Autostrada Piteşti - Sibiu ar urma să fie finalizată în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan, iar în 15 noiembrie vor fi terminate studiile de fezabilitate pentru trei loturi, declară ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, cel care conduce Drumurile Naționale care mai aveau să dea cu aspiratorul pe DN 73 pentru vizita lui Iohannis în Argeș după luni de zile în care nu au muncit nimic,
  Sorin Buşe a promis, probabil în calitate de viitor candidat la parlamentare din partea vreunui partid, la Suceava, într-o conferinţă de presă, că, în ceea ce priveşte autostrada Piteşti - Sibiu studiile de fezbilitate vor fi terminate până în 15 noiembrie, inclusiv lotul 4 care era în întârziere. "Vrem să licităm lotul 1, 4 şi 5 pentru proiect tehnic şi acord de construcţie până la 30 noiembrie”, a spus Buşe.
El a adăugat că la loturile 2 şi 3, cele mai dificile, se va finaliza în câteva zile traseul final, iar în aprilie 2017 va fi finalizat studiul de fezabilitate, licitaţia urmând să fie lansată în mai 2017.
Buşe a afirmat că, deşi Master Planul prevedea ca autostrada să fie finalizată în anul 2022, angajamentul CNADNR este să o termine în 2021, cu un an mai devreme.

Semnal că este nevoie de Pitești- Sibiu: Renault mută și în Maroc producția modelului Dacia Logan MCV

Autostrada Piteşti - Sibiu este una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, inclusiv de către cea mai mare companie din România, Dacia, care este şi cel mai mare exportator la nivel naţional.
De altfel, Dacia a anunțat că mută surplusul de producție pentru Logan MCV de la Mioveni în Maroc, cel mai probabil pentru că decât să investească în creșterea productivității în România, fără această autostradă, este mai profitabil să o facă la fabrica din Tanger.


Tudor Pendiuc a semnat pe 22 aprilie două dispoziţii prin care deleagă majoritatea atribuţiilor către cei doi viceprimari. Această delegare vine în contextul în care Instituţia Prefecturii Argeş a mers în contencios administrativ pentru a contesta peste 200 de dispoziţii emise de viceprimarul Piteştiului, Cornel Ionică. Printre atribuţiile delegate viceprimarului Laurenţiu Zidaru, sunt cele pe educaţie, sănătate, locuinţe sociale, strategi de dezvoltare, etc. Iar viceprimarului Cornel Ionică i-au fost delegate cele pe zona de refacere a mediului, întreţinerea drumurilor publice, planuri urbaniste, construcţi, depozitări deşeuri, managementul proiectelor, etc. Adică zone în care nu mai face mare lucru care să-l ajute în campania electorală. Pe de altă parte, Zidaru are pe mână conexiunea la posibile rețele electorale: educația, zona socială, adică aducătoarele de voturi. Voturi pentru Pendiuc, căci Zidaru este unul dintre pesediștii care nu trag la căruța PSD Pitești și Cornel Ionică, ci la cea a lui Pendiuc.
Care Pendiuc se află în plină campanie electorală pe salariu de la primărie. În campanie electorală și sălile de judecată pentru dosarul de corupție Publitrans.


Ca urmare a adoptării legii finanțării partidelor politice și a legii finanțării campaniilor electorale - legi promovate de deputatul PSD de Argeș Mircea Drăghici - au apărut schimbări în privința sumelor care pot fi folosite de partide pentru activitatea acestora și pentru campaniile electorale. Vă reamintim că, numai dacă vor fi respectate prevederile legii - limite ale fondurilor folosite în campanie, evidențierea tuturor sumelor în actele contabile și folosirea banilor cu scopuri precise determinate prin lege- cheltuielile vor fi subvenționate de stat.

