remus în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor. În temeiul art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Truică Remus la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal (1969) pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). Majorează pedeapsa aplicată inculpatului Truică Remus de la 4 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influenţă prevăzută de art. 257 alin. 1 Cod penal (1969), cu aplicarea art. 5 Cod penal. În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). Majorează pedeapsa aplicată aceluiași inculpat de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. a din Legea nr.656/2002 [art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, după republicarea legii], cu aplicarea art. 5 Cod penal (faptă descrisă în rechizitoriu la pct. 5 de la încadrarea în drept). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 26 Cod penal (1969) rap. la art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal (1969) pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Codul penal (1969), contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Truică Remus prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an închisoare, urmând ca acesta să execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare. În temeiul art. 35 alin. 3 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal (1969) pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În temeiul art. 71 Cod penal (1969), interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 88 Cod penal (1969), deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Truică Remus durata reținerii și arestului la domiciliu de la 09.12.2015 la 21.06.2016, inclusiv.

2. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 86/1- 86/4 și art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) în ceea ce îl privește pe inculpatul Al României Paul Philippe. În temeiul art. 6/1 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. d Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Al României Paul Philippe la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracţiunii de cumpărare de influenţă. În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 26 Cod penal (1969) rap. la art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. b, alin. 2 și alin. 3 Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 26 Cod penal (1969) rap. la art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. b, alin. 2 și alin. 3 Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal (1969), contopeşte pedepsele aplicate inculpatului Al României Paul Philippe prin prezenta decizie, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare. În temeiul art. 71 Cod penal (1969), aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal (1969). În temeiul art. 88 Cod penal (1969), deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Al României Paul Philippe durata reținerii și arestului la domiciliu de la 12.12.2015 până la 21.06.2016, inclusiv.

3. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 86/1 – 86/4 ?i art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) în ceea ce o privește pe inculpata Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela. În temeiul art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1, art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b ?i art. 45 alin. 1 Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatei Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, de 3 ani închisoare și de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal, în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpata să execute pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a ?i lit. b Cod penal. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal.

4. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Roșu Robert Mihăiță prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal. În temeiul art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 297 alin. 1, art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa principală de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi lit. b Cod penal, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Băneasa). În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 alin. 2 Cod penal, contopește pedepsele aplicate inculpatului Roșu Robert Mihăiță prin prezenta decizie în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv de 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. lit. a, b și g Cod penal. În temeiul art. 72 Cod penal, deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului la domiciliu din data de 10.12.2015 până la 11.03.2016, inclusiv.

5. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Tal Silberstein prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Tal Silberstein la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și c Cod penal pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal.

6. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Benyamin Steinmetz prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Benyamin Steinmetz la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și c Cod penal pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal.

7. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Andronic Dan Cătălin prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Andronic Dan Cătălin la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal, pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării). În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Andronic Dan Cătălin, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal. În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Andronic Dan Cătălin va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistență Integrată pentru Adicții București sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3, București. În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Constată că inculpatul Andronic Dan Cătălin a fost reținut pe o durată de 24 ore de la 10.12.2015 până la 11.12.2015.

8. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Marcovici Marius Andrei prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Marcovici Marius Andrei la pedeapsa de 3 închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării). În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 91 Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Marcovici Marius Andrei, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal. În baza art. 93 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Marcovici Marius Andrei va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Agenția Națională Antidrog – Centrul de Asistență Integrată în Adicții Obregia sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Socială, sector 6, București. În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Constată că inculpatul Marcovici Marius Andrei a fost reținut pe o durată de 24 ore de la 9.12.2015 până la 10.12.2015.

9. În temeiul art. 386 alin. 1 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului Mateescu Lucian Claudiu prin rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal. În temeiul art. 367 alin. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Mateescu Lucian Claudiu la pedeapsa de 3 închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal, pentru săvârșirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma aderării). În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 91 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Mateescu Lucian Claudiu, pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal. În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul condamnat va respecta următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Mateescu Lucian Claudiu va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Agenția Națională Antidrog – Centrul de Asistență Integrată a Adicțiilor Pericle sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, sector 4, București. În baza art. 404 alin. 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Constată că inculpatul Mateescu Lucian Claudiu a fost re?inut pe o durată de 24 ore de la 9.12.2015 până la 10.12.2015.

