5.000 de morți COVID neraportați către populație, în 2020, din cifrele prezentate de ministrul sănătății. 25% dintre decesele COVID înregistrate în 2020 de Institutul Național de Statistică (care vin de la medicii care au completat certificatele constatatoare de deces) nu au fost incluse și în raportările Grupului de Comunicare Strategică către public. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, la cererea premierului Florin Cîțu, raportul privind decesele provocate de Covid-19. Potrivit acestuia, decesele raportate în platforma alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din evidenţele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, datele din CoronaForms corespund în proporție de 96% cu cele din INS, mai arată documentul. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, raportul privind decesele COVID. Astfel, potrivit cifrelor, în platforma Corona forms au fost înregistraţi anul trecut 16.120 de morţi, iar în alerte.ms.ro. - 18.948.

Din datele raportate de spitale către INSP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, pentru anul 2020 s-au raport 26.106 decese, dintre care 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 (1 %) și 25.875 decese cu diagnostic secundar de COVID (99%). Raportările privind morţii COVID provin de la 284 spitale. "Remarcăm numărul extrem de redus de decese intra-spitalicești având drept diagnostic principal COVID-19 - 227 decese pentru anul 2020.

Spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.

Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționată esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, se arată în raport.

La 13 spitale s-au constatat abateri majore față de media cazurilor COVID raportate în restul lunilor.

Spital Județean de Urgenta Bacău,  Spital Județean de Urgenta Ploiești, Spitalul Militar de Campanie de nivel ROL2- Covid 1, Spital Clinic Județean de Urgență Arad + Secția externa de pneumologie + Secția externă maternitate, 

Spitalul Clinic județean de Urgență Craiova, Spital Clinic Municipal "Dr. G. Curteanu" Oradea, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, Spitalul Județean de Urgenta Tulcea,  Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon Iași, Spitalul Modular 1 Elias, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Municipal "Anton Cincu" Tecuci.

 

Concluziile comisiei

1. Sursa oficială de clasificare a deceselor – certificatul medical constatator – indică o corespondență convenabilă între decesele confirmate COVID raportate la INS și respectiv cele raportate în Corona forms (96% ). Decesele raportate în alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din INS. Abaterile pe luni calendaristice sunt în general mai mari decât abaterea anuală și acest fapt se explică, probabil, prin evoluția pandemiei (abateri mai mari în luni de vârf epidemic), prin dinamica evoluției conceptelor legate de raportare, a codificării și a fenomenelor tardive (înregistrărilor întârziate).

2. Raportarea DRG pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu întrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent.

3. Diferențele dintre platformele MS – alerte.ms.ro și Corona forms sunt justificate într-o oarecare măsură și parțial acceptabile, având în vedere faptul că platforma alerte.ms.ro presupune o raportare numerică agregată și cumulată (neverificabilă pe CNP sau alt tip de cod), iar platforma corona forms presupune o raportare caz cu caz, pe CNP. Rămâne totuși sub semnul întrebării utilitatea solicitării unei raportări agregate privind decesele intra-spitalicești, cu o frecvență de doua ori pe zi.

4. Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapida nevoi de resurse/resurse pentru pacienți in stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor. Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționata esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident ca nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări.

5. Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate in alerte.ms.ro. și totodată, aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative.

6. Platforma Corona forms este sursa cea mai valida de informații pentru raportarea deceselor provocate de Covid-19, deși s-au identificat unele confuzii/abateri de la procesul de raportare, în special la nivelul spitalelor. Analiza actuală are valoare exploratorie.

Recomandările comisiei:

1. Considerarea de către Ministerul Sănătății a utilității menținerii în platforma alerte.ms.ro a cerințelor de raportare privind decesele, având in vedere pe de o parte efortul de raportare din partea spitalelor și pe de alta parte lipsa de utilizare a acestora in deciziile manageriale.

2. În cazul in care se va considera utilă menținerea raportării deceselor în alerte.ms.ro, este necesar de asigurat un set de instrucțiuni/proceduri /metodologii destinate celor care raportează. Aceste instrumente trebuie prelucrate împreună cu cei care raportează, care au nevoie sa fie instruiți.

