Fostul ministru al Culturii, actorul Ion Caramitru, a decedat în urmă cu puțin timp. Actorul era internat la Spitalul Elias din cauza unor probleme de sănătate. El era internat în spital de aproape o lună de zile, iar moartea sa a survenit după ce inima i-a cedat. În august ar fi trebuit să fie prezent la mai multe evenimente culturale. Ion Caramitru a fost actor de teatru şi film, dar şi regizor. A fost şi politician: Între 1996 şi 2000 a lucrat ca ministru al Culturii.

Ion Caramitru s-a născut la 9 martie 1942. A fost actor de teatru și film, regizor și politician român. A fost ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul Victor Ciorbea. Era căsătorit cu actrița Micaela Caracaș, cu care avea trei băieți: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru. A fost președinte al UNITER din 1990, iar începând cu anul 2005 era directorul Teatrului Național din București.

El s-a remarcat încă de la început, debutând la Teatrul Bulandra cu rolul principal în Hamlet de William Shakespeare.

Caramitru a fost protagonist intr-o serie de productii teatrale ale unor regizori precum: Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu și Sică Alexandrescu (jucând în piese precum Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Moartea lui Danton de Georg Büchner, Oresteia de Eschil, Un tramvai numit dorință de Tennessee Williams, Mincinosul de Carlo Goldoni și în multe piese ale lui Shakespeare). Ca regizor de teatru, operă și operetă, Caramitru a pus în scenă lucrări de Frederick Loewe (My Fair Lady), Marin Sorescu (A treia țeapă), Benjamin Britten (Micul coșar), Aleksei Nikolaevici Arbuzov (Minciuna), și Shakespeare (Neguțătorul din Veneția); adaptările sale la La Tragédie de Carmen a lui Peter Brook și Eugene Onegin de Piotr Ilici Ceaikovski au fost găzduite de Grand Opera House din Belfast, Irlanda de Nord.

Caramitru a jucat în peste 40 de filme de lung metraj, făcându-și debutul cu rolul secundar în Pădurea spânzuraților în regia lui Ciulei (1964). Printre cele mai cunoscute roluri sunt Vive în Diminețile unui băiat cuminte (1966), Gheorghidiu în Între oglinzi paralele (1978), Ștefan Luchianîn Luchian (1981) și Socrate în seria Liceenii (1985-1987). Pentru rolul din Luchian, regizat de Nicolae Mărgineanu, i-a fost decernat Premiul Special al Juriului în cadrul Festivalului Național al Filmului din 1984. Mai târziu, Caramitru a jucat roluri minore în filme străine: el a fost anarhist în 1991 în Kafka, Tatevski în Citizen X (1995), Zozimov în Mission: Impossible (1996), contele Fontana în Amen. (2002) și un imigrant bulgar în Irlanda în Adam & Paul (2004).
Același Caramitru a apărut în prim-plan și la Revoluția din 1989, fiind unul din personajele cunoscute care au apărut la TVR în momentele fierbinți din acea perioadă.

Ivan Patzaichin, unul dintre cei mai mari campioni pe care i-a avut România, a murit la 71 de ani. Sportivul era internat la Spitalul Elias de trei luni. El avea probleme de sănătate care în ultima perioadă s-au agravat. În perioada în care era antrenor, a venit în numeroase rânduri în Argeș, în cantonament în zona Voina, cu sportivii de la lotul olimpic.
Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist al României, suferea de o boală incurabilă, despre care familia nu dorește să vorbească.
Prezent la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice, canoistul Ivan Patzaichin a cucerit nu mai puțin de șapte medalii olimpice, patru de aur și trei de argint și a participat la 11 ediții ale campionatelor mondiale, cucerind 22 de medalii dintre care nouă de aur. În probele de canoe dublu i-a avut coechipieri pe Serghei Covaliov, Petre Capusta și Toma Simionov.  
Ivan Patzaichin a intrat în istoria olimpismului drept „Campionul cu pagaia ruptă”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, în 1972, în seriile întrecerilor de la canoe simplu pe 1000 m (C1 - 1000 m), lui Ivan Patzaichin i s-a rupt pagaia la numai câțiva metri după start. În condițiile în care arbitrii nu au oprit cursa (potrivit regulamentului), romanul a vâslit cu ciotul de pagaie și a încheiat cursa, în aplauzele spectatorilor. Descalificat inițial, Ivan Patzaichin a fost primit în recalificări, după ce a fost soluționată favorabil contestația depusă de conducerea delegației României. Ulterior, Ivan Patzaichin nu numai că s-a calificat în finală, dar a și câștigat aurul olimpic la capătul unei curse pe care a dominat-o fără drept de apel.