10. În temeiul art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. b, alin. 2 și alin. 3 Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata Gheorghiță Dragomira la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c Cod penal. În temeiul art. 86/1 şi art. 86/2 Cod penal (1969) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatei Gheorghiță Dragomira, pe un termen de încercare de 6 ani. În temeiul art. 86/3 alin. 1 Cod penal (1969) dispune ca pe durata termenului de încercare inculpata condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă. Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86/4 rap. la art. 83 şi art. 84 Cod penal (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

11. În temeiul art. 26 Cod penal (1969), art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. b și alin. 2 Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata Dicu Corina Teodora la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c Cod penal (1969) pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b și lit. c Cod penal (1969). În temeiul art. 86/1 şi art. 86/2 Cod penal (1969) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatei Dicu Corina Teodora, pe un termen de încercare de 9 ani. În temeiul art. 86/3 alin. 1 Cod penal (1969) dispune ca pe durata termenului de încercare inculpata condamnată să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă. Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86/4 rap. la art. 83 şi art. 84 Cod penal (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

12. În temeiul art. 26 Cod penal (1969), art. 248, art. 248/1 Cod penal (1969) și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. 2, art. 76 alin.1 lit. b, alin. 2 și alin. 3 Cod penal (1969) și art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Stoian Ioan la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Ferma Regală Băneasa). În temeiul art. 71 Cod penal (1969), interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal. În temeiul art. 86/1 şi art. 86/2 Cod penal (1969) dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului Stoian Ioan, pe un termen de încercare de 6 ani. În temeiul art. 86/3 alin. 1 Cod penal (1969) dispune ca pe durata termenului de încercare inculpatul condamnat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă. Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 rap. la art. 83 şi art. 84 Cod penal (1969), privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

13. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Mușat Apostol la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal.

14. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Dima Niculae la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal.

15. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Jecu Nicolae la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal.

16. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata Popa Caterina la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal.

17. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Olteanu Gheorghe la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a ob?inut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal.

18. În temeiul art. 297 alin. 1 Cod penal rap. la art. 309 Cod penal și art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Delcea Valentin la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave (în legătură cu Pădurea Snagov). În temeiul art. 66 Cod penal, interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și g Cod penal, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 Cod penal, interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b ?i g Cod penal. 1

9. Înlătură aplicarea dispozi?iilor art. 86/1 – 86/4 și art. 71 alin. 5 Cod penal (1969) în ceea ce îl privește pe inculpatul Chiriac Theodor. În temeiul art. 88 Cod penal (1969), deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Chiriac Theodor durata reținerii și arestului la domiciliu de la 2.03.2016 până la 14.03.2016, inclusiv.

IV. În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, desființează următoarele înscrisuri: – Procesul verbal al Consiliului de administrație al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor din data de 2.09.2008; – Procesul verbal al Consiliului de administrație al Institutului de Cercetare- – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor din data de 26.09.2008; – Decizia nr. 30 din data de 26.09.2008 a Consiliului de Administrație al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor; – Protocolul de predare – preluare din data de 26.09.2008 încheiat între Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și Al României Paul Philippe privind suprafața de 170.924,975 m.p.; – Hotărârea nr. 7 din 14.01.2004 a Comisiei județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; – Procesul verbal din 9 martie 2006 al Comisiei locale Snagov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și Anexa nr. 37 (în parte, cu privire la cererea inculpatului Al României Paul Philippe); – Hotărârea nr. 1156 din 07.06.2006 a Comisiei județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; – Hotărârea nr. 661 din 02.03.2007 a Comisiei județene Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; – Procesul verbal de punere în posesie a inculpatului Al României Paul Philippe din data de 26.06.2007 întocmit de Comisia locală Snagov pentru suprafața de 9,97 ha; – Titlul de proprietate nr. 243 din 07.08.2007 emis de Comisia județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; – Procesul verbal de punere în posesie a inculpatului Al României Paul Philippe nr. 16.085 din data de 15.08.2007 întocmit de Comisia locală Snagov pentru suprafața de 36,78 ha; – Titlul de proprietate nr. 246 din 31.08.2007 emis de Comisia județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

