Mărturii cutremurătoare despre şase ani petrecuţi la Gămăceşti are şi Mădălin Velcea. După mai bine de jumătate de an de când a fost eliberat din cătunul groazei, tânărul în vârstă de 24 de ani a vorbit presei despre viaţa trăită ca sclav şi viaţa sa de acum.

Mădălin Velcea s-a născut în judeţul Olt, într-o familie unde domnea sărăcia, astfel că el a ajuns într-un centru de copii, unde a stat până la vârsta majoratului, când s-a întors la părinţi. Sărăcia lucie şi dorinţa de a-şi schimba viaţa l-au împins să îşi caute un loc de muncă, indiferent că asta presupunea să stea din nou printre străini, departe de părinţi şi rude.

 "Ei m-au avertizat că dacă o să plec, o să fie rău. Am încercat să plec într-o seară. M-au prins, m-au adus acasă şi m-au bătut, iar de atunci n-am mai avut curajul să plec. Alţii au mai încercat să plece. Unii au reuşit, alţii nu. Mulţi dintre cei care au reuşit au fost prinşi şi aduşi înapoi. Au reuşit să stea departe o săptămână - două. După, nu vă imaginaţi prin ce au trecut. De cerut voie să plec, nu am îndrăznit. Dacă le ceream, nu îmi dădeau. Nu ne lăsau ei pe acolo prin sat, acasă nici atât".

Mădălin povesteşte că sclavii erau puşi să muncească atât în gospodăriile stăpânilor, prin sat, dar şi în folosul comunităţii în locul ţiganilor, pentru ca aceştia să-şi poată primi ajutoarele sociale. Amintirea care l-a marcat pentru totdeauna pe tânăr este moartea a doi bărbaţi.

"Un băiat pe care îl porecleau Neamţu a stat la ei 10 ani de zile şi le-a muncit. Era şofer şi mecanc. Pe timp de iarnă, săracul, se băga pe sub maşini să le repare. Răcea, dar nu îl băga nimeni în seamă, nu l-a dus nimeni la spital, nu s-a interesat nimeni de el. S-a îmbolnăvit, a făcut cancer la plămâni şi a murit. Şi au fost doi inşi care au murit muncind la Gămăceşti. Peste cel de-al doilea a căzut un lemn, în timp ce era la pădure", a mai spus Mădălin Velcea.

Tânărul care a fost ţinut cu forţa la Gămăceşti timp de şase ani se întreabă de ce autorităţile despre care este convins că ştiau de povestea sa nu au luat măsuri."În ziua descinderilor, eu eram la pădure. Cei care erau cu mine au reacţionat normal. Ne-am dat seama de ce au venit, să ne scoată de acolo. Eram bucuroşi. Ţiganii s-au simţit prost. Ştiau că dacă au venit poliţiştii o să îi lase fără toţi oamenii pe care îi aveau acolo. S-au sunat între ei, au vorbit şi nu ştiau ce să mai facă. Acum sunt arestaţi. E prea puţin pentru cât am suferit noi. Nedrept e şi faptul că cei de la Primărie ştiau. Mai ales primarul. Ştia că sunt oameni ca noi în satul acela. Când a făcut sesizări la poliţie, trebuia să facă ceva, nu să se stăm încă trei ani acolo. Trebuia să intre cu forţa din casă în casă. El a stat. A fost pe mână cu ei (...) Dacă aş fi faţă în faţă cu stăpânii aş fi curios cum reacţionează ei când m-ar vedea pe mine, să văd dacă mai au tupeul ăla să spună că sunt nevinovaţi. Atunci, le-aş spune că m-au chinuit rău de tot, că m-au bătut, că nu mi-au dat bani şi nici mi-au dat mâncare aşa cum mi-au promis", a mai spus tânărul.
 După ani la rând în care nu a avut un pat unde să doarmă, Mădălin are o locuinţă unde să stea, are mâncare şi chiar şi un loc de muncă plătit. Toate astea, spune tânărul, îi dau speranţe să se gîndească la viitor, să îşi facă planuri că o să-şi cumpere o casă unde o să-şi întemeieze o familie.

"Acum îmi e mult mai bine. (...) Locuiesc în garsoniera asta, am un loc de muncă. Colegilor nu le este ruşine să vorbească sau să iasă în oraş cum mine. Mă înţeleg foarte bine cu ei. De acum încolo, o să îmi fac viaţa mea. Vreau să strâng nişte bani şi să-mi iau o casă,. Apoi, dacă îmi ajută Dumnezeu, să mă însor, să îmi fac viaţa mea, familia mea", a mai spus Mădălin.

