Au apărut primele imagini din cea de-a doua sală de operaţii, acolo unde a fost mutată pacienta de 66 de ani din Argeș a luat foc la Spitalul Floreasca, în timp ce era operată. În imagini poate fi recunoscut şi profesorul Mircea Beuran, care susţine că a ajuns după incident şi a preluat coordonarea intervenţiei.
Capturile de pe camerele de supraveghere au fost difuzate de Antena 1 și surprind momentul în care profesorul Mircea Beuran intră în sala de operaţie şi se alătură echipei de chirurgi, după ce incendiul a fost stins.
Medicul apare fără bonetă sau mască, dar cu ceasul la mână, lucru complet interzis. Pe imagini se vede cum Beuran se apropie de pacientă (Gheorghița Badea) şi pare să o examineze. În aceleaşi imagini apar cel puţin alte cinci persoane care asistă la operaţie de pe margini. Unele dintre ele nu par însă echipate corespunzător.
Între timp, ancheta de la spitalul Floreasca continuă cu haos şi bâlbâieli. Poliţiştii şi inspectorii Ministerului Sănătăţii caută un al doilea pacient care ar fi fost ars în timpul unei intervenţii chirugicale în cel mai mare spital de urgenţă din ţară. Au fost audieri-maraton la Poliţia Capitalei.


Al doilea pacient care ar fi fost ars pe masa de operaţie la Spitalul Floreasca a fost miercuri la audieri la Poliţia Capitalei. Conform unor surse din cadrul anchetei, pacientul ar fi declarat însă că nu a păţit nimic rău şi nu doreşte să depună plângere împotriva medicilor.
În paralel, Serviciul Omoruri a continuat audierile în dosarul deschis în cazul femeii care a luat foc pe masa de operaţie şi a murit o săptămână mai târziu. Trei doctori care au fost acolo când s-a produs tragedia au dat explicaţii. Rezidentul care a operat, dar şi medicul specialist au fost însoţiţi de avocaţi. Între timp au apărut şi imagini din sala de operaţie unde a fost dusă prima pacientă care a suferit arsuri.
În fața anchetatorilor de la Servicul Omoruri, au ajuns rând pe rând medicii care au fost în sala de operaţie, pe 22 decembrie, când pacienta de 66 de ani a luat foc.
Prima audiată fost o rezidentă de anul 1 care doar ar fi asistat la intervenţie. Apoi, la sediul Poliţiei Capitalei a ajuns rezidentul de anul 5. El este cel care a dezinfectat câmpul operator cu o soluţie greşită şi într-o cantitate prea mare, conform raportului corpului de control al Ministerului Sănătăţii.

Deputatul PSD de Argeș Simona Bucura Oprescu arată că blocajul pe care preşedintele Iohannis l-a generat în cazul examenului de rezidenţiat a fost soluţionat de parlamentarii PSD. Astfel, propunerea pentru modificarea legislaţiei privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului a fost modificată de parlamentarii social-democraţi prin amendamente care pun punct crizei examenului de rezidenţiat, simplificând anumite proceduri.
Proiectul iniţiat de parlamentari PSD a fost adoptat în regim de urgenţă de Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
De asemenea, conform noului act normativ, cifra de şcolarizare pentru rezidenţiat va fi cel puţin egală cu numărul de locuri reprezentând totalul absolvenţilor de medicină, medicină dentară şi farmacie cu diplomă de licenţă din promoţia anului în curs, stabilită prin ordin al ministrului Sănătăţii.
În cazul în care numărul candidaţilor care promovează examenul de rezidenţiat este mai mare decât cifra de şcolarizare iniţial anunţată, aceasta se va suplimenta până la repartiţia candidaţilor, astfel încât toţi candidaţii promovaţi să poată accesa un loc sau un post de rezidenţiat.
Rezidenţiatul reprezintă o formă de pregătire clinică şi practică profesională în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi este asigurată exclusiv de medici", transmite deputatul Simona Bucura Oprescu într-un comunicat

Ministerul Finanțelor a publicat joi seară proiectul de buget pe 2019. Proiecţia bugetară pentru acest an este construită pe un produs intern brut de 1.022.500 milioane lei, o ţintă de creştere economică de 5,5%, o rată a inflaţiei de 2,8% şi un deficit bugetar pe cash estimat la 2,55% din PIB.

