Caravana #Electrolux s-a oprit astăzi la Pitești, la Vivo Mall, unde sindicaliștii au încercat să le transmită clienților unui magazin de electrocasnice să boicoteze cumpărarea produselor fabricate la Electrolux. De la Pitești, carvana a ajuns la București în fața Ambasadei Suediei pentru a protesta împotriva exploatării muncitorilor români. Aceștia au început protestul după ce au cerut o cerere salarială de 2 lei pe oră, cerere care nu a fost aprobată de multinaționala Electrolux.

Caravana a plecat luni din Satu Mare şi s-a oprit în Zalău-Alba Iulia-Sibiu- Râmnicu Vâlcea, având loc acţiuni de boicot la magazinele care vând produse Electrolux. Scopul acţiunii este acela de a determina conducerea fabricii să negocieze în mod real şi să trateze muncitorii cu respect.

Conform Cartel Alfa, muncitorii români de la compania suedeză Electrolux din Satu Mare se află de 8 săptămâni în grevă pentru dreptul la un salariu decent, drept prevăzut inclusiv în codul de conduită al companiei multinaţionale.

Lipsa unui dialog real din partea companiei, inflexibilitatea cu care aceasta tratează solicitarea muncitorilor şi acţiunile (multiple procese juridice) îndreptate mai curând împotriva muncitorilor şi reprezentanţilor acestora decât spre găsirea de soluţii, a determinat CNS Cartel ALFA să iniţieze o campanie de boicot a produselor Electrolux, prin organizarea unei Caravane, pentru a transmite un mesaj de protest faţă de comportamentul companiei Electrolux în România, au menționat reprezentanții Cartel Alfa într-un comunicat de presă remis Proarges.ro

“Întreaga Europă s-a angajat, prin adoptarea Pilonului European al Drepturilor Sociale, să ofere tuturor lucrătorilor dreptul la un salariu decent, iar statul şi reprezentanţii săi au obligaţia de a asigura cadrul instituţional pentru ca acest lucru să se realizeze. Solidaritatea reprezentanţilor oricărui stat european trebuie să se îndrepte către cetăţenii europeni, fie ei români sau suedezi, nu către marile companii. Din păcate, companiile din spaţiul european practică Europa la două viteze şi au standarde diferite faţă de muncitorii din Est şi cei din Vest. Solicităm Ambasadei Suediei la Bucureşti să uzeze, în limita atribuţiilor sale, de toate căile de acţiune pentru a determina companiile suedeze să utilizeze aceleaşi standarde şi principii pe care şi le asumă, în toate ţările europene, inclusiv în România”, au mai precizat reprezentanţii confederaţiei sindicale.

În contextul aproprierii alegerilor, Mircea Drăghici, trezorierul PSD, dar și șeful de campanie desemnat de conducerea partidului le lansează social-democraților o provocare.

Drăghici le-a vorbit, duminică, la Gorj, celor prezenți, despre necesitatea de-a învăța să se folosească de mediul online. Mai ales că opoziția, tocmai prin online, aruncă mizerii și minciuni la adresa celor de la putere, poate tocmai cu scopul de-a nu se vedea ce au făcut cei de la PSD pentru români.

Tocmai de aceea, Mircea Drăghici le-a spus social-democraților prezenți că prima provocare pe care o lansează este aceea de-a deschide site-ul guvernarepsd.ro.

“Vorbesc despre acest site, prima dată, aici, la Târgu-Jiu, în Gorj”, le-a spus Mircea Drăghici celor prezenți.

“Căutați și uitați-vă pe telefon. Veți vedea tot programul de guvernare pe care l-am lansat în 2016, veți vedea stadiul realizării programului, 73%; puterea de cumpărare medie a salariaților a crescut în comparație cu 2016 cu 20,3%; puterea de cumpărare medie a pensionarilor 18,6%, produsul intern brut plus 25%; 32% în plus venituri colectate la bugetul de stat. Lucrurile continuă. Aveți harta României și veți vedea care sunt investițiile în fiecare județ din 2016 până acum“.