V. Înlătură dispoziția de la pct.V.2 din sentința apelată privind măsura confiscării speciale de la inculpata SC Reciplia SRL. În temeiul art. 397 alin. 1 și alin. 3 rap. la art. 256 și art. 25 alin. 2 Cod procedură penală, admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul reintegrării terenului în suprafață de 170.924,975 m.p., ce a făcut obiectul deciziei nr. 30 din data de 26.09.2008 și a Protocolului de predare – preluare nr. 2847 din 26.09.2008, în proprietatea publică a statului, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens. Înlătură dispozițiile de la pct. V.3 şi V.5 din sentința apelată cu privire la măsura confiscării speciale de la inculpatul Truică Remus și de la SC Mercure Commerce International SRL. În temeiul art. 397 alin. 1 și alin. 3 rap. la art. 256 și art. 25 alin. 2 și 3 Cod procedură penală, admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA și dispune restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, în sensul reintegrării următoarelor terenuri: – terenul de 67393 m.p. înscris în C.F. nr. 104238 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7970) Snagov, nr. cadastral 5827/4/2; – terenul de 110682 m.p., înscris în C.F nr. 104373 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7449) Snagov, nr. cadastral 5830/4; – terenul de 68300 m.p. (68344 măsurat), înscris în C.F. nr. 104678 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7138 Snagov), nr. cadastral 5825; – terenul de 75400 m.p., înscris în C.F. nr. 104234 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7966 Snagov), nr. cadastral 5843/2, în valoare de 41281,5 euro. – terenul de 14000 m.p., înscris în C.F. nr. 104621 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7095 Snagov), nr. cadastral 5817; – terenul de 9300 m.p., înscris în C.F. nr. 104622 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7096 Snagov), nr. cadastral 5808; – terenul de 6534 m.p., înscris în C.F. nr. 102687 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7440) Snagov, nr. cadastral 5827/2; – terenul de 43459 m.p., înscris în C.F. iniţială nr.7447 Snagov şi dezmembrat ulterior în 43 de parcele cu numerele cadastrale 5830/2/1-5830/2/43 și – terenul de 28799 m.p., înscris în C.F. nr. 102714 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7448) Snagov, nr. cadastral 5830/3 în proprietatea statului sau, după caz, a unității administrativ teritoriale Snagov, urmând ca partea civilă, în calitate de reprezentant al Statului Român, și unitatea administrativ teritorială să întreprindă toate demersurile necesare în acest sens.

În temeiul art. 998, 999 rap. la art. 1003 Cod civil anterior, obligă în solidar pe inculpații Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Al României Paul Philippe, Mușat Apostol, Dima Nicoale, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Delcea Valentin și Olteanu Gheorghe la plata sumei de 1.019.285,49 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA, în calitate de reprezentant al Statului Român, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

În temeiul art. 397 alin. 1 și 3 Cod procedură penală, admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor și, în temeiul art. 998, 999 rap. la art. 1003 Cod civil anterior, obligă în solidar pe inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Al României Paul Philippe, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora și Stoian Ioan la plata sumei de 17829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul BNR din ziua plății efective, către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile materiale.

VI. Menține următoarele măsuri asigurătorii:

– cu privire la inculpatul Truică Remus – cele instituite prin ordonanța procurorului din 1.03.2016 asupra terenurilor de 75400 m.p., înscris în C.F. nr. 104234 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7966 Snagov), nr. cadastral 5843/2; de 9300 m.p., înscris în C.F. nr. 104622 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7096 Snagov), nr. cadastral 5808 şi de 14000 m.p., înscris în C.F. nr. 104621 (provenită din conversia de pe hârtie a C.F. nr. 7095 Snagov), nr. cadastral 5817, iar cele instituite prin ordonanțele procurorului din 08.12.2015, 12.02.2016, 1.03.2016, 07.04.2016, 11.03.2016, 27.01.2016, 25.03.2016 până la concurenţa sumei de 17829,73 euro:

– cu privire la inculpatul Al României Paul Philippe – cele instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015, 01.03.2016, 11.03.2016, până la concurenţa sumei de 5.037.115,22 euro;

– cu privire la inculpata SC Reciplia SRL – cele instituite prin ordonanţele procurorului din 08.12.2015 şi 02.03.2016 asupra bunurilor imobile;

– cu privire la Chiriac Theodor – cele instituite prin ordonanţele procurorului din 01.03.2016, 25.03.2016, 02.03.2016 şi 10.05.2016, până la concurenţa sumei de 45000 de euro;

– cu privire la SC Mercure Commerce International SRL – cele instituite prin ordonanţa procurorului din data de 04.03.2016;

-cu privire la Roșu Robert Mihăiță – cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele 08.12.2015, 12.02.2016, 11.03.2016 şi 25.03.2016 până la concurența sumei de 17829,73 euro;

– cu privire la inculpata Păvăloiu Nela – cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01.03.2016, 11.03.2016, 25.03.2016 până la concurența sumei de 1.019.285,49 euro;

– cu privire la inculpatul Muşat Apostol – cea instituită prin ordonanţa procurorului din data de 01.03.2016 până la concuren?a sumei de 1.019.285,49 euro;

– cu privire la inculpatul Dima Niculae – cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016 până la concurența sumei de 1.019.285,49 euro;

– cu privire la inculpatul Jecu Nicolae – cele instituite prin ordonanţele procurorului din datele de 01.03.2016, 02.03.2016 şi 25.03.2016 până la concuren?a sumei de 1.019.285,49 euro.

Ridică măsura sechestrului asigurător cu privire la inculpata SC Reciplia SRL instituită prin ordonanţa din 08.12.2015 asupra conturilor societăţii.

