Exclusiv: Principalele concluzii ale Avocatului Poporului în cazul bebelușilor din Argeș

By Martie 21, 2016 2055

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu şi a monitorizat situaţia apărută în judeţul Argeş, unde mai mulţi copiii au fost internaţi cu sindrom hemolitic uremic. Mihaela Stănciulescu, coordonatorul Biroului Teritorial Piteşti al Avocatului Poporului, care a derulat această anchetă, a vorbit în exclusivitate pentru Q Magazine despre cele mai importante concluzii ale raportului.

 

Trei bebeluși din Argeș au decedat, iar autoritățile nu au descoperit nici până în prezent sursa ori sursele de îmbolnăvire. Concluziile Avocatului Poporului, care vor fi făcute publice peste câteva zile, evidențiază o serie de lacune legislative, neaplicarea legislației deja prezente, lipsa de resurse tehnice și umane și proasta comunicare dintre instituții.

 

Facem precizarea încă de la început că spre deosebire de numeroasele anchete ale administrației locale și centrale, activitatea Avocatului Poporului a avut scopul de a stabili dacă, în intervalul 10.02.2016-23.02.2016, autorităţile publice locale cu responsabilităţi legale în procedurile de intervenţie şi gestionare a cazurilor bebeluşilor şi copiilor mici din judeţul Argeş suspecţi sau diagnosticaţi cu boală digestivă acută (BDA) sau sindrom hemolitic uremic (SHU) au respectat prevederile art. 34 şi art. 35 din Constituţia României şi dacă au administrat defectuos situaţia apărută. Investigaţiile au fost făcute la Spitalul de Pediatrie Pitești și la Direcția de Sănătate Argeș.

Mai exact, Avocatul Poporului a urmărit dacă s-a intervenit cu maximă eficienţă pentru identificarea cât mai rapidă a cauzelor de îmbolnăvire şi reducerea factorilor de risc în concordanţă cu actele normative în vigoare. Dacă autorităţile au comunicat, interacţionat şi colaborat pentru organizarea, conducerea şi coordonarea pregătirii reţelei sanitare locale în această situaţie deosebită. Dacă a fost elaborat şi implementat un plan imediat de acţiune pentru sănătate în relaţia cu factorii de mediu, informarea publicului privind starea sănătăţii în relaţie cu factorii de mediu şi implicarea comunităţii locale în activităţi de prevenire a îmbolnăvirii.

Dacă s-a făcut o evaluare corectă a necesarului de resurse umane şi logistică la nivelul asistenţei medicale în funcţie de nevoile comunitare pentru a preveni întârzierile la nivel de decizie. Iar răspunsurile la aceste întrebări au fost cât se poate de elocvente, după cum veți vedea.

Mai precizăm că Spitalul de Pediatrie Piteşti este acreditat cu încredere ridicată din luna aprilie 2015, este inclus în Strategia de sănătate adoptată de Consiliul Judeţean Argeş pentru perioada 2014-2020, managementul are toţi indicatorii de performanţă îndepliniţi, are autorizaţie sanitară de funcţionare şi are o structură de management al calităţii serviciilor medicale. De asemenea, niciuna din unităţile care acordă servicii medicale pe raza judeţului nu se află în subordinea Direcţiei de Sănătate Publică Argeş.

Spitalul, fără epidemiolog din 2012. Epidemiologul județului, într-o misiune OMS în străinătate

Avocatul Poporului a documentat că Spitalul de Pediatrie din Piteşti nu mai are medic epidemiolog încă din anul 2012, situație cu care se confruntă, de altfel, mai multe spitale din țară. "Din luna mai 2013 a organizat, cu frecvenţa permisă de reglementările legale concursuri pentru ocuparea unui post de medic specialitatea Epidemiologie, la care, până luna februarie 2016 nu s-a prezentat niciun candidat. În această situaţie a solicitat, în repetate rânduri, colaborarea Direcţiei de Sănătate Publică Argeş pe linie epidemiologică, eventual prin contract prestări servicii, dar demersul a rămas fără rezultat. La nivel naţional, în octombrie 2015 era cunoscut un necesar de 150 medici epidemiologi dar, la examenul de rezidenţiat au fost scoase la concurs doar 5 posturi. Ministerul Sănătăţii ar putea să identifice motivul pentru a putea îndrepta situaţia", a afirmat pentru Q Magazine, Mihaela Stănciulescu.