Proiectul de buget poate fi descărcat de AICI

Așadar, proiectul de buget este construit pe un PIB de peste 1000 de miliarde de lei şi bani mai mulţi pentru educaţie şi sănătate.  

Bugetele ministerelor şi ale instituţiilor statului sunt, conform proiectului de buget:

Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

Autoritatea Naională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, creştere 28%

Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere 11,9%

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Marius Pârvu, a afirmat joi că trebuie găsite soluţii pentru a putea închide definitiv activitatea unor agenţi economici care încalcă articole de lege ce pun în pericol sănătatea populaţiei, dar şi pentru a aplica amenzi la valoarea cifrei de afaceri.

 Marius Pârvu a afirmat că trebuie găsite soluţii pentru a putea închide definitiv activitatea unor agenţi economici care pun în pericol sănătatea populaţiei, dar şi pentru a gândi alt sistem de amenzi. Anunţul vine la scurt timp după ce liderul PSD Liviu Dragnea a cerut de urgenţă ca ANPC să facă ceva astfel încât "copiii şi cetăţenii români să nu mai consume alimente otrăvite?”.



"O nemulţumire a mea este vizavi de amenzi. Avem acea lege a prevenţiei şi am practicat-o, dar am constatat că procentul celor care nu respectau legea era mai mare. Am încercat să găsim soluţii să nu amendăm, dar în prezent sunt agenţi economici care ne râd în faţă şi spun: "scrieţi ce vreţi că oricum valoarea amenzii nu contează, se plăteşte jumătate din minim, după cum ştiţi în termen de 15 zile. Adică mergem la un hipermarket şi îl amendăm cu 10 milioane de lei vechi, 1.000 de lei, şi vă daţi seama ce afectat este. În acest sens o să lucrez cu domnul ministru Daea pe măsurile care sunt aplicate prin OUG 21, măsuri complementare care se pot aplica agenţilor economici, în sensul că ei pot fi închişi temporar 30 de zile, 6 luni, un an, iar în viitoarea gândire poate vor fi închişi definitiv, pentru că atunci când pui în pericol sănătatea cetăţenilor României credem că nu este normal să îţi mai poţi desfăşura o activitate economică. Cred că vom găsi soluţiile legale atât în zona de amenzi contravenţionale, cum sunt în alte zone unde se aplică amenzi la cifra de afaceri, să se aplice amenzi la valoarea cifrei de afaceri şi în zona în care se încalcă articole de lege care pun in pericol sănătatea populaţie", a precizat Marius Pârvu, într-o conferinţă la MADR.
El a mai spus că în ultima şedinţă de Guvern din 2018 s-a adoptat o măsură de reorganizare a laboratorului LAREX, care era până acum în subordinea ANPC, dar ca entitate era finanţată din venituri proprii, iar acum a devenit prin HG o direcţie a ANPC, fiindu-i alocate sume "care nu s-au alocat niciodată".

"Este vorba de 66 de milioane de lei care vor însemna investiţii în acest laborator pe care ni-l dorim să devină un laborator de nivel naţional şi european. Vom încerca acreditarea europeană şi eu cred ca vom reuşi acest lucru. Ce îşi propune acest laborator? Dezvoltarea centrelor care existau în diferite locaţii din ţară şi dezvoltarea la nivel de puncte vamale a acestor laboratoare. Am discutat cu domnul ministru (Petre Daea n.r.) să creăm în punctele vamale o permanenţă în care tot ceea ce înseamnă produse extracomunitare să fie verificate într-un procent cât mai mare, astfel încât pe piaţa românească să ajungă produse sigure, să dăm garanţia cetăţenilor români că ele sunt conforme cu ceea ce scrie pe etichetă", a spus Pârvu.