3. Comisia aduce in atenția Ministerului Sănătății faptul că dubla raportare, pe principii diferite, atrage după sine confuzii, implică eforturi adiționale de validare a datelor și consum de resurse. De asemenea, neconcordanțele între cele doua serii de date sunt inevitabile.

4. Pe termen mediu este necesar un proces de ameliorare a codificărilor în setul minim de date pentru DRG.

5. în ceea ce privește platforma Corona forms, este evident că o serie de decese nu au fost raportate. În acest sens, este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona forms.

6. Introducerea in Corona forms a unor câmpuri suplimentare în vederea gestionarii mai facile și a generării unor rapoarte care să servească monitorizării deceselor din alte cauze decât COVID.

7. Aprofundarea sursei oficiale – INS este foarte utila atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Pe termen scurt, este recomandabilă o analiză comparativa pe CNP între decesele raportate în Corona forms și decesele din certificatele constatatoare.

8. Pe baza acestei analize se vor formula recomandări pentru asigurarea validității înregistrărilor privind cauzele de deces atât pentru sistemul de supraveghere, cât în special pentru certificatul constatator.

9. Stabilirea numărului final de decese COVID, conform definiției OMS, este fezabilă după încetarea stării de pandemie și parcurgerea activităților menționate la punctele 7 și 8.

Tupeu maxim în rândul PNL-iștilor! Apar tot mai multe dovezi despre angajările pe pile în instituțiile de stat. Cei care acuzau - nu fără temei- PSD de politizare, au ajuns acum să politizeze absolut totul. De la politizarea funcțiilor de prefecți, la politizarea a tot ceea ce există loc liber la stat, deși angajările sunt blocate. Iar unde nu sunt locuri libere, sunt dați afară angajați pentru a face loc lichelelor politice. Sigur, președintele Iohannis se face că nu știe, nu a auzit nimic - așa cum ne-a arătat deja. Metoda struțului a aplicat-o și premierul Cîțu, de parcă nu ar proveni tot din PNL și nu ar ști exact practicile, altfel binecunoscute și în Argeș și uzitate din plin de Adrian Miuțescu, liderul PNL Argeș și de argații lui. Căci din păcate, din marele PNL, prea puțini au rămas liberali, prea puțin mai sunt oameni politici.
Știu, au tupeu maxim, ne iau drept proști, mai toți șmecherii ăștia care ajung la putere, indiferent de partidele din care provin. Prea puținii profesioniști care au mai rămas în politică nu au loc de lichele, nu ajung în funcțiile unde ar putea aduce plus-valoare. Nu au loc de pile și nepotisme.
Dovadă că și Cîțu ne crede cam proști stă chiar acest control al Corpului de Control, aruncată așa, de ochii lumii. Inginerul care a dezvăluit cum a ajuns fosta chelneriță la departamentul împotriva inundațiilor la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad, a rămas șomer. De ce? Oficial, postul său a fost restructurat. A rămas însă duduia PDF!

Vreți să știți și povestea? Ei bine, o investigație a Recorder a arătat extrem de clar cu o fostă chelneriță care spune că a lucrat cinci ani la master și care nu avea noțiuni elementare despre viață, nu mai vorbim despre aspectele tehnice, a ajuns să fie angajată la Apele Române doar pentru că era pila unui...animal politic, așa cum singur s-a caracterizat atunci când le-a explicat unora că el va ajunge ministru- Petru Avram.
Conform Recorder,  la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad este director Petru Avram, vicepreședinte PNL Iași. Acesta se recomandă subordonaților ca „un animal politic care va ajunge cel puțin ministru” și le cere specialiștilor din instituție să accepte angajați care nu știu nici măcar în ce se măsoară debitul unui râu.
Un inginer din instituție s-a hotărât să vorbească despre acest fenomen, convins că, mai devreme sau mai târziu, politizarea Apelor Române va fi plătită cu vieți omenești. El povestește cum angajata Simona Iancu nu știa nici măcar să deshidă un calculator. „I-au explicat că trebuie să dea enter, domnișoara a apăsat pe ecranul calculatorului. A văzut că nu s-a deschis a mai insistat o dată, tot nu s-a deschis calcultator. Colegii au întrebat: Totuși, nu ați mai lucrat după terminarea facultății? Ba da, am lucrat cinci ani la Master. Oh, super, cinci ani, dar totuși nu-i cam mult la master? Ah, da, dar la Master Club. Lucrase la un club care se numea Master. Și avea abilități pentru case de marcat, atunci când apeși pe ecranul casei de marcat.”
 

