Multă lume a răsuflat ușurată după ce, recent, ministrul de interne Petre Tobă a anunțat că nu vor mai fi cazați imigranți la Câmpulung. Problema este că guvernul de tenocrați al lui Cioloș este mai labil decât miniștrii Transporturilor.

Pe finele anului trecut, același Tobă anunța, fără să se consulte cu nimeni din administrația locală sau populația, că până la jumătatea acestui an vor veni islamiștii în Câmpulung. Vreo 400 sau 600. Acum trei zile, s-a răzgândit, și a anunțat că nu mai vin. Întrebarea este, ce se va întâmpla dacă, același Tobă sau vreun alt ministru se răzgândește brusc, atunci când Merkel ne va trimite fizic imigranții în țară, și ușile centrului de la Câmpulung se vor deschide pentru a-i găzdui?
"În cursul anului trecut Inspectoratul General pentru Imigrări a propus MAI înființarea a trei centre suplimentare pentru cazarea migranților în localitățile Tășnad în județul Satu Mare, Bumbești Jiu, județul Gorj și Câmpulung Muscel, județul Argeș, prin preluarea unor unități aparținând Jandarmeriei Române.
Din dispoziția ministrului afacerilor interne, cele trei locații unde ar fi trebuit să fie amenajate respectivele centre au fost supuse unor evaluări complexe, constatându-se că acestea nu îndeplinesc cerințele necesare desfășurării în bune condiții a acestor activități.
În urma acestor concluzii, ministrul Petre Tobă a dispus încheierea demersurilor de operaționalizare a acestor centre în locațiile respective și identificarea de către Inspectoratul General pentru Imigrări a unor alte soluții, în conformitate cu prevederile legale", ni se spune într-un comunicat de presă. Adevărul este că reacția pare să survină după ce populația din cele trei județe și-a manifestat intens nemulțumirea față de o posibilă venire a imigranților. Și, în urma unor propuneri precum cea a ALDE la Câmpulung, nemulțumirea a devenit cunoscută la nivel național. Când va dicta însă Berlinul și Bruxelles-ul, cine credeți că va mai ține cont de ce nemulțumiți?
La Câmpulung, Sergiu Cicu aproape a finalizat semnăturile necesare pentru a impune în Consiliul Local o hotărâre privind organizarea unui referendum pe tema imigranților. Conform unor declarații date presei locale, liderul ALDE nu va stopa demersul, în ciuda anunțului lui Petre Tobă. Și bine face, pentru că, la cât de instabilă este clasa politică, un referendum tot ar fi necesar. Sigur, ar costa ceva bani, dar la cum s-au evaporat banii din bugetul de anul trecut, nimic nu ar fi prea scump pentru a-i transmite oricărui individ cu interesul național în gură și ce vrea populația din Câmpulung. Măcar, cine va fi primar, oricine va fi primar, la Câmpulung, va putea să pună, dacă va fi nevoie, dacă așa vor vrea câmpulungenii, piciorul în prag fără să îi fie frică de șefii politici de la București, în funcție de cum vor vrea cetățenii municipiului.
Pentru că, să fim sinceri, după plecarea lui Călin Andrei, nu a fost cineva care să conducă de fapt Primăria Câmpulung, PNL și PSD fiind pulbere, iar cei doi viceprimari luptându-se ca doi berbeci pentru un scaun pe care oricum îl vor avea sub fund doar câteva luni, insuficiente pentru a dovedi ceva oamenilor de acolo. Între timp, proiectele importante au cam murit, locuri de muncă nu au mai apărut pentru că investitorii nu au avut cu cine să vorbească. Și cum să ai cu cine vorbi când cei doi viceprimari se atacă prin instanțe și prin presă și amândoi semnează cu titulatura de primar, iar cele două partide se faultează reciproc în Consiliul Local. Cu actuala stare politică plus o enclavă de 600 de oameni (practic o comună sau un cartier), într-o cazarmă, veniți din Africa, ar fi fost rețeta perfectă pentru un cataclism.

 


Uniunea Europeană a ajuns la un acord cu 'o largă majoritate' cu privire la repartizarea a 120.000 de refugiați, transmite AFP. Planul a fost aprobat la Consiliul JAI, dar Cehia, Slovacia, România și Ungaria au votat împotrivă. Cu toate acestea, România fi obligată să preia peste 6000 de refugiați, deși capacitatea de găzduire din țara noastră este, conform guvernului și președinției, de numai 1780 de locuri. Ceea ce inițial era doar un zvon, a început să devină tot mai aproape ca ceva sigur. Fostul sediu al Jandarmeriei din Câmpulung urmează să fie transformat într-un centru pentru refugiaţi, unde ar urma să sosească aproximativ 200 de persoane. În prezent jandarmii au fost mutaţi într-un alt sediu, clădirea fiind pregătită pentru noile modificări.

