Ne mândrim că avem o economie dezvoltată și că suntem printre județele limitrofe la contribuția PIB-ului României. Realitatea este însă mult mai complexă. Cea mai mare parte din economia județului gravitează în jurul uzinei Dacia. Dincolo de evoluția de excepție a fabricii de la Mioveni, alte zeci de firme sunt profitabile pentru că sunt direct sau indirect în relație cu industria auto. Turismul se chinuie să pătrundă pe piață și cam atât. Până și constructorii și asfaltangii au cam dispărut în competiția națională.
Și mai grav se conturează imaginea economiei argeșene dacă ne luăm după criteriul investițiilor în județe. Investițiile străine directe vizează cu precădere județele din Ardeal. Argeșul rămâne în continuare unul din puținele județe care nu are nici măcar un parc industrial. Iar municipiul reședință de județ, în loc să se dezvolte, a tăiat conceptul de zonă metropolitană, deși fabricile noi s-au deschis mai ales în localitățile limitrofe, în timp ce industria din Pitești a dispărut aproape în totalitate. În ultimii 2 ani, nu s-a mai auzit de nicio frabrică importantă din zona de producție care să se fi deschis în Pitești.
Între timp, alte județe prosperă. Într-un top al investițiilor străine directe, Timișoara vine prima după București, urmează apoi Brașovul, iar Mureșul și Clujul sunt pe locurile 5 și 6. Alba și Arad au de asemenea investiții străine de peste un miliard de euro. La Cluj, investițiile străine sunt găzduite în parcuri industriale și în afara acestora. Companiilor străine le convine că mâna de lucru este mai ieftină, dar la fel de competentă ca în oricare alt colț al Europei.
Banca Naţională a inclus pentru prima dată, în studiul său legat de investiţiile străine în România, datele defalcate pe judeţe. Bucureștiul este lider, cu aproape 36 de miliarde de euro, iar Timișoara ocupă locul al doilea, cu a zecea parte din sumă. Brașovul este pe locul al treilea, iar Mureșul pe al cincilea. Clujul ocupă poziția a șasea, cu investiții de aproape 1,7 miliarde de euro.
La Cluj, în parcul industrial Tetarom I, lucrează circa 1.800 de persoane. Sunt și investitori români, dar și străini. În total, în cele 3 parcuri industriale funcționale ale Clujului lucrează aproximativ 11.000 de persoane.
La Cluj se vor mai deschide două parcuri industriale.
Nu doar costurile reduse îi atrag pe investitori în această parte a lumii, ci și faptul că în țări din centrul și Estul Europei sunt locate și alte unități de producție ale unor companii multinaționale, de unde vine sau unde se transportă marfa mai rapid.
În Argeș, principalele investiții le face tot Dacia. Nu avem niciun parc industrial, dar oamenii politici se bat cu pumnul în piept cât de competitivi suntem. Asta, deși am ajuns să ne bucurăm că vreo primărie, fie ea și de oraș, reușește să atragă fonduri să reabiliteze 2-3 școli. Pe termen mediu, Argeșul are perspective sumbre. Iar pe termen lung, cu o industrie polarizată în zona auto, legată direct de Dacia, perspectivele sunt de-a dreptul tragice. Deocamdată, stăm relativ bine. Argeșul a atras investiții străine directe de 1.115.000.000 euro, aflându-ne în zona județelor Dolj, Cluj, Alba, Constanţa, Mureş, Braşov, Prahova, Arad, Argeş şi Timiş. (date BNR la sfârșitul anului 2016)