Managementul Direcţiei de Sănătate Publică este asigurat de un director executiv. Culmea este că directorul executiv adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Argeş – care are specialitatea epidemiologie se afla, în plină criză, într-o misiune externă cu o echipă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar atribuţiile sale nu au fost delegate. Mai mult, copiii ajunși la Secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean de Urgență Pitești, unde nu există un pediatru, au fost trimiși, când starea li s-a agravat, înapoi la Spitalul de Pediatrie, care are rang inferior, în loc să fie trimiși către spitalele din București cum prevăd protocoalele de transfer intraspitalicesc.

Simptomele erau, autoritățile au dormit

Avocatul Poporului arată că Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 883 din 16.08.2005 privind aprobarea Metodologiei de alertă precoce şi răspuns rapid în domeniul bolilor transmisibile prevede procedurile care trebuie urmate sau activate, precum și lista bolilor incluse în sistemul de alertă precoce şi răspuns rapid. Ordinul respectiv prezintă definiţiile de caz şi pragurile de alertă pentru diferite simptome.


Nici până astăzi nimeni nu a instituit alerta epidemiologică

Din datele colectate de Avocatul Poporului, Spitalul de Pediatrie Piteşti a informat, telefonic, Direcţia de Sănătate Publică Argeş despre cazurile de boli digestive acute care s-au prezentat în Centrul de Primiri Urgenţe a Spitalului de Pediatrie Piteşti, precum şi despre cele internate în această unitate la data de 9 februarie a.c..

Direcţia de Sănătate Publică Argeş a acţionat abia din data de 11.02.2016 pentru stabilirea etiologiei, depistării surselor de infecţie şi a încercat documentarea căilor de transmitere. Nu a fost elaborat un plan de intervenţie a reţelei sanitare în situaţii de urgenţă sau deosebite şi nu a fost solicitat un sprijin mai consistent Direcţiei Sanitar Veterinare Argeş şi Ministerului Sănătăţii - respectiv, Institutului „Cantacuzino” Bucureşti.        

La şedinţa extraordinară a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş întrunit la 10.02.2016, directorul Direcţiei de Sănătate Publică a raportat existenţa în judeţul Argeş a 12 cazuri de copii care prezentau simptome de boală diareică acută, insuficienţă renală, sindrom hemolitic uremic. Trei dintre cazurile raportate au apărut în cursul zilei de 10.02.2016, iar toţi cei doisprezece copii se aflau internaţi la Spitalul „Marie Curie” din Bucureşti, unul fiind, din păcate, decedat. Această raportare din partea DSP Argeş a reprezentat prima colectare, analiză şi agregare a datelor pentru scopuri de sănătate publică.

"În această situaţie, chiar dacă toate cele 12 cazuri şi cele ulterioare care au prezentat boală diareică acută, nu s-au manifestat în perioada 1 iunie-1 noiembrie pentru care este reglementată sau urmează să fie actualizată metodologia de alertă precoce, niciuna dintre autorităţile cu competenţă în materie nu au informat despre posibilitatea instituirii alertei precoce aşa încât să fie asigurate măsuri comprehensive şi eficiente în gestionarea factorilor de cauzalitate", arată Avocatul Poporului.

Până la data de 18.02.2016, Direcţia de Sănătate Publică Argeş nu a oferit Instituţiei Prefectului judeţul Argeş şi nici Ministerului Sănătăţii Publice informaţiile suficiente pentru a se decide dacă sunt constituite condiţiile legale pentru instituirea unor măsuri de răspuns rapid la alerta precoce.

Prin compartimentul de epidemiologie avea obligaţia să colecteze datele de la asistenţa medicală primară, să le coreleze cu informaţiile privind confirmare/infirmarea cazurilor provenite de la spitalul/secţia de boli infecţioase, pentru ca, apoi, să evalueze dacă s-a produs atingerea pragului de alertă. Măsurile avute în vedere sunt exclusiv de natură sanitară, pentru a preveni răspândirea bolii sau contaminării şi nicidecum măsuri de legislaţie sau securitate (Ordin 883/2005). Instituirea pragului de alertă ar fi impus transmiterea imediată către Institutul de Sănătate Publică a documentului „Raport preliminar de alertă epidemiologică”, care conţine următoarele informaţii: localizarea evenimentului; motivul alertei; nr. de persoane afectate; descriere clinică (frecvenţă şi ponderi); status curent al cazurilor (ponderi); situaţia managementului cazurilor – câţi trimişi spre elucidarea diagnosticului, câţi investigaţi şi trataţi la domiciliu, etc.