El a menţionat că dezacordul dintre ceea ce scrie pe eticheta unui produs şi ceea ce conţine produsul este la ora actuală cea mai mare problemă.

"Ne vom dezvolta în acest sens. Nu ştiu dacă în acest an, pentru că investiţia se va derula în 2019, dar cu siguranţă am gândit reorganizarea ANPC în primul rând printr-o mai bună redistribuire a personalului existent, ducându-i în zona controlului produselor alimentare şi înfiinţând în fiecare regiune compartiment dedicat produselor alimentare. Vom avea comisari dedicaţi numai pentru produse alimentare şi vor fi în strânsă legătură cu unităţile vamale în aşa fel încât să putem eradica cât mai mult intrarea în ţară a unor produse periculoase", a spus şeful ANPC.
El a fost prezent la conferinţa organizată la MADR unde au fost prezentate rezultatele controalelor efectuate anul trecut la 241 de unităţi (patiserii, cofetării, hipermarketuri cu patiserii proprii, pizzerii, restaurante/catering, fast-food-uri, unităţi fornetti şi depozite de produse alimentare) din Bucureşti şi alte cinci municipii.

Aceste controale au scos la iveală că 165 de unităţi, adică (74%), utilizează grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii, care cred că iau alimente ce conţin produse din lapte.

Marius Pârvu a afirmat că procentul ridicat găsit la controlul tematic pe lapte şi produse din lapte nu este singular, iar rata agenţilor economici care încalcă legea depăşeşte 50%. "Vreau să vă spun că procentul ridicat găsit la controlul tematic pe lapte şi produse din lapte nu este singular, iar rata agenţilor economici care încalcă legea depăşeşte 50%. Sunt mai mulţi care încalcă legea decât cei care o respectă. Nu cred că acest lucru este permis într-o ţară europeană şi mai ales în anul în care deţinem preşedinţia Consiliului UE", a spus preşedintele ANPC, Marius Pârvu.

Au fost semnalate cazuri în care s-a folosit cardul naţional de asigurări în sănătate fără ştirea pacientului, a declarat preşedintele CNAS, Răzvan Vulcănescu, precizând că vor fi verificate situaţiile respective şi vor fi recuperate eventualele prejudicii.

“Este foarte important să ne uităm cum este utilizat cardul de asigurare în sănătate. Sunt cazuri în care el ajunge să circule în momentul când pacientul ajunge să se interneze într-un spital sau are acces cineva cu codul PIN pe cardul respectiv. În momentul în care cu toţii vom avea responsabilitatea utilizării corecte a cardului de asigurări în sănătate, ne vom da seama că banii vor ajunge pentru o perioadă mai lungă. (...) Adică, din păcate, există unele situaţii în care cardul de asigurări în sănătate, fără ştirea pacientului, circulă. În situaţii de genul ăsta evident că vom dispune de toate controalele pentru a putea evidenţia şi a recupera eventualele prejudicii”, a declarat, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări în Sănătate (CNAS), Răzvan Vulcănescu, în cadrul unei conferinţe de presă dedicate Zilei Mondiale de luptă împotriva Hepatitelor.
De asemenea, Răzvan Vulcănescu a mai precizat că este important ca fiecare pacient să verifice cardul naţional de sănătate pentru a vedea dacă au fost raportate alte servicii decât cele de care au beneficiat. Verificarea se poate face la medicul de familie sau de pe un calculator personal.
“În momentul de faţă poate avea oricine acces la dosarele electronice. Acolo se vede de ce servicii a beneficiat. Există posibilitatea ca la nivelul spitalului, care au obligaţia să-ţi furnizeze serviciile prestate. (...) Ţine de fiecare dintre noi să ne asigurăm că beneficiem de serviciile de care avem nevoie, să verificăm că nu au fost raportate în numele nostru alte servicii decât acele de care am beneficiat şi atunci vom ajunge să putem să cheltuim mult mai eficient banii. (...) Pacienţii pot verifica acest card la medicul de familie, dar şi singuri acasă de pe un calculator în momentul când au codul”, a mai precizat preşedintele CNAS, citat de Agerpres.

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.