Astfel, prin site-ul realizat de social-democrați, fiecare județ în parte poate consulta lista realizărilor și a investițiilor. Listă care le poate fi folositoare nu doar pentru următoarele campanii, ci și pentru a le spune oamenilor, cu date, ce s-a realizat în județul lor.

Conform acestui guvernarepsd.ro, în Argeș, din 2016 până acum au fost investiți peste un miliard de lei. Conform acestui si investițiile realizate în Argeș se ridică la 93,988,656 lei. Totalul investițiior în derulare pe județ este de 625,734,446 lei. Au fost contractate investiții în valoare de 330,727,185 lei, iar totalul investițiilor implementate de CNI este de 31,195,834 lei. De altfel, numai la Mioveni, la sfârșitul anului trecut, guvernul a alocat 4 milioane de euro pentru continuarea lucrărilor la noul Spital realizat în cea mai mare parte din fonduri de la bugetul local.

Avocaţii din Bucureşti şi din 14 judeţe, printre care și cei din Argeș, protestează astăzi pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu nivelul şi modalitatea de stabilire a onorariilor din oficiu. Ei vor purta banderole albe pe braţ şi avertizează că vor organiza astfel de acţiuni până la soluţionarea disfuncţionalităţilor din sistemul de asistenţă juridică. Făcând remarca potrivit căreia înţelege că se apropie alegerile la avocaţi şi că "unii au intrat în campanie", ministrul Justiţiei Tudorel Toader a replicat demersurilor acestora repostând un mesaj privind corespondenţa cu ei, respectiv memoriul lor şi răspunsul ministerului, spunând că reprezentanţii avocaţilor nu şi-au mai precizat sau reconsiderat apoi poziţia.

Proteste sunt anunţate de barourile din Alba, Argeş, Buzău, Cluj, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Timiş. În Bucureşti, avocaţii se vor aduna la ora 13:00, pe scările Curţii de Apel.

Protestul este etapizat astfel: prezentarea avocaţilor în cauzele respective, purtând o banderolă albă pe braţ in perioada 11.02.2019 – 24.02.2019; asigurarea asistenţei judiciare exclusiv în cauzele penale în care se discută măsurile preventive in perioada 25.02.2019 – 10.03.2019; neasigurarea asistenţei judiciare, la început câte 30 minute pe zi, timp de o săptămână, apoi pe termen nelimitat, până la identificarea şi aplicarea soluţiilor la problemele de mai sus cu incepere din 11.03.2019.

Solicitările avocaţilor vizează:

- Majorarea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru prestarea serviciilor de asistenţă judiciară în materie penală, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, precum şi pentru asigurarea serviciilor de asistenţă judiciară privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală:

- Reglementarea prin Protocol a onorariilor/remuneraţiilor cuvenite curatorilor.

- Eliminarea practicii judecătorilor ori procurorilor de cenzurare a acestor onorarii.

În replică, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a scris duminică pe Facebook: "Înţelegând faptul că se apropie alegerile la avocaţi, înţelegând şi faptul că unii au intrat în campanie, postez din nou mesajul din 23 noiembrie 2018, cu precizarea faptului că avocaţii nu şi-au precizat/reconsiderat poziţia!".

14 hackeri români, arestaţi de DIICOT și Secret Service, extrădaţi în America. Cei 14 hackeri români sunt acuzați că au furat 34 de milioane de dolari, în decurs de trei ani. Ancheta a pornit în Statele Unite ale Americii, acolo unde Secret Service a demarat o anchetă de amploare, după ce mii de americani au fost înșelați online cu sume uriașe.
Aproape 100 de poliţişti şi agenţi Secret Service au făcut 27 de percheziţii în Bucureşti şi în nouă judeţe într-un dosar în care un grup de români a înşelat cetăţeni americani prin intermediul unor site-uri de comerţ electronic, prejudiciul fiind de aproximativ 34 de milioane de dolari. În premieră pentru autorităţile de aplicare a legii din România, au fost indisponibilizate criptomenede RIPPLE şi BITCOIN, cu valoare aproximativă de 5.000 de dolari, scrie News.ro.

"În urma unei cereri de asistenţă judiciară internaţională, transmisă de Secret Service (Statele Unite ale Americii), Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea D.I.I.C.O.T., a derulat investigaţii privind un grup de români implicat în diferite forme de fraudă informatică şi spălarea banilor. Victimele erau cetăţeni americani, iar prejudiciul cauzat se ridică la aproximativ 34.000.000$. Cercetările au arătat faptul că activitatea infracţională a persoanelor implicate ar fi debutat în anul 2016", anunţă IGPR.

Prin intermediul unor site-uri de comerţ electronic, membrii grupului ar fi postat anunţuri cu marfă care, în realitate, nu exista, convingând victimele să trimită bani pentru bunurile comandate (inexistente).

În urma solicitării primite de la autorităţile competente din Statele Unite ale Americii, aproape 100 de poliţişti din strucuturile de combatere a criminalităţii organizate din Bucureşti, Craiova, Cluj, Ploieşti, Piteşti, Olt, Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Vâlcea, sub coordonarea D.I.I.C.O.T., au făcut 27 de percheziţii la domiciliile şi reşedintele persoanelor vizate. La percheziţii au participat şi agenţi ai Secret Service.

 
În urma acţiunii, au fost ridicate sau indiponibilizate 51 de telefoane mobile, 8 HDD –uri, 40 de memory stick-uri, 32 de laptop-uri, 12 tablete, 5 de unităţi centrale P.C., 86 de medii optice (CD/DVD), un aparat foto, 11 carduri bancare, 3 carduri de memorie şi 2 autoturisme (în valoare aproximativă de 61.000 de euro). De asemenea, au mai fost ridicate sumele de 207.600 de lei, 24.500 de euro, 5.000 de USD şi 5.500 CHF.

În aceeaşi zi, prin intermediul Serviciului de Investigare Financiară a Grupurilor de Criminalitate Organizată din cadrul D.C.C.O., au fost puse în aplicare ordonanţe de instituire a sechestrului asigurător cu privire la 10 bunuri imobile (7 terenuri, o casă şi 2 apartamente), cu o valoare totală estimată de 310.000 de euro.

Trebuie subliniat faptul că, în premieră pentru autorităţile de aplicare a legii din România, au fost indisponibilizate criptomenede RIPPLE şi BITCOIN, cu valoare aproximativă de 5.000 de dolari.

În cauză, au fost identificate şi duse la sediul D.I.I.C.O.T., precum şi la brigăzile de combaterea criminalităţii organizate din Cluj şi Craiova, 18 persoane.

Totodată, 14 persoane implicate au fost preluate de Servicul Urmăriri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale, pentru demararea procedurilor de punere în executare a mandatelor internaţionale de arestare. Ulterior, persoanele în cauză au fost extrădate în Statele Unite ale Americii.

Cercetările efectuate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fraudă informatică, spălarea banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat au beneficiat de suportul de specialitate din partea Direcţiei Operaţiuni Speciale din Poliţia Română.

Sursa video: DIICOT

Tinerii dinamici care îşi doresc o carieră militară trebuie să știe că a început întocmirea dosarelor de candidat pentru instituţiile militare de învăţământ liceal, postliceal şi universitar. Înscrierile pentru anul şcolar 2019-2020 se fac până la 1 martie 2019.
Biroul Informare - Recrutare, din cadrul ministerului Apărării Naționale, îi anunţă pe cei care vor să îmbrăţişeze profesia militară că au început înscrierile pentru instituțiile militare.
Până la 1 martie au loc recrutări pentru învățământul universitar, postliceal și liceal militar.

Primul pas este vizita medicală, după care se vor depune documentele necesare în dosarul de candidat (obligatoriu acte de identitate si de studii, cazier).

Mai multe informații și consiliere pot fi găsite la birourile informare - recrutare din cadrul centrelor militare județene și de sector, unde candidaţii trebuie să se prezinte cu cartea de identitate. Pentru liceul militar, tânărul trebuie să fie de dintre părinți sau tutorele legal.
Criterii de recrutare în şcolile militare

Admiterea în învățământul universitar militar de formare a ofițerilor (cu durata între 3 şi 6 ani). Se pot înscrie:

- elevii din clasele a XII-a, precum și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 30 de ani (24 pentru piloți) în anul 2019.

Admiterea în învățământul postliceal militar de formare a maiștrilor militari (cu durata de 2 ani). Se pot înscrie:

- elevii din clasele a XII-a, precum și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 30 de ani în anul 2019.

Admiterea în învățământul postliceal militar de formare a subofițerilor (cu durata de 1 an). Se pot înscrie:

- soldații/gradații profesioniști care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat (sau care vor face dovada obținerii diplomei până la concursul de admitere) și care vor împlini cel mult 35 de ani în anul 2019, cu o vechime în serviciu de cel puțin 2 ani până la data organizării concursului de admitere și calificativul cel puțin ”Bun” în aprecierea de serviciu din ultimii 2 ani;

- elevii din clasele a XII-a și tinerii care sunt absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat și care vor împlini cel mult 35 de ani în anul 2019.

Colegiile naționale militare (licee militare cu specializare matematică-informatică și durata de 4 ani) se pot înscrie:

- elevii din clasele a VIII-a sau absolvenții care nu au fost înmatriculați într-o unitate de învățământ liceal sau profesional, cu vârsta de cel mult 16 ani împliniți în anul 2019.

Selecționarea candidaților recrutați constă în susținerea unor probe psihologice și fizice. Fiecare candidat recrutat va fi planificat pentru parcurgerea probelor de selecție și va fi anunțat cu privire la data prezentării la centrul zonal de selecție și orientare de care aparține.

Număr de locuri în învăţământul militar 2019 - 2020

OFIȚERI - 893 locuri

1. Academia Forțelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu (3 ani): 264 locuri
2. Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă", Brașov (3 ani): 184 locuri
3. Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanța (4 ani): 108 locuri
4. Academia Tehnică Militară, București (4 ani): 219 locuri
5. Institutul Medico-Militar (5-6 ani): 110 locuri din care: 60 - prin Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Bucureşti (40 medicină generală, 10 medicină dentară, 10 farmacie) şi 50 Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (medicină generală)
6. Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, București (3 ani): 8 locuri

MAIȘTRI MILITARI – 678 locuri

1. Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" din Piteşti (2 ani): 313 locuri
2. Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene "Traian Vuia" din localitatea Boboc, judeţul Buzău (2 ani): 245 locuri
3. Şcoala Militară de Maiştri Militari a Forţelor Navale "Amiral I. Murgescu" din Constanța (2 ani): 120 locuri
NOTĂ: La maiștri militari, un procentaj de cel mult 25% din numărul de locuri este rezervat absolvenților din acest an ai colegiilor naționale militare.

SUBOFIȚERI - 399 de locuri

1. Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre "Basarab I" din Piteşti (1 an): 323 locuri
2. Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene "Traian Vuia" din localitatea Boboc, judeţul Buzău (1 an): 76 locuri

COLEGII NAȚIONALE MILITARE - 600 locuri

1. Colegiul Naţional Militar ”Mihai Viteazul”, din Alba Iulia, județul Alba -120 locuri
2. Colegiul Naţional Militar ”Dimitrie Cantemir”, din Breaza, județul Prahova -120 locuri
3. Colegiul Naţional Militar ”Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava -120 locuri
4. Colegiul Naţional Militar ”Tudor Vladimirescu” din Craiova, județul Dolj -120 locuri
5. Colegiul Naţional Militar ”Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, județul Constanța -120 locuri

Candidaţii pot obţine informaţii suplimentare de la birourile informare - recrutare din cadrul centrelor militare județene și de sector de care aparțin cu domiciliul.
Adrese și numere de telefon, găsiți AICI