Academicianul Răzvan Theodorescu a murit la vârsta de 83 de ani, la Spitalul Floreasca din Capitală. Acesta deținea împreună cu familia o casă de vacanță în Corbeni, Argeș.
”A fost ceva delicat. A venit să faca o intervenție la stomac si nu stiu ce s-a intamplat de acolo si a ajuns la ATI. Avea mai multe afectiuni, dar era destul de bine. Eu l-am lasat sambata acasa era bine, duminica m-a sunat sa-mi zica ca e la spital. Am venit de urgenta din Arges, dupa care a fost intubat, ventilat mecanic si acum este sfârșit.
Tatăl meu a fost prietenul meu, a fost rector, ministru, a fost un om extraordinar, un tata exceptional. Eu am avut o relatie de prietenie cu el si nu-mi vine sa cred. Sunt langa el si nu-mi vine sa cred”, a mărturisit Ilinca Theodorescu la România TV.
Născut la 22 mai 1939, la București, Răzvan Theodorescu a fost istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent - 1993). A fost şi directorul general al Televiziunii Române în perioada 1990-1992 şi ministru al Culturii, între anii 2000-2004.
În 2016, Ion Vladimir Theodorescu, fiul acestuia, a fost găsit mort, la vârsta de 46 de ani, în casa de vacanță pe care o deținea din Corbeni.
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate. A fost senator PSD.

A fost doctor în istorie, profesor universitar și membru al Academiei Române din 1997. De asemenea, între 1990-1992, Răzvan Theodorescu a fost directorul general al Televiziunii Române. Nu a stat departe nici de politică, fiind ministru al Culturii în Guvernul Adrian Nastase, între anii 2000-2004.

A primit ordinul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze (1997), a fost Laureat al Premiului Bernier, al Institutului Franței, a primit Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române, Premiul Nicolae Iorga al Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual, Premiul Herder al Universității din Viena și Premiul revistei Flacăra.

Au fost multe discuții în ședința extraordinară a Consiliului Județean Argeș legate de criteriile de selecție pentru persoanele care vor primi Trofeul Centerarului pe 18 august. Unii consilieri județeni au fost de acord ca acest trofeu să fie acordat personalităților cu recunoaștere națională și internațională, dar nu și cu criteriul prin care se impunea ca acele personalități să fi fost prezente și să promoveze manifestările din Argeș dedicate Centenarului Marii Uniri. După lungi discuții, doar consilierul județean Mihail Tudor a votat împotrivă.

Printre cei nominalizați s-a numărat și academicianul Mircea Păun.

În Anul Centenarului, în încheierea celei de-a XII-a ediții a ”Sărbătorilor Argeșului și Muscelului”, în data de 18 August, la Muzeul Golești are loc ”Reuniunea Fiilor și Cetățenilor Argeșului și Muscelului”, sub egida ”Respect pentru Valorile Naționale”.  La manifestare sunt invitați să participe, alături de Fiii și Cetățenii de Onoare ai Argeșului și Muscelului, academicieni, regizori și actori emblematici ai cinematografiei românești, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale și județene.

Programul conține Lansarea proiectului “Chemarea de la Golești”,  Acordarea trofeului “Personalitatea Anului Centenar”, o mulțime de expoziții și petrecere câmpenească.

Evenimentul va avea două momente:

În Curtea Conacului Goleștilor:
Ora 9.30 - 10.00: Primirea invitaţilor în fața Conacului Golești
Ora 09.45 - 10.00: Program artistic Fanfara Argeșul
Ora 10.00 - 10.05: Intonarea Imnului Național
Ora 10.05 - 11.30: Lansarea proiectului “Chemarea de la Golești”
Ora 12.00 - 12.15:  Acordarea trofeului “Personalitatea Anului Centenar”
În Parcul Goleștilor:
Ora 12.15:  Reuniunea Fiilor și Cetățenilor de Onoare ai Argeșului și Muscelului
•          Vizitarea standurilor și a expozițiilor
o   ”Argeșul, în Centenar” - expoziție de obiecte reprezentative pentru Anul Centenarului - standuri ale primăriilor, organizate pe zone (expoziție amenajată la intrarea în Muzeul Golești). Expoziția va fi împărțită pe trei categorii: Personalități argeșene marcante ale istorie naționale (Golescu, Brătianu Mihalache),  Istoria militară (expoziție de brevete, medalii, presa vremii), Etnografie (costume și obiecte populare). Organizatori: Muzeul Județean Argeș, Biblioteca Județeană Argeș,  Muzeul Golești, Centrul Cultural Brătianu, Muzeul Mun. Curtea de Argeș, Muzeul Mun. Câmpulung, Casa de Cultură Toploveni)
o   Expoziție ”Lupta pentru România – contribuția familiei Golescu la realizarea idealului national românesc” – organizator Muzeul Golești
o   Expoziție de desene ”România de la Argeș” – organizator Centrul Cultural Județean Argeș
o   Expoziție de costume populare – organizator Școala Populară de Arte și Meserii

•          Serbare câmpenească -  Program artistic

Academicianul Dinu C. Giurescu a murit marți, 24 aprilie, la vârsta de 91 de ani. Potrivit apropiaților acestuia, academicialul a murit acasă, la locuința sa din București. 

Decesul a survenit din „cauze naturale”, pe fondul vârstei înaintate și a unor afecțiuni vechi, potrivit primelor informații. Giurescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a fost operat pe cord în 2014 la o clinică Sanador din Capitală. Operația a durat 12 ore și a fost coordonată de medicul Horațiu Moldovan. 

Academicianul suferea de disecţie acută de aortă, o situaţie clinică în care cel mai important vas de sânge din organism - artera aortă, care pleacă de la inimă şi hrăneşte cu sânge întregul organism - se fisurează, punând în pericol viaţa pacientului. Intervenţia chirurgicală a avut un caracter de maximă urgenţă şi a constat în înlocuirea arterei aorte la ieşirea ei din inimă şi a arterelor carotide care alimentează creierul.

Doliu în lumea academică din țara noastră. Marele academician, Augustin Buzura a încetat din viață la vârsta de 78 de ani. Psihiatru, prozator şi eseist, a fost membru al Academiei Române din 1992. Augustin Buzura a absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj, dar a renunţat la profesia de medic psihiatru pentru a se dedica literaturii.

A publicat numeroase volume, printre care: "Absenţii", "Drumul cenuşii" şi "Refugii". Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenariile sale. Printre acestea: "Orgolii", "Pădureanca", "Undeva în Est". A fost preşedinte-fondator al Fundaţiei Culturale Române şi al Institutului Cultural Român, anunță TVR.