VII. În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpaţii Tal Silberstein și Benyamin Steinmetz la câte 40.000 lei, pe inculpatul Roșu Robert Mihăiță la 35.000 lei, pe inculpații Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei și Mateescu Lucian Claudiu la câte 20.000 lei, pe inculpatul Mușat Apostol la 6.000 lei, iar pe inculpații Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora, Stoian Ioan, Dima Niculae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Olteanu Gheorghe și Delcea Valentin la câte 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 276 alin. 1, 2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe inculpații Truică Remus, Roșu Robert Mihăiță, Al României Paul Philippe, Gheorghiță Dragomira, Dicu Corina Teodora și Stoian Ioan la plata sumei de câte 2000 lei către partea civilă Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului pentru expertiză și suma de câte 1000 lei contravaloarea onorariului avocatului ales.

În temeiul art. 276 alin. 1, 2 și 4 Cod procedură penală, obligă pe inculpa?ii Ignatenko (fostă) Păvăloiu Nela, Al României Paul Philippe, Mu?at Apostol, Dima Nicolae, Jecu Nicolae, Popa Caterina, Delcea Valentin și Olteanu Gheorghe la plata sumei de câte 3130 lei către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov, reprezentând cheltuieli judiciare.

Men?ine celelalte dispoziții ale sentin?ei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii. Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații Truică Remus, SC Reciplia SRL, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Andronic Dan Cătălin, Mateescu Lucian Claudiu, Marcovici Marius Andrei, Al României Paul Philippe și Chiriac Theodor împotriva aceleiași sentințe penale. Constată că prin încheierea din data de 4 iunie 2020 s-a luat act că inculpatul Roșu Robert Mihăiță și-a retras apelul formulat împotriva aceleiași sentințe penale. Ia act de retragerea apelurilor declarate de inculpaţii Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein și Moshe Agavi împotriva aceleiași sentințe penale.

În temeiul art. 276 alin. 5 Cod procedură penală, respinge cererea intimatei SC Hoda Project SRL de acordare a cheltuielilor judiciare.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă apelanții inculpați Truică Remus, SC Reciplia SRL, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Andronic Dan Cătălin, Mateescu Lucian Claudiu, Marcovici Marius Andrei, Al României Paul Philippe și Chiriac Theodor la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă apelanții inculpați Benyamin Steinmetz, Tal Silberstein și Moshe Agavi la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat Roșu Robert Mihăiță la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi: SC Reciplia SRL, Marcovici Marius Andrei, Al României Paul Philippe, Andronic Dan Cătălin, Ignatenko (fostă Păvăloiu) Nela, Chiriac Theodor, Mateescu Lucian Claudiu, Truică Remus şi pentru intimaţii inculpaţi: Tal Silberstein, Moshe Agavi, Benyamin Steinmetz, Roşu Robert Mihăiţă, Popa Caterina, Dicu Corina Teodora, Gostin Marin, Dima Niculae, Olteanu Gheorghe, Delcea Valentin, Muşat Apostol, Jecu Nicolae, Sin Gheorghe şi Gheorghiţă Dragomira, în sumă de câte 1100 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat Stoian Ioan, în sumă de 1253 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul cuvenit traducătorilor de limbă engleză pentru inculpatul Al României Paul Philippe și martora A României Lia Georgia se suportă din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 decembrie 2020”.

Context. Decizia Curții de Apel Brașov

În iunie 2019, la fond, la Curtea de Apel (CA) Brașov, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat la 4 ani de detenţie efectivă, iar Paul al României, la 3 ani cu suspendare, în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa şi a Pădurii Fundu Sacului din Snagov.

CA Brașov i-a achitat însă pe israelienii Benjamin Steinmetz, Tal Silberstein și Moshe Agavi. Și consultantul politic al fostului premier, Călin Popescu Tăriceanu, jurnalistul Dan Andronic, a fost achitat.

În schimb, Curtea de Apel Brașov a dispus confiscarea a 45 de hectare de teren şi a peste 12,5 milioane de euro de la omul de afaceri Remus Truică, Paul al României şi de la firma condusă de Truică, Reciplia SRL, în spatele căreia s-ar afla un holding controlat de miliardarul israelian, Beny Steinmetz, potrivit deciziei CA Braşov.

Judecătorii brașoveni au dispus confiscarea a peste 37 de hectare aflate în proprietatea companiei Reciplia şi a altor 8 hectare ajunse în proprietatea firmei Mercure Commerce International. Compania Reciplia a fost condamnată ca persoană juridică la o amendă penală de 200.000 de lei.

În plus, magistrații din Brașov au dispus confiscarea echivalentului în bani a 38 de hectare înstrăinate de Reciplia şi Remus Truică, în valoare de aproape 8,5 milioane de euro. De asemenea, judecătorii au dispus confiscarea a 4 milioane de euro, bani aflaţi sub sechestru în conturile lui Paul al României.

Prejudiciul din dosar se ridică la peste 145 de milioane de euro, peste 135 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa şi aproape 10 milioane de euro, pădurea Fundu Sacului din Snagov.