Avocatul Poporului a concluzionat că, până la data de 23.02.2016 nu a existat nicio solicitare din partea DSP Argeş privind o statistică a cazurilor de boli digestive anterioare datei de 30 ianuarie a.c. (pentru comparare în vederea instituirii pragului de alertă precoce);

Unităţile spitaliceşti la care s-au înregistrat cazurile respective – inclusiv Spitalul de pediatrie Piteşti - nu aveau obligaţii privind confirmarea diagnosticelor pe cale de laborator. Direcţia de Sănătate Publică Argeş avea obligaţia legală să solicite începând cu data de 10.02.2016 sprijinul instituţiilor vizate indirect prin reglementările de mai sus şi, mai ales, implicarea Ministerului Sănătăţii pentru confirmarea/infirmarea diagnosticelor în laboratoarele Institutului „Cantacuzino”, aflat în subordinea Ministerului.

Spitalul de Pediatrie Piteşti avea nevoie de identificarea urgentă de soluţii medicale de prevenţie epidemiologică pentru că în această unitate nu există o secţie de boli infecţioase iar la data anchetei se aflau internaţi atât copii diagnosticaţi cu BDA cât şi cu Rotavirus. În situaţia bolilor infecţioase bebeluşii şi copiii mici ar fi trebuit să fie trataţi în Secţia de pediatrie boli infecţioase din cadrul Spitalului de Urgenţă Piteşti Din raţiuni funcţionale şi pentru că această secţie nu are un medic de specialitate pediatrică în cazul celor două unităţi medicale locale nu au putut fi respectate prevederile art. 1 pct. 2 din Ordinul nr. 1091 din 2 septembrie 2006 privind aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic .

Deşi, pentru depistarea activă a cazurilor simptomatice, prefectul judeţului a dispus Direcţiei de Sănătate Publică Argeş, încă din 10.02.2016, monitorizarea atentă a copiilor cu vârste până la 2 ani prin centrele medicale individuale şi realizarea unui plan de acţiune împreună cu medicii de familie, nu a fost identificată o asemenea măsură menită să alerteze asistenţa medicală primară pentru trimiterea cazurilor la secţia de boli infecţioase a Spitalului de Urgenţă Piteşti.

Deşi rezultatele anchetelor epidemiologice au indicat conforme alimentele verificate până la data de 23.02.2016 nu s-a solicitat nicio măsură provizorie pentru asigurarea unui grad ridicat de protecţie a sănătăţii şi de reducere sau eliminare a riscului, în concordanţă cu reglementările art. 7, art. 8, art. 11 şi art. 15 lit. h din Legea nr. 150/14.05.2005 privind siguranţa alimentelor, republicată.

Comunicare greșită și în relația cu presa

În timpul gestionării situaţiei investigate comunicarea incoerentă sau confuză cu publicul şi părţile a avut un impact negativ asupra eficacităţii reacţiei din perspectiva sănătăţii publice, precum şi asupra operatorilor economici. Ar fi fost necesară coordonarea unei forme organizate de reacţie prin includerea unui schimb rapid de informaţii cu privire la mesajele şi strategiile de comunicare şi abordarea provocărilor în materie de comunicare în vederea coordonării riscurilor şi a comunicării într-o situaţie atipică, pe baza unei evaluări solide şi independente a riscurilor la adresa sănătăţii publice, care să fie adaptată la necesităţile şi circumstanţele locale. Aceste schimburi de informaţii ar fi faciliat monitorizarea clarităţii şi coerenţei mesajelor transmise publicului şi mass-media.

 

Coordonatorul Biroului Teritorial Piteşti al instituţiei Avocatul Poporului a apreciat că "apariţia unei situaţii neobişnuite/neaşteptate într-o perioadă nespecifică unor asemenea tipologii de boli transmisibile şi într-un cluster cu repartizare geografică locală restrânsă, în condiţiile prezentate, ar impune o coordonare a eforturilor de a crea, consolida şi menţine capacităţile de monitorizare, alertă precoce, evaluare şi reacţie privind ameninţările pentru sănătate prin completarea cadrului legal deja existent după o consultare prealabilă între toţi factorii de decizie. O asemenea consultare ar putea să vizeze: schimbul de bune practici şi de experienţă în ceea ce priveşte planificarea pregătirii şi reacţiei; promovarea interoperabilităţii planificării la nivel local, regional sau naţional; abordarea dimensiunii intersectoriale a planificării pregătirii şi reacţiei la nivel local, regional sau naţional; măsurile necesare pentru susţinerea punerii în aplicare a cerinţelor privind capacităţile de bază în materie de supraveghere şi reacţie".

În sensul celor arătate, Avocatul Poporului va decide asupra recomandărilor pe care le va face şi dacă va extinde investigaţiile în plan regional sau naţional.

 

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.