După ce și-a petrecut toată copilăria pe canalele Dunării, la 18 ani Ivan a început să practice canoea de performanță la Clubul Sportiv Dinamo București, club la care a fost legitimat timp de 18 ani că sportiv. După retragerea din activitatea competițională, Ivan a devenit antrenor la Dinamo, iar apoi la lotul național.

Cea mai mare satisfacție că antrenor a avut-o în 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney. Elevii săi Florin Popescu și Mitică Pricop au devenit campioni olimpici la C2 – 1000 m, întrerupând șirul de 16 ani fără aur olimpic în această proba. Până în 2000, ultimii care urcaseră pe prima treaptă a podiumului olimpic la C2 – 1000 m, în 1994, la Los Angeles, fuseseră Ivan Patzaichin și Toma Simionov. Tot la Sydney, tandemul Popescu – Pricop a cucerit și bronzul la C2 – 500 m.
În anul 1968 a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, în 1982 pe cel de Maestru Internațional al Sportului, iar în 1991 pe cel de Antrenor Emerit.

În 1990, președintele Comitetului Internațional Olimpic (CIO) Juan Antonio Samaranch i-a conferit Ordinul Olimpic de argint.

În 2000 a primit Ordinul Național “Serviciul Credincios” în gradul de ofițer , iar în 2008 a primit Ordinul “Meritul Sportiv” clasa I .

La dată de 1 decembrie 2004, colonelul în rezervă Ivan Patzaichin din cadrul Ministerul Administrației și Internelor (MAI) a fost înaintat la gradul de general de brigada (cu o stea), în rezervă.

În 2010 a fost distins cu Decorația Regală “Nihil Sine Deo”.

Veste tragică! Pilotul Adrian Răspopa, care era și organizator al Raliului Moldovei, și-a pierdut viața în urma unui accident grav care a avut loc de pe a doua probă specială de la Raliul Iașului. Transportat cu elicopterul la Spitalul Județean de Urgență, acesta a fost operat, însă din cauza rănilor grave, nu a mai putut fi salvat.

Conducerea competiției a decis oprirea tuturor probelor aflate în desfașurare și anularea etapei.

Imediat după impact, el a intrat în comă și a fost transportat de urgență la spital, cu ajutorul unui elicopter.

La Spitalul „Sf.Spiridon” din Iași, medicii l-au resuscitat timp de două ore, au intervenit chirugical și „au făcut tot ce e medical și omenește posibil, dar nu l-au putut salva”, a spus Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD.

Conducerea Federației Române de Automobilism Sportiv, prezentă la fața locului, este în aceste momente alături de cei apropiați lui Adi și de sportivi în zona creată pentru Parcul Închis unde se păstrează un moment de reculegere. La nivelul Consiliului Federal, s-a creat o comisie pentru a analiza circumstanțele și modul de intervenție la locul accidentului.

Pe locul 2 la general după PS1 la Raliul Iașului, echipajul Adrian Răspopa/Cosmin Diacu (Skoda Fabia R5) a avut o ieșire violentă în decor pe PS2 Hadâmbu. Echipajele SMURD au intervenit rapid pentru a-i prelua pe cei doi. 
Adrian Răspopa a avut nevoie de intervenția medicilor, a fost stabilizat și e transportat de urgență la spital. Cosmin Diacu este în afara oricărui pericol, dar are nevoie de investigații suplimentare, a informat FRAS pe pagina oficială.

 “Pilotul se află în stare critică, în șoc hipovolemic și comă postresuscitare, este intuibat, ventilat mecanic. Se fac investigații în ceea ce privește resuscitării și intrării în operație. Sunt leziuni severe la nivelul bazinului și a abdomenului și cranio-cerebral. Se fac eforturi susținute pentru menținerea în viață”, a declarat Diana Cimpoeşu, coordonator SMURD, pentru Ziarul de Iași, înainte ca Răspopa să piardă lupta pentru viață.
Adrian Răspopa era unul dintre cei mai apreciați piloți din campionatul național de raliuri.