Pe 13 iulie 2016, acţiunea de la Berevoeşti a destămat şase grupuri infracţionale organizate structurate pe baza relaţiilor de familie, grupuri care au făcut trafic de persoane. Numărul mare de autori şi de victime, dar şi faptul că toate infracţiunile se desfăşurau într-o zonă închisă, au generat o desfăşurare de forţe fără precedent. Descoperirile i-au uimit până şi pe anchetatori.

"Iniţial, victimele erau supuse unui chestionar de unde traficanţii aflau că nu au aparţinători, nu au rude şi astfel nimeni nu se poate preocupa de lipsa acestora de acasă. Astfel, stăpânilor le era mult mai uşor să poată să le exploateze şi să dispună de acestea pe o perioadă îndelungată. O parte dintre victime erau identificate, racolate şi de multe ori chiar răpite din gări, autogări, de pe lângă aşezăminte de cult şi duse la Berevoeşti. Acolo, erau obligate ca dimineaţa să cureţe materiile fecale din casă sau din jurul casei, să aibă grijă de animale, să spele rufe la râul Bratia. Când nu îndeplineau ce li se cerea, sclavii erau obligaţi să mănânce din castroane fără a folosi lingură sau furculiţă. Erau legaţi în lanţuri şi schingiuiţi. Minorii erau bătuţi, arşi cu ţigara, li se smulgea părul din cap cu patentul, una dintre victime având o triplă fractură de piramidă nazală. Atunci când exista posibilitatea, sclavii erau vânduţi între familii. Când au fost eliberaţi din acel cătun, au renăscut", a declarat unul dintre ofiţerii BCCO Argeş, care s-a ocupat de ancheta în acest caz.

 După ce au fost eliberaţi, scalvii de la Gămăceşti au fost ajutaţi să-şi recapete identitatea, unii dintre ei nemaiavând documente. Alţii, au fost ajutaţi să fie luaţi în evidenţa unui medic de familie, unora le-au fost întocmite dosare pentru a fi încadraţi într-un grad de handicap, iar acum beneficiază de pensie.

"Am văzut multe la viaţa mea, dar de data acesta am fost şocat. Am văzut şi minori legaţi de mâini şi de picioare. Am văzut şi adulţi în lanţuri. Am crezut că în secolul XXI nu se mai pot întâmpla asemenea lucruri, dar, din păcate, m-am înşelat. Celor 14 adulţi preluaţi de Asociaţia Sfinţii Spiridon şi Irina li s-a oferit cazare, alimentaţie, îmbărăcăminte, dar şi consiliere psihosocială. Am încercat pe cât se poate să îi reinserăm social, să îi ducem fie în familiile lor, acolo unde s-a putut, fie să le facem documente, pentru că ei nu mai aveau nici buletine, nici certificate de naştere. Unora am reuşit să le facem pensie pentru boală, alocaţie de stat, iar pe cei mai mulţi i-am angajat", a declarat Decebal Floroaica, asistent social.
Sursa: Mediafax

Implicarea şi responsabilitatea socială înseamnă acţiuni concrete, iar compania noastră a desfăşurat mai multe acţiuni menite să schimbe în bine situaţii cu care se confruntă diferite comunităţi. Astfel, în această perioadă, Grupul Renault România a făcut o donaţie de 15.552 litri de apă minerală către DSGAPC Argeş. Predarea celor peste 20 paleţi continând 7.776 PET-uri cu apă minerală către autorităţile locale ale judeţului Argeș a însemnat distribuirea unor resurse utile către mai mult de 30 de centre de servicii pentru copii și persoane cu dizabilităţi, centre de zi, centre de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice din judeţul Argeş.

În aceste centre sunt asistate, susținute și îngrijite peste 1200 de persoane.
 