 
O tănără care a lucrat ca ospătar şi manichiuristă este cea mai nouă angajată a Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad.

Directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Prut - Bârlad spune că a decis să vorbească după ce şeful său direct, Petru Avram, care este și consilier județean PNL, l-ar fi obligat să angajeze, la dispeceratul Departamentului de apărare împotriva inundaţiilor, o tânără fără pregătire în domeniu. Angajat de 25 de ani în instituţie, bărbatul, care este şi inginer tehnic, a încercat să-i explice şefului său că tânăra este departe de a fi candidatul ideal.

Iată mai jos un dialog între Gabriel Musteţea şi tânăra angajată pe post de inginer. 

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Știți care e legea noastră de căpătâi?

Simona Iancu, inginer Apele Române: Administrația Bazinală a Apelor...

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Nu, legea apelor... Bun, la operare, stiți să lucrați pe calculator?

Simona Iancu, inginer Apele Române: Aaaaa, da...

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Ce știți să lucrați?

Simona Iancu, inginer Apele Române: PDF, n-am mai lucrat demult, am lucrat în timpul facultății. Cred că va trebui să trec un pic cu vederea, să-mi reamintesc unele noțiuni.

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Dacă v-ar vorbi de azot, azotiți, azotați, ați ști? Fosforul știți cum se prescurtează? Nu știți, nu? Mda... În situația în care v-ar spune cineva de un debit, ați ști ce e ăla un debit? Debit de apă...

Simona Iancu, inginer Apele Române: La fel, va trebui să trec prin materie.

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Știți care e malul drept și malul stâng? La un râu? Cum se determină? Cum să vă poziționați față de un râu?

Simona Iancu, inginer Apele Române: Am făcut în anul II de facultate... legat de știința solului, dar nu în aprofunzime.

Directorul tehnic, discuţie cu şeful său

 

Lacunele proaspetei angajate au ajuns şi la urechile directorului instituţiei, chiar cel care a propus-o în funcţie.

Gabriel Musteţea, director tehnic Apele Române: Foarte bine că a zis. Dacă ea a zis, eu cred că ea se simte hărțuită emoțional pentru că nu știe elemente simple. Du-te, băi, tu vrei să pregătesc un om pentru școala gimnazială?

Petru Avram, Administraţia Bazinală Prut-Bârlad: Gabi, ai 90 de zile să îți formezi un punct de vedere, conform Codului Muncii.

 

Ministrul Mediului, reacţie 

 

Tanczos Barna, ministrul Mediului, afirmă că practica angajărilor pe pile va dispărea. 

"Am decis ca până la numirea secretarilor de stat să nu fac nicio schimbare la Apele Române. În momentul de față asigurăm interimat prin detașarea unei persoane de la Brașov pentru conducerea Apele Române la nivel național și, în două săptămâni maxim, vom ajunge și la o analiză punctuală pe numirile din Apele Române. Am văzut persoane fără pregătire de specialitate la Apele Române, lucrurile trebuie analizate de la ABA (Administrația Bazinală a Apelor) la ABA. Sunt inadmisibile numirile politice de persoane care nu au nicio legătură cu domeniul", a spus Tanczos Barna, conform sursei citate.

Cine este pila Petru Avram


PETRU AVRAM (vicepreședinte PNL Iași) este finul lui COSTEL ALEXE - fost ministru al Mediului în guvernul Orban, coleg de guvern cu Cîțu. Alexe este acuzat de procurori că a luat mită 22 de tone de produse din tablă. Ministrul ar fi pretins mita respectivă pentru alocarea cu titlu gratuit către o fabrică a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și pentru monitorizarea favorabilă a măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme.

Presupusa mită are o valoare de valoare de 103.000 lei.

 

Șoferul care a mers cu TIR-ul pe contrasens și a provocat un accident în care un copil a fost decapitat voia sa scape, de fapt, de o verificare a unei echipe de la Controlul Transportului Rutier, asta spun surse din anchetă. Potrivit surselor Antena 3, șoferul ar fi văzut echipajele și a încercat să se întoarcă din drum deoarece avea un magnet pus pe tahograf și risca o amendă de 12.000 lei.
Șoferul a întors autotrenul pe cele două benzi, iar o maşină a intrat direct sub el. Deși mergea regulamentar, șoferul BMW-ului nu a văzut la timp manevra ilegală a în care era TIR-ul și nu a mai putut frâna la timp. Un copil de doi ani a fost ucis pe loc, iar mama lui a murit la câteva ore mai târziu la spital.

Chiar acum este în derulare o acțiune de control în mai multe zone din județ. Echipe mixte formate din jandarmi și polițisti verifică respectarea măsurilor împotriva pandemiei COVID-19. Acțiunea a început de la ora 08.00 în zona comisariatului din Craiovei, a continuat în Kaufland și Autogara Sud, după care au avut loc controale pe Calea Câmpulung.

Efectivele de control sunt formate din 20 de jandarmi și 4 polițiști.

Sunt verificate atât mijloacele de transport în comun (maxi-taxi), cât și taxiuri, dar și unități comerciale. De altfel, echipele de control vor acționa și în alte zone limitrofe Piteștiului și în alte zone din municipiu.

La acțiunile de control participă și prefectul Emanuel Soare și șeful Inspectoratului Jandarmeriei Argeș, Gheorghe Lupescu.

 Vă reamintim că Argeșul se află în top 10 județe din țară unde numărul persoanelor diagnosticate pozitiv cu COVID-19 a trecut de cifra 1000.

Ministrul de interne  a anunțat noi măsuri pentru limitarea epidemiei de coronavirus, cuprinse într-o ordonanță militară, printre care interdicții de circulație și interzicerea intrării străinilor în țară.

Circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 și evitarea formării oricărui grup de persoane. Prin formarea unui grup de persoane se înțelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.

În intervalul orar 06.00 - 22.00, se recomandă ca circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei să se efectueze numai pentru următoarele motive: deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale, atunci când activitatea profesională este esențială și nu poate fi amânată sau desfășurată de la distanță; deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale; deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță; deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie; deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor și nevoile animalelor de companie/domestice.
Ministrul a declarat că, pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, o adeverinţă eliberată de către angajator sau o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.
Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă nume şi prenume, data naşterii, adresa de domiciliu şi a locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

Potrivit ordonanţei militare prezentate de ministru, măsura se aplică începând cu data de luni, 23 martie, ora 22,00.
 
 TEXTUL ORDONANȚEI MILITARE

Art. 3. – (1) Circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 și evitarea formării oricărui grup de persoane.
(2) Prin formarea unui grup de persoane se înțelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.

Art. 4. – În intervalul orar 06.00 - 22.00, se recomandă ca circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei să se efectueze numai pentru următoarele motive:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale, atunci când activitatea profesională este esențială și nu poate fi amânată sau desfășurată de la distanță;
b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice, precum și bunuri necesare desfășurării activității profesionale;
c) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copilului, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități ori deces al unui membru de familie;
e) deplasări scurte, în apropierea locuinței/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor și nevoile animalelor de companie/domestice.

Art. 5. – (1) În intervalul orar 22.00 - 06.00, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la art. 4.
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere.
(3) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil.
(4) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă nume și prenume, data nașterii, adresa locuinței/ gospodăriei/ locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.
(5) Măsura se aplică începând cu data de 23 martie 2020, ora 22.00, ora României.

Sursa video: Pro Media TV

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.