Instanţa brașoveană a dispus ridicarea sechestrului asigurător asupra mai multor conturi, acţiuni şi imobile aflate în proprietatea unor inculpaţi pentru care s-a dispus achitarea, cum ar fi Dan Andronic.

Acesta avea sechestru pe mai multe conturi, imobile din Răcari (judeţul Dâmboviţa), jumătate de apartament din Sinaia şi pe acţiuni la companiile sale de consultanţă, D.A. Communication şi First Communication, şi la editura Evenimentul şi Capital.

CA Brașov a ridicat și sechestrul asupra unor terenuri deţinute de Remus Truică cu fosta lui soţie, Irina.

Despre ce e vorba în dosarul ferma Băneasa

Gruparea – despre care procurorii DNA Braşov susţin că ar fi condusă de miliardarul israelian Benjamin Steinmetz – ar fi pus mâna ilegal, împreună cu Remus Truică şi Paul al României, pe 28 de hectare de teren ale fostei Ferme Regale de la Băneasa şi pe 47 de hectare de pădure la Snagov.

Începând cu luna noiembrie 2006, inculpaţii Truică Remus, Roşu Robert Mihăiţă (avocat la Ţuca Zbârcea şi asociaţii . n.r.), Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de Al României Paul Philippe prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici. Inculpaţii Andronic Dan, Marcovici Marius Andrei, Moshe Agavi şi Mateescu Lucian au aderat ulterior la grupul infracţional: primii trei în anul 2007, ultimul în anul 2011”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii susţin că fiul bastardului regelui Carol, Paul Lambrino sau Paul al României (şi-a trecut această titulatură în cartea de identitate), a revendicat ilegal averea bunicului său.

Ilegal întrucât nu avea recunoscută calitatea de moştenitor (abia în 2012 i-a fost recunoscută această calitate) şi a revendicat proprietăţi precum Ferma Regală de la Băneasa, ce aparţineau Domeniilor Coroanei. Aceste domenii nu erau în proprietatea Casei regale, ci erau proprietăţi ale Statului român, date în folosinţă Casei regale.

În 2006, Paul Al României şi-a vândut drepturile succesorale companiei Reciplia condusă de Truică şi controlată de holdingul lui Steinmetz. Gruparea ar fi reuşit apoi să dobândească terenurile prin corupţie şi protecţie la nivel înalt.

Ar fi încercat să pună mâna chiar pe castelul Peleş şi să ceară despăgubiri pentru domeniul regal de la Balcic

Mai mult, gruparea ar fi atentat la întreaga avere a Casei Regale. „Ulterior, ca urmare a contractului de cesiune, inculpatul Al României Paul Philipe a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a unor bunuri ce urmau a fi retrocedate, între care actele adiţionale la acesta din datele de 20.03.2007, (vizând respectiv 12 bunuri imobile, între care şi Palatul Peleş), 04.04.2007 (vizând bunurile imobile care compun domeniul regal Balcic), 04.10.2007 (vizând 11 bunuri imobile, terenuri agricole, forestiere precum şi clădiri în Sinaia şi Bucureşti), precum şi antecontracte de vânzare -cumpărare, înţelegeri”, arăta DNA.

Paul Lambrino s-a judecat cu Casa Regală a României pentru a fi recunoscut drept prinţ moştenitor şi pentru a dobândi o parte din averea Casei Regale. În februarie 2012, Instanţa Supremă a recunoscut sentinţa din 1955 a unei instanţe din Lisabona prin care tatăl lui Paul, Carol Mircea Grigore, era recunocut ca fiu al regelui Carol al II-lea.

ICCJ i-a recunoscut lui Paul Lambrino calitatea de nepot al regelui Carol al II-lea şi drepturile ce decurg de aici în ce priveşte averea regelui exilat (nu averea Casei regale). Potrivit Casei regale a României, decizia Înaltei Curţi din 2012 nu a creat niciun drept dinastic şi nici nu a stabilit apartenenţa lui Paul al României la Familia regală.

Cătălin Rădulescu este cercetat penal de DNA pentru modul cum a obținut, în 2016, titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant”. Procurorii susțin că acesta era în Pitești după fuga dictatorului, nu în Timișoara sau București.
Anunţul DNA vine exact în ziua în care se împlinesc 31 de ani de la izbucnirea Revoluţiei la Timişoara. Potrivit unor surse judciare, dosarul este instrumentat de fratele fostului ministru Raluca Prună.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus urmărirea penală față de Cătălin Marian Rădulescu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite și fals în declarații în formă continuată.

Alături de el, sunt cercetați Adrian Sanda, la data faptei secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist (S.S.P.R.) și președinte al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, Corina Denisa Tănase, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant și Cristina Valentina Cechi, la data faptei membru al Comisiei pentru eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant.

Potrivit DNA, cei trei sunt cercetați pentru abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite.

„Suspecții Sanda Adrian, Tănase Corina Denisa și Cechi Cristina Valentina, (....) cu încălcarea prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările ulterioare, ar fi acordat, în cursul anului 2016, titlul de <Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu Rol Determinant> suspectului Rădulescu Cătălin Marian, deși acesta nu îndeplinea una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv pe aceea de a fi desfășurat activități revoluționare într-o localitate în care, în urma acțiunilor și confruntărilor cu forțele de represiune, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până în data de 22 decembrie 1989, ora 12:10 – ora fugii dictatorului Nicolae Ceaușescu”, susțin procurorii DNA în ordonanță.

Titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 – Luptător cu rol determinant” se acordă în baza prevederilor Legii nr. 341/2004, cu modificările ulterioare, privind recunoștința pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977.

„Concret, membrii comisiei ar fi admis cererea formulată de suspectul Rădulescu Cătălin Marian și ar fi constatat îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant doar pe baza a două declarații (din 2015 și 2016) în care acesta ar fi precizat aspecte neconforme cu realitatea cu privire la activitatea sa revoluționară în orașele Timișoara și București în perioada 16-21 decembrie 1989. Declarațiile respective ar fi contrazise în mod evident de documentele existente la dosarul administrativ al acestuia, existent la S.S.P.R., din care ar rezulta că suspectul a desfășurat activitate revoluționară doar în orașul Pitești, începând cu data de 22 decembrie 1989, după fuga dictatorului, nicidecum în orașele Timișoara și București”, arată DNA.

Ca urmare a acestor demersuri, lui Marian Cătălin Rădulescu i-a fost acordat, prin decret prezidențial, titlul de „Luptător cu Rol Determinant”, cu consecința obținerii în mod necuvenit de către acesta a unei indemnizații de gratitudine în valoare de 2.020 lei/lunar începând cu data de 1 ianuarie 2015, în total 143.420 lei.

Cătălin Rădulescu nu va mai face parte din noul Parlament.

Doi piteșteni dispar din Consiliul de Administrație al Nuclaerelectrica într-o singură ședință. Este vorba despre Iulian-Robert Tudorache, care renunţă la funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica cu doi ani înainte de expirarea mandatului și de Cristian Gentea, care între timp a fost ales Primar al Piteștiului. Și

Robert Tudorache, ajuns președine al CA al Nuclearelectrica din postura de secretar de stat la Energie, pe vremea când era la ALDE, demisionează (sau a fost pus să demisioneze având în vedere că are carnet de social-democrat) din această funcție extrem de bănoasă. Acum, Robert Tudorache este consilier muncipial în Pitești tot din partea PSD.
Aceste modificări se vor face însă abia la sfârșitul lui ianuarie 2021.

 Consiliul de Administraţie al Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, a convocat acţionarii pe 27 ianuarie, unul dintre punctele de pe ordinea de zi fiind revocarea lui Iulian-Robert Tudorache din funcţia de membru al CA, ca urmare a renunţării la mandat, potrivit unui raport la bursă citat de Ziarul Financiar.

Iulian-Robert Tudorache a fost pentru prima oară ales în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Nuclearelectrica în mai 2017, pentru patru luni, în locul Danielei Lulache care nu fusese reconfirmată la conducerea Consiliului. Ulterior, în octombrie 2018, acesta a primit patru ani în funcţia de preşedinte al CA.

Totodată, în aceeaşi zi, acţionarii vor trebui să aprobe revocarea lui Cristian Gentea din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie ca urmare a încetării de drept a contractului de mandat, având în vedere că acesta a fost ales recent primar al municipiului Piteşti.

Cristian Gentea a fost numit în funcția de membru în Consiliul de Administrație al SNN în septembrie 2018, pentru un mandat de 4 ani.

Nuclearelectrica are 5,1 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 82,5% de statul român prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

De la începutul anului, acţiunile SNN se tranzacţionează în creştere cu 19%, pe fondul unor tranzacţii de 407 milioane de lei.

Decizia vine la numai două luni de la parafaret un acord interguvernamental extins între România și SUA și care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru țara noastră, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil de la noi.

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 16 decembrie a.c., decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 6 decembrie 2020, în ziua de luni, 21 decembrie 2020, ora 12:00, la Palatul Parlamentului.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a hotărât în ședința de astăzi, 15 decembrie, să interzică funcționarea teraselor prevăzute cu mai mult de o latură închisă (cu sau fără tavan) indiferent de materialului din care este confecționată aceasta și de natura materialului, conform Hotărârii CJSU nr 63/15.12.2020.
În cazul nerespectării acestei decizii și în urma încălcării în mod repetat de către agenții economici a acestei măsuri, autoritățile vor cere, în condițiile legii, retragerea autorizației de funcționare. Decizia vine pe fondul controalelor efectuate de autorități la nivel județean, privind respectarea normelor și măsurilor stabilite privind combaterea răspândirii viruslui SARS-CoV-2.
În cadrul aceleiași ședințe, CJSU Argeș a hotărât să permită organizarea de piețe volante, inclusiv a celor specifice sărbătorilor de iarnă, cu impunerea și respectarea normelor de siguranță sanitară pe perioada stării de alertă.
Textul integral al Hotărârii CJSU nr63/15.12.2020 poate fi consultat aici: https://ag.prefectura.mai.gov.ro/des.../situatii-de-urgenta/

Anul acesta a fost unul cu investiții importante în domeniul amenajărilor hidrotehnice din județul nostru și nu numai. Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea a finalizat investiția „Regularizarea pârâului Vârtej”, afluent al râului Cotmeana, în localitatea Băbana, județul Argeș. Au fost executate apărări de mal cu ziduri de gabion pe o lungime de 516 metri pe pârâul Vârtej și 550 metri pereu betonat rezemat pe grinda de beton pe pârâul Cotmenița. A fost realizată recalibrarea albiei pârâului Vârtej pe o lungime de 2.000 de metri și s-au construit 3 praguri de fund pe pârâul Cotmenița.
O altă investiție finalizată în proporție de peste 90% este mărirea gradului de siguranță în exploatare a barajului Golești, prin lucrări de modernizare și automatizare, reabilitarea echipamentului hidromecanic, a instalațiilor electrice, a instalațiilor de iluminat, refacerea podului baraj și etanşarea rosturilor de la pile.
Pârâul Bascov a fost una dintre provocările Administrației Bazinale de Apă Argeș-Vedea din cauza inundațiilor produse repetat ca urmare a viiturilor, iar această investiție crește gradul de protecție la inundații a localităților riverane. Începută în 2018, lucrarea a avut ca obiective prevăzute amenajarea albiei pârâului Bascov pe o lungime de 25,5 km și protecția de mal pe o lungime de 2,1 km. Anul acesta au fost efectuate lucrări de amenajare a albiei în localitățile Drăganu, Cotmeana și Pitești, lucrări de protecție mal în localitățile Bascov și Pitești și de praguri de fund din gabioane și anrocamente în localitățile Bascov și Pitești. În prezent se lucrează în zona municipiului Pitești, amonte de confluența pârâului Bascov cu râul Argeș.
Una dintre lucrările noi începute în acest an de către ABA Argeș-Vedea este “Regularizarea pârâului Budeasa, zona de debușare în rigola dig mal drept a acumulării Mărăcineni”. Investiția presupune realizarea de lucrări pe pârâul Budeasa în zona comunelor Budeasa și Mărăcineni și constau în apărări de mal pe o lungime de 1,2 km, 3 praguri de fund și recalibrarea albiei pe o lungime de 3,6 km.

 

O pacienta detubată din greșeală de un brancardier, la Spitalul Victor Babeș din Capitală, a decedat. Femeia era și ea în stare gravă, avea COVID, dar era în viață. Totodată, ministrul Sănătății a cerut Direcției de Sănătate Publică București să verifice procedurile și fișele de post ale cadrelor medicale.

Pacienta era intr-un salon cu 2 paturi. În cursul zilei, doctorul curant a constantat decesul celeilalte paciente. Conform procedurii, persoana decedată este acoperită în întregime cu un cearșaf, însă este lăsată intubată și conectată la aparate timp de 2 ore.
 
După cele două ore, un asistent medical o decuplează de la aparate și o lasă intubată, dar acoperită, potrivit procedurii. În urma asistentului, brancardierul de serviciu ia persoana decedată și o duce la morgă, în mod normal, intubată.

Din primele informații, brancardierul de la Victor Babeș nu ar fi văzut-o pe femeia decedată, deoarece aceasta era acoperită, și s-a îndreptat spre cealaltă pacientă pe care a decuplat-o de la aparate, a detubat-o (deși procedura nu îi dă voie să facă asta) și a dus-o la morgă. Problema cea mare este că brancardierul nu are voie să realizeze niciun act medical și nu avea voie să pună mâna pe aparat pentru a detuba pacientul.
Medicul de gardă  din Terapie a anunțat medicul coordonator de gardă, coordonatorul gărzii a anunțat Poliția Și Procuratura. Aceasta este și procedura.

Instituția Prefectului Argeș informează că rata de incidență cumulată la nivelul județului este de 4,02/1000 de locuitori în ultimele 14 zile. Calculul ratei de incidență este realizat de către Direcția de Sănătate Publică Argeș. Localitățile din județ unde rata de incidență a depășit pragul de 3/1000 de locuitori în ultimele 14 zile sunt următoarele:
MOŞOAIA -7.33
BRADU -7.32
CUCA -7.18
MIOARELE -7.10
MUNICIPIUL PITEŞTI -6.40
DOBREŞTI -6.17
TEIU -6.14
ORAŞ TOPOLOVENI -5.73
BASCOV -5.57
ORAŞ ŞTEFĂNEŞTI -5.51
POIENARII DE ARGEŞ -5.13
GODENI -5.03
MĂRĂCINENI -4.88
MUNICIPIUL CÂMPULUNG -4.84
ALBOTA -4.68
PRIBOIENI -4.57
LUNCA CORBULUI -4.41
BUGHEA DE SUS -4.21
RUCĂR -4.13
STOLNICI -3.93
ORAŞ COSTEŞTI -3.92
SCHITU GOLEŞTI -3.89
MERIŞANI -3.63
ORAŞ MIOVENI -3.50
BOTENI -3.50
UDA -3.39
LEORDENI -3.33
MUNICIPIUL CURTEA DE ARGEŞ -3.25
CĂTEASCA -3.17
SĂPATA -3.07
BOGAŢI -3.04.

 

De Ziua Internațională a Voluntarului, sărbătorită în decembrie, Grupul CEZ își asumă o nouă misiune socială inspirată de energia voluntarilor care se implică în comunitate. Lansează împreună cu Organizația Salvați Copiii o campanie de strângere de fonduri prin care își propune să doteze secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin cu un incubator modern. Totul pentru o șansă în plus la viață.

Anual, 1 din 10 copii din România se naște prematur și are nevoie de îngrijire medicală specială. Datele arată că pierdem aproximativ 1.200 de nou-născuți anual. O treime dintre aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe de suport pentru mame și copii, precum și prin dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți cu echipamente medicale performante. În acest context, CEZ face primul pas în această direcție și sprijină proiectul „Fiecare Copil Contează” – dezvoltat de Salvații Copiii România prin campania care demonstrează că energia vine de la oameni.

Cum vă puteți implica?
În perioada 11-22 decembrie 2020, Grupul CEZ în România invită toate persoanele care doresc să doneze, să acceseze pagina dedicată pe site-ul Galantom.ro. Suma colectată va fi utilizată pentru achiziționarea unui incubator pentru secția de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin. În spiritul sărbătorilor de iarnă și în semn de recunoștință, la finalul campaniei vom dona un brad neconvențional, realizat de Maison Dadoo, persoanei care a contribuit cu cea mai mare sumă la îndeplinirea acestei misiuni.

„Știm că împreună putem face mai mult decât separat, iar solidaritatea este darul cel mai de preț pe care îl putem oferi comunității, în perioada sărbătorilor de iarnă. Alături de partenerii noștri, vă invităm să contribuim cu un gest care înseamnă o șansă în plus la viață, într-o luptă contracronometru. Le mulțumesc în avans tuturor celor se alătură efortului nostru de a sprijini maternitățile din România și sunt implicit aproape de familiile beneficiare.”, a declarat Ondrej Safar, CEO CEZ România.

“Pandemia a pus o presiune majoră pe un sistem medical ale cărui vulnerabilități le știm cu toții. În această perioadă, nașterile premature nu s-au oprit; dimpotrivă, bebelușii au avut nevoie de îngrijire specială, iar incubatoarele au fost de multe ori salvarea lor. Pentru noi este important să avem parteneri care să acționeze alături de noi solidar și eficient, pentru că este în joc viața celor mici”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Șeful Secției de Neonatologie a Spitalului Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, Dr. Frățilă Andreea, explică de ce este nevoie de un incubator nou: "Numărul prematurilor a crescut și aceștia necesită îngrijiri speciale încă din primele clipe de viață. Practic ceea ce se întâmplă în primele clipe poate decide destinul omuleţului care s-a grăbit să ajungă mai repede pe această lume. Pentru asigurarea confortului termic, nou-născuții prematuri necesită incubatoare. În secție avem incubatoare insuficiente, iar acestea sunt vechi, unele nu mai pot fi utilizate în condiții optime. Mulțumim tuturor celor care doresc să se alăture inițiativei Grupului CEZ și Organizației Salvați Copiii."

Anterior, în luna iulie, CEZ Vânzare și Salvați Copiii au făcut o #PromisiunePentruViitor și au donat 450 de tablete cu acces la internet timp de doi ani, prin care au facilitat educația online pentru unii dintre cei mai vulnerabili elevi identificați în comunitățile din județele Argeș, Dolj, Iași, Timiș, Caraș-Severin și Constanța. La începutul anului școlar 2020-2021, copiii, părinții, dar și cadrele didactice au participat la o serie de traininguri speciale.

Grupul CEZ în România continuă să investească în proiecte care aduc bunăstare, pe termen lung, comunităților locale și care vizează domenii precum sănătate și wellbeing, educație, mediu și dezvoltare locală.

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.