În data de 13.07.2016, o echipă de specialiști din cadrul D.G.A.S.P.C. Argeș, sub coordonarea  directorului general adjunct protecția copilului și asistență socială Iuliana Matei, a participat la acțiunea de combatere a traficului de persoane, organizată de către D.I.I.C.O.T – S.T. Pitești și Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Piteşti, acțiune ce s-a desfăsurat în com. Berevoești, sat Gămăcești, jud. Argeș.  
        Conform organizării tactice a operațiunii, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș a fost implicată în acțiune cu 20 specialiști, grupați în 10 echipe (2 specialiști/echipă), 2 șoferi și 6 autoturisme (din care 2 microbuze).
        În cadrul acțiunii, specialiștii D.G.A.S.P.C. Argeș au preluat 2 copii victime, cu vârstele de 11 ani și 6 luni  şi, respectiv, 13 ani și 9 luni, pentru care, în data de 13.07.2016, s-a stabilit măsura de plasament în regim de urgență la Centrul de Evaluare și Primire în Regim de Urgență, prin dispoziție a directorului general al D.G.A.S.P.C. Argeș.
        Până în prezent, cei doi copii au fost supuși examinării medico-legale și unor consultații medicale de specialitate. De asemenea, acestia beneficiază de servicii specializate (cazare, hrană, îngrijire corporală, evaluare și consiliere psihologică, asistență medicală, educație nonformală etc.).   După finalizarea evaluării psiho-sociale detaliate a situatiei copiilor, dosarul acestora va fi înaintat Tribunalului Argeș, cu propunerea de înlocuire a măsurii de plasament în regim de urgență cu măsura de plasament, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, având în vedere că, din informațiile deținute la acest moment, reiese că familia naturală nu este capabilă să se ocupe în mod corespunzător de creșterea, îngrijirea și educarea acestora pentru reabilitarea lor psiho-socială.
        Totodată, având în vedere dispozitiile art. 68 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu ocazia acțiunii au fost preluați și 19 copii ai căror ocrotitori legali au fost retinuți în cursul acțiunii, în data de 13.07.2016, stabilindu-se pentru aceștia măsura de plasament în regim de urgență într-un centru din subordinea D.G.A.S.P.C. Argeș. În data 15.07.2016, s-a dispus încetarea măsurii de protecție specială pentru cei 19 copii, aceștia fiind integrați în familia extinsă, ca urmare a solicitărilor venite din partea membrilor familiei extinse și a realizării anchetelor sociale, la domiciliile acestora, de către reprezentanții Primăriei com. Berevoești, la solicitarea specialiștilor D.G.A.S.P.C. Argeș.
        De asemenea, din data de 13.07.2016, cele 12 persoane majore, victime, se află într-o locație secretă, iar la solicitarea D.G.A.S.P.C. Argeș, acestea beneficiază de servicii de specialitate din partea unui ONG (articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, produse de igienă corporală, trei mese pe zi și două gustări, asistență medicală primară  și procurarea medicației etc.)
    Potrivit Ordinului nr. 335/2007 pentru aprobarea Mecanismului național de identificare și referire a victimelor traficului de persoane, identificarea victimelor traficului de persoane se poate realiza în mod formal, de către organele judiciare, în urma activităților de cercetare penală, precum și de către furnizorii de servicii sociale, prin anchete sociale, dar și în mod informal, prin analiza indicatorilor care pot oferi indicii referitoare la existenta unui posibil caz de trafic de persoane.
Astfel, dacă victima este identificată de către structurile specializate ale poliţiei - IGPR, prin DCCO, BCCO, SCCO şi IGPF, acestea contactează reprezentantul regional al Agenției Nationale împotriva Traficului de Persoane (ANITP) în vederea evaluării nevoilor de asistenţă ale victimei şi menţinerea contactului cu aceasta. Reprezentantul centrului regional al ANITP:
-    va realiza evaluarea iniţială a victimei pentru identificarea nevoilor de asistenţă specializată ale victimei şi, cu acordul persoanei, va asigura referirea imediată a acesteia pentru asistenţă în regim de urgenţă. Se va desemna un responsabil de caz care va monitoriza asistenţa acordată victimei şi va menţine legătura cu aceasta în vederea pregătirii victimei pentru toate etapele necesare desfăşurării procesului penal. Numele responsabilului de caz din partea centrului regional al ANITP va fi comunicat partenerilor instituţionali;
-    va anunţa furnizorul de servicii sociale şi va transmite acestuia, cu acordul persoanei, informaţiile necesare pregătirii intervenţiei de caz;
-    va asigura victimei suportul necesar pentru prezentarea în vederea audierii acesteia de către organele judiciare.
    Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP) are în subordine centre regionale, un asemenea centru funcționând  și în mun. Pitești.
Urmare acţiunii desfăşurate în data de 13 iulie 2016, în localitatea Berevoeşti, jud. Argeş,  de către DIICOT –ST Piteşti şi BCCO Piteşti, la care au participat și specialiști din cadrul D.G.A.S.P.C. Argeș, acțiune amplu mediatizată în ultima perioadă de timp, instituţia noastră a reinformat, telefonic și, ulterior, în scris, toate serviciile publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor/persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, cu privire la obligaţia de a implica colectivitatea locală în procesul de identificare a nevoilor comunităţii şi de soluţionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii şi, respectiv, de a crea structuri comunitare consultative la nivelul fiecărei localităţi (acolo unde nu au fost create), în conformitate cu prevederile art. 114 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.
     Totodată, serviciilor publice de asistenţă socială organizate la nivelul municipiilor şi oraşelor, precum şi persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale li s-a reamintit că trebuie să îndeplinească în domeniul protecţiei copilului toate atribuţiile aşa cum sunt descrise în prevederile art. 118 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.
    De asemenea, s-a adresat rugămintea de a dispune, de urgenţă, ca persoanele cu atribuţii în acest domeniu, inclusiv membrii consiliului comunitar consultativ, să procedeze la evaluarea, monitorizarea şi analizarea situaţiei tuturor copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor acestora, în vