Două mari îndoieli au existat atunci când administrația din Mioveni a anunțat că vrea să construiască un spital de la zero. Prima, că proiectul nu va fi finalizat. A doua, că nu vor fi găsiți medici buni care să îngrijească pacienții. Ion Georgescu le-a eliminat pe amândouă.
68 de milioane de euro. Un spital construit de la zero, care va fi predat administrației din Mioveni la cheie. Cea mai modernă tehnologie medicală. Și totuși, unii aveau îngrijorări că spitalul care va fi dat în folosință anul viitor nu va fi populat cu medici. Prezent la emisiunea culisele puterii, primarul Ion Georgescu a dezvăluit că au fost găsiți medicii necesari aproape pe toate specializările. Mulți dintre ei, medici cu experiență, argeșeni la orginie, dar care au activat în alte centre medicale importante din țară, din zona privată sau de stat.

Astăzi, se mai pune problema de medici pentru un schimb la Angiograf și RMN. Nu se pune problema de chirurghi, de șefi de secție, de asistenți, de personal auxiliar. Toate posturile vor fi ocupate prin concurs.
Ca să eliminăm suspansul, nu sunt medici care lucrează în Argeș. Sunt medici născuți în Argeș dar care lucrează în Timișoara, Cluj, București, Baia Mare și au în jur de 40 de ani. Vor să revină acasă pentru tehnologia care există, pentru că este o unitate spitaliceasca nouă.

Prin construcția noului spital, vor fi create și aproximativ 200 de posturi de personal medical și alte 50 de posturi de personal auxiliar, a precizat primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, la Absolut tv, la emisiunea Culisele Puterii, moderată de directorul Proarges.ro, Mircea Sărărescu.

Video cu declarația: de la min 32.30

Moarte suspectă la metroul din București. O femeie de 25 de ani a murit, marţi seară, ea fiind găsită pe şinele de metrou, la staţia Dristor 1, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti Ilfov.

Nu se ştie, până la ora transmiterii ştirii, dacă este vorba despre un act sinucigaş. Circulaţia metrourilor a fost îngreunată timp de câteva zeci de minute, reprezentanţii Metrorex precizând că, la ora transmiterii ştirii, circulaţia a fost reluată în condiţii normale pe ambele sensuri.

Echipajele de poliție caută acum o suspectă care ar fi împins-o pe tânără în fața trenului. Se pare că nu este singurul incident petrecut în această seară.  Conform Antena 3, cu o stație anterioră, la Costin Georgian, o femeie de 45 de ani, care purta o eșarfă ar fi încercat să arunce de pe peron o altă victimă. Astfel, avem de a face cu o tentativă de omor și crimă. Polițiștii Capitalei fac audieri.

Primul incident ar fi avut loc la ora 15.00. Fata a ajuns aproape de margine, dar nu a căzut.

Poliția Capitalei a transmis și un mesaj de avertisment: „Poliția Capitalei intervine în toate stațiile de metrou, pentru protejarea persoanelor aflate în aceste locații și pentru identificarea  unei femei bănuite de comiterea infracțiunii de metrou.

În această seară, în stația de metrou Dristor 1, femeia în cauză a împins o persoană, pe linia de metrou, care în urma impactului cu trenul, a decedat.

Spaţiul public de la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei ar putea să poarte numele omului politic şi preşedintelul fondator al Partidului Naţional Liberal, Radu Câmpeanu. Miercuri, în Consiliul General al Municipiului București, va fi supus aprobării acest proiect de hotărâre prin care interesecția din apropierea Muzeului Colecţiilor de Artă ar urma să poarte numele fostului senator de Argeș.
Președintele fondator al Partidului Național Liberal, Radu Câmpeanu a murit miercuri, 19 octombrie 2016. Liberalul Radu Anton Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, în București. Provenea dintr-o familie de vechi proprietari în județul Dâmbovița. Tatăl, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmbovița.

Fostul senator de Argeş Radu Câmpeanu are legături strânse cu Argeşul, judeţul în care s-a nascut soţia sa.

A fost liderul tineretului liberal şi un apropiat al Brătienilor şi luptător împotriva comuniştilor, fapt ce avea să îi aducă trei anide închisoare la secret la Craiova şi alţi şase în lagăr şi un exil în Franţa. A avut peste 70 de ani de activitate politică.
A absolvit Facultatea de Drept (specializat în drept constituțional) și Științe Economice din București (1945). Radu Câmpeanu a fost președintele Tineretului Universitar Național Liberal și conducătorul comitetului studențesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste de la 8 noiembrie 1945 — inițiată și condusă de studenți. În perioada 1947-1956 a fost deținut politic.

După eliberarea din detenție a lucrat în construcții la Întreprinderea Drumuri și Poduri — București. Prin demersurile familiei sale din Franța și Elveția, s-a exilat la Paris, unde a obținut azil politic, la 30 iulie 1973. Acolo a lucrat la două mari societăți de construcții.

A fost fondator și președinte, la Paris, al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (1978), vicepreședinte al Asociației Internaționale "Solidaritatea europeană" — formată din reprezentanți ai exilaților politici din țările comuniste din Europa. Este unul dintre fondatorii Consiliului Național Român (1978, Paris). A editat la Paris (1983-1990), una dintre cele mai importante publicații ale exilului românesc: "Buletinul Internațional pentru Românii din Exil" — BIRE. A fost fondator și animator al "Clubului de gândire liberală" — Paris (1986-1990).

A fost editorialist, timp de doi ani, la Radio Univers, Paris, în cadrul emisiunilor despre România; colaborator la posturile de radio "Europa Liberă" și "BBC".

Întors în țară, la 5 ianuarie 1990, a reînființat Partidul Național Liberal (PNL), a doua zi, și a fost ales secretar general al acestei formațiuni politice.
În perioada 31 martie 1990 — 28 februarie 1993 a fost președinte al PNL, iar între 9 februarie — 11 mai 1990, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN).
Șef al Tineretului Liberal înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost student în decursul războiului. După război, participă la manifestațiile anti-comuniste din 24-28 februarie 1945.

A fost arestat în 1948 și a petrecut mai mulți ani în închisorile comuniste.

După eliberarea sa ca deținut politic, emigrează în Franța împreună cu soția sa Monica Papadopol și cu fiul lor Barbu. La Paris, se arată foarte activ în rândurile exilaților, dar după sosirea lui Paul Goma, este suspectat ca informator al Securității.

În 1990 revine în țară unde participă la reîntemeierea PNL al cărui președinte va fi între 1990 și 1993, fiind ales senator în legislatura 1990-1992 în municipiul București. A fost candidatul PNL la funcția de președinte al României la alegerile din 1990, când a obținut 10,64 % din voturi și s-a plasat pe locul 2.

35 de studenți ai Universitatăţii din Bucureşti, Facultatea de Geografie, Masterul de Climatologie şi Resurse de Apă au fost oaspeții Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea într-o vizită de cunoaștere a activității practice de gospodărire a apei. Cu această ocazie studenții au vizitat la sediul Administraţiei Bazinale, Laboratorul de Calitate a Apei şi Centrul Bazinal de Prognoză.

De la specialiștii celor două servicii, studenții au primit informații despre activitățile specifice de monitorizare cantitativă și calitativă a apei, analiză, precum și de gestionare a resurselor de apă. Astfel, studenții au avut un prim contact cu aplicaţiile şi modelele hidrologice de prognoză a debitelor de apă în flux lent şi rapid.
Aplicaţia practică a fost efectuată la Staţia hidrometrică Aref unde au fost prezentate echipamente clasice şi moderne de determinare a debitelor de apă (morişcă cu palete şi cu inducţie electromagnetică). De asemenea, specialiștii Administrației Bazinale de Apă Argeș- Vedea le-au prezentat studenților și echipamentele topografice şi caracteristicile staţiilor hidrometrice automate, implementate şi modul de transmitere a datelor în Sistemul Naţional Hidrologic. Tot în această săptămâna au fost în vizită de informare la sediul Administrației Bazinale de Apă Argeș – Vedea, 60 de elevi ai Colegiului Național “Alexandru Odobescu”. Anual, prin parteneriatele încheiate cu instituții de învățământ și stagiile de practică oferite, Administrația Bazinală de Apă Argeș- Vedea participă la educarea și formarea tinerilor care se pregătesc pentru profesii specifice domeniului de gospodărire a apei și protecției mediului.