Autoritatea Electorală Permanentă a făcut publice valorile absolute ale limitelor pentru donații, împrumuturi și cotizații prevăzute de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electoral, aprobate prin Hotîrârea Guvernului nr. 10/2016.
Aceste valori absolute ale limitelor pentru donații, împrumuturi și cotizații au fost stabilite avându-se în vedere faptul că salariul minim brut pe țară pentru anul 2016 este de 1.050 lei, potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, iar veniturile prevăzute la bugetul de stat pe anul 2016 sunt în sumă de 105.033.800.000 lei, conform prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 339/2015 a bugetului de stat pe anul 2016.
Valorile absolute ale limitelor pentru donații, împrumuturi și cotizații prevăzute de Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată, pentru anul 2016, sunt următoarele:
1. Pentru donațiile primite de partidele politice:
•    conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, donaţiile primite de un partid politic nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a donațiilor primite de un partid politic nu poate depăși suma de 26.258.450 lei;
•    conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a donațiilor primite de la o persoană fizică nu poate depăși valoarea de 210.000 lei;
•    conform prevederilor art. 6 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, republicată, donaţiile primite de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a donațiilor primite de la o persoană juridică nu poate depăși valoarea de 525.000 lei;
•    conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, republicată, suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăşi echivalentul a 0,006% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a donațiilor confidențiale nu poate depăși valoarea de 6.302.028 lei;
2. Pentru împrumuturile primite de partidele politice:
•    conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 334/2006, republicată, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic într-un an fiscal nu pot depăşi 0,025% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a împrumuturilor primite de un partid politic nu poate depăși suma de 26.258.450 lei;
•    conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a împrumuturilor primite de la o persoană fizică nu poate depăși valoarea de 210.000 lei;
•    conform prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, republicată, sumele de bani care fac obiectul împrumuturilor primite de către un partid politic de la o persoană juridică într-un an pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe ţară, la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Pentru anul 2016, valoarea maximă a împrumuturilor primite de la o persoană juridică nu poate depăși valoarea de 525.000 lei;
3. Pentru cotizațiile primite de partidele politice:
•    conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, republicată, suma cotizațiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăși 48 salarii minime brute pe țară. Pentru anul 2016, valoarea maximă a cotizațiilor primite de un partid politic de la un membru de partid nu poate depăși suma de 50.400 lei.

Alegerile locale ar urma să aibă loc în data de 5 iunie 2016, urmând ca startul campaniei electorale să fie dat pe 6 mai 2016, potrivit unor proiecte de hotărâri ale Guvernului privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, puse în dezbatere de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).
 Potrivit calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor locale din anul 2016, pus în dezbatere de AEP, startul campaniei electorale ar urma să fie dat în data de 6 mai 2016, iar o zi mai târziu, pe 7 mai, ar urma să se stabilească prin tragere la sorţi numărul de ordine de pe buletinele de vot.

Potrivit sursei citate, comunicarea listei cuprinzând denumirile şi semnele electorale ale partidelor politice, ale alianţelor politice, ale alianţelor electorale, precum şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, către toate birourile electorale de circumscripţie trebuie să fie făcută cel târziu în data de 12 aprilie 2016.

Cu 30 de zile înaintea datei votării - cel târziu în ziua de 6 mai 2016 - vor trebui aduse la cunoştinţă publică numărul circumscripţiilor electorale, delimitarea şi numerotarea fiecărei secţii de votare, precum şi sediile acestora.
 Cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor locale - adică pe 26 mai 2016 - ar urma să fie tipărite buletinele de vot. În ziua de sâmbătă care precede data alegerilor, pe 4 iunie 2016, la ora 7: 00, este programată închiderea campaniei electorale.

Cetăţenii vor putea merge la vot pentru a-şi desemna aleşii locali în data de 5 iunie 2016, în intervalul 7:00-21:00.

 Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul în care sunt acuzați de finanțare ilegală a campaniei la prezidențiale a lui Mircea Geoană. Decizia Curții de Apel București este definitivă.
Gheorghe Bunea Stancu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac pedepse de câte doi ani cu sporuri de şase luni, astfel că va executa fiecare o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare.
Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
Patronul Interagro, Ioan Niculae, este cel mai bogat român şi, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, se plasează pe locul 1.372 la nivel mondial, potrivit ultimei ediţii a topului miliardarilor realizat de revista americană Forbes.

 Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.

"Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»", au scris procurorii în rechizitoriu.

Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : "Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau".

Pagina 6 din 6

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.