Colectivul Spitalului Orășenesc Mioveni anunță cu durere trecerea în neființă a domnul doctor Gabriel Tintărescu, în urma unei scurte dar grea suferințe provocate de o boală necruțătoare.

Cu profund regret, exprimăm sincere condoleanțe familiei și celor care i-au fost dragi și apropiați.

Respect și amintire luminoasă pentru cel care a fost dr. Gabriel Țintărescu, medic primar Chirurgie Generală.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Conducerea Spitalului Orășenesc Mioveni

O carieră prodigioasa încununată la Spitalul Mioveni

Absolvent al Facultății de Medicină Generală, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București (1979-1985), dr. Țintărescu se bucură de o vastă experineță în sistemul medical, atât în sectorul de stat, cât și în mediul privat.
Experiența profesională:
2018 – prezent: Medic primar chirurgie generală Spitalul Orășenesc Mioveni.
2014 – 2017 Director Executiv Centrul Medical Sanconfind, Poiana Câmpina / Medic primar chirurgie generală, laborator de imagistică cu CT, MRI, Tomosinteza, Radiologie digitală, Ultrasonografie 4D.
2007-2008 Director Executiv Autoritatea de Sănătate Publică Prahova.
2006 – 2007 Manager Spitalul de Psihiatrie Voila-Câmpina.
1997 – 2006 Medic primar chirurgie generală – Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, clinica III și clinica II.
1994 – 1997 Medic specialist chirurgie generală – Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, clinica III.1990-1994 Curs de rezidențiat în chirurgia genarală – Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, clinica I.

În cei 16 ani petrecuți în cadrul Spitalului Floreasca, a efectuat peste 3500 de intervenții din mai toată sfera chirurgiei generale și aproape 1000 intervenții chirurgicale laparoscopice.
1990 – 1994 Director Centrul de Documentare medicala „Dr. Dimitrie Nanu” .
1985 – 1990 Medic stagiar la Spitalul Orășenesc Oltenița. A efectuat multiple stagii de pregătire în medicină internă, pediatrie, chirurgie, bilo infecto-contagioase, ginecologie și obstetrică, precum și specializări în Tehnici generale în laparoscopie – Colecistectomia laparoscopică, Tehnici avansate în chirurgia laparoscopică, Tehnici miniminvazive în vederea realizării anastomozelor digestive, Patologia Pancreasului-Cancerul de pancreas, Pancreatita acută și cronică etc.
A efectuat serviciul de medic pe ambulanță prin gărzi în cadrul Serviciului de Ambulanță al Municipiului București. În perioada 1994-2006 a îndrumat și pregătit numeroase serii de medici rezidenți de chirurgie generală și de alte specialități, prin cursuri practice de chirurgie abdominală de urgență și traumatologie.
A fost acceptat să efectueze un curs de pregătire la clinica de Chirurgie din Heidelberg, Germania unde se află și Centrul European de Pancreas. Această experiență s-a transformat într-o colaborare prin intermediul căreia s-au pus bazele unei “punți interdisciplinare Heidelberg – București, care are în vedere sprijinul Universității din Heidelberg în pregătirea de specialiști și cercetători în domeniul patologiei pancreatice.

A murit jurnalistul Florin Condurățeanu. Decesul a survenit în urma unui stop cardio-respirator.  Editorialist la "Jurnalul", Condurăţeanu a publicat ultimul articol luni dimineaţă, intitulat "De un secol, Rapid driblează plictiseala".

Jurnalistul devenise celebru şi pentru expresia "Vă pup pe suflet!". Acesta a avut colaborări şi cu OTV, în perioada în care televiziunea lui Dan Diaconescu făcea valuri.

Florin Condurăţeanu avea 71 de ani. A murit chiar de Ziua Ziaristului Român. Ajuns acasă, a căzut în braţele fiului său, Răzvan, şi s-a stins rapid.

A lucrat de-a lungul timpului la mai multe publicații dar și în televiziune. Printre acestea se numără Flacăra, Curierul Național, Jurnalul Național, OTV, Tele7ABC, Antena 2, Etno, Antena 1, Antena Stars, România TV.
A realizat talk show-uri TV și a scris mii de articole. În ultima perioadă s-a dedicat mai mult emisiunilor din domeniul medical.v