Spaţiul prevede loc de cazare pentru 200 de imigranţi, aceştia vor fi în regim semideschis în intervalul orar 06.00-22.00. Se fac şi angajări, iniţial este nevoie de 30 de persoane ce vor fi recrutate din câmpul muncii, adică din sistemul MAI, dacă nu sunt solicitări se va organiza concurs pentru posturile vacante, conform informațiilor oferite de Ziarul din Muscel.

Imigranţii care vor fi aduşi la Câmplung nu vor beneficia de masă, doar de cazare, vor avea frigidere în camere şi aparatură ca să îşi prepare singuri de mâncare. Între jandarmi şi clădirea imigranţilor se vor lua măsuri de protecţie, se vor ridica garduri şi se va instala păză. Pentru suplimentarea locurilor pentru imigranţi, Inspectoratul Judeţean Argeş câteva sute de locuri disponibile la unitățile de învățământ.

Sunt în total 14 unităţi de învăţămînt care au spaţii de cazare şi pentru asigurarea apei şi hranei. E bine de precizat că în toate unităţiile disponibile se asigură şi asistenţă medicală, socială, psihologică şi religioasă. Ba mai mult, în toate se asigură şi comunicarea cu misiunile diplomatice.

Vedeți AICI unde și câte locuri sunt disponibile în școlile din județ

 

Președintele Klaus Iohannis va adresa, miercuri, un mesaj celor două Camere ale Parlamentului.
Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului va avea loc la ora 11,00.
Pe 4 septembrie, șeful statului le-a transmis președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, că dorește să adreseze Parlamentului un mesaj pe 16 septembrie.
Președintele a precizat luni că va aborda cu această ocazie chestiunea imigranților, dar a punctat că nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European. "Este posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu este uzuală. Președintele României nu trebuie să ceară niciun mandat pentru a reprezenta România la Consiliul European. Este de dorit să se cunoască părerea nu numai a partidelor și a politicienilor, ci și a Parlamentului", a spus Iohannis, la Cotroceni, întrebat dacă este de părere că Parlamentul ar trebui să ia o decizie în ceea ce privește soarta refugiaților.
Viceprim-ministrul pentru securitate națională Gabriel Oprea, ministrul al Afacerilor Interne, a prezentat luni, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de la Bruxelles, mandatul încredințat de președintele Iohannis și de premierul Ponta, care prevede că România nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de imigranți de către Comisia Europeană. "Vicepremierul a arătat că, potrivit mandatului, România va participa la mecanismul de relocare, prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanți de azil din Italia și Grecia, precum și a încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene și nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către Comisia Europeană", informa MAI printr-un comunicat de presă.
Joi, urmează să se reunească, în ședință, Consiliul Suprem de Apărare a Tării.


Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora, publicată miercuri pe site-ul CE. Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a îndemnat la adoptarea unor cote obligatorii. precizând că programul iniţial de repartizare a 40.000 de imigranţi va fi extins la un număr de 160.000 de imigranţi.

O decizie privind noul sistem de cote  va fi luată pe data de 14 septembrie în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Interne din ţările membre UE
Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).
Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.
Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.
România va anunțat după o ședință CSAT o decizie privind capacitatea de găzduire a refugiaților, promovând, prin vocea președintelui Klaus Iohannis și a primului-ministru adoptarea de cote voluntare, nu obligatorii. Oficialii români au menționat că România are o capacitate de cazare în centrele sale de 1785 de refugiați. Cu toate acestea, ministerul Educației a realizat o evaluare la nivelul locativ din căminele unităților de învățământ din țară, în vedere unor posibile găzduiri a refugiaților.
"Există o lipsă de Europă în Europa şi o lipsă de uniune, iar acest lucru trebuie să se schimbe", a spus, în deschiderea discursului, Jean-Claude Juncker, care a respins întreruperi ale unor critici din sală ca "nedemne".
Răspunsul la criza migranţilor este necesar să fie prima prioritate a UE, a subliniat el. "Prima prioritate în ziua de azi este criza imigranţilor. Cei mai mulţi dintr ei fug din Siria sau din alte zone aflate în conflict. Este timpul pentru umanitate. Noi, europenii nu ar trebui să uităm cât de important este să arătăm compasiune pentru cei care caută refugiu. Europa reprezintă astăzi un loc de speranţă pentru bărbaţii şi femeile din Orientul Mijlociu. Europa este cel mai bogat şi cel mai stabil continent din lume. Acesta este un loc al păcii şi al stabilităţii şi ar trebui să fim mândri de asta", a menţionat Juncker.
Numărul de oameni este "impresionant", iar pentru unii ei sunt "înspăimântători", a spus el. Dar nu este timpul unor dispute, a venit vremea acţiunii concertate, a subliniat preşedintele CE. Este o problemă de demnitate şi simţ istoric, insistă el.
Juncker evocă faptul că Europa este un continent pe care aproape toată lumea a fost refugiat la un moment, dând exemplul revoluţionarilor unguri care au fugit în Austria după revolta din 1956 împotriva regimului sovietic. "Am uitat că există mai multe MacDonald-uri în Statele Unite decât în Scoţia?", a întrebat el.
El a evocat, de asemenea, cei 60 de milioane de refugiaţi din Europa de după al Doilea Război Mondial, subliniind că dreptul la azil este una dintre cele mai importante valori europene.
 



Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a inventariat locurile din căminele şcolare şi universitare la solicitarea Ministerului Educaţiei Naţionale. Mai apoi s-au identificat şi cele disponibile. Aceste locuri ar putea fi puse la dispoziţia refugiaţilor, ţara noastră fiind pregătită să primească circa 1.700 de imigranţi conform informnaţiilor centrale. În total la nivelul judeţului Argeş sînt disponibile 904 de locuri de cazare, 1370 de hrănire şi asistenţă medicală, socială, psihologică, religioasă şi comunicarea cu misiunile diplomatice.
Judeţul nostru ar putea găzdui refugiaţi dacă va fi nevoie şi tocmai în acest sens Minsiterul Educaţiei Naţionale a solicitat în fiecare judeţ o situaţie cu privire la locurile libere din căminele şciolare şi universitare care ar putea fi puse la dispoziţia refugiaţilor.  
 Sînt în total 14 unităţi de învăţămînt care au spaţii de cazare şi pentru asigurarea apei şi hranei. E bine de precizat că în toate unităţiile disponibile se asigură şi asistenţă medicală, socială, psihologică şi religioasă. Ba mai mult, în toate se asigură şi comunicarea cu misiunile diplomatice. La Piteşti este vorba de: Liceul Teoretic Ion Barbu - 80 locuri, ocupate 60 la început de an şcolar disponibile 20, capacitate de hrănire 100, ocupate la începutul anulu şcolar 60, disponibile 40; Liceul Tehnologic Astra - capacitate cazare 232, ocupate 120 , disponibile 112 , capacitate de hrană 200, ocupate 120 , disponibile  80; Colegiul Tehnic Costin D Neniţescu - capacitate cazare 160, ocupate 50 , disponibile 110, capacitate de hrană 200, ocupate 50, disponibile 150; Colegiul Tehnic Dimitrie Dima - capacitate cazare - 180, ocupate 120, disponibile 60, capacitate de hrănire 400, ocupate 120, disponibile 280; Liceul Tehnologic Dacia - capacitate cazare 180, ocupate 80, disponibile 100, capacitate de hrănire - 150, ocupate 80, disponibile 70. La Cîmpulung: Liceul cu Program Sportiv Cîmpulung - capacitate cazare 90, ocupate 40, disponibile 50, capacitate de hrănire 90, ocupate 40, disponibile 50; Colegiul Naţional Dinicu Golescu - capacitate cazare - 120, ocupate 60, disponibie 60, capacitate de hrănire 100, ocupate 60, disponibile 40; Colegiul Naţional Pedagogic Carol I capacitate de cazare 200, ocupate 100, disponibile 100, capacitate de hranire 120, ocupate 100, disponibile 20; Colegiul Tehnic Cîmpulung - capacitate de cazare 112, ocupate 0, disponibile 112, capacitate de hrănire- 200, ocupate 0, disponibile 200. Curtae de Argeş: Liceul tehnologic Constantin Dobrescu - capacitate de cazare 120, ocupate 80, disponibile 40, capacitate de hrănire 300, ocupate 80, dissponibile 220; Liceul Tehnologci Auto - capacitate de cazare 170, ocupate 140, disponibile 30, capacitate de hrănire 200, ocupate 140, disponibil 60. Costeşti: Liceul Teoretic Costeşti - capacitate cazare 80, ocupate 50, disponibile 30, capacitate de hrănire 100, ocupate 50, disponibile 50; Liceul Tehnologic Costeşti - capacitate de cazare 80, ocupate 40, disponibile 40, capacitate de hrănire 150, ocupate 40, disponibile 110. La Liceul Tehnologic Construcţii de Maşini Mioveni - capacitate de cazare 100 - ocupate 60, disponibile 40, capacitate de hrănire 0. În total la nivelul judeţului Argeş sînt disponibile 904 de locuri de cazare şi 1370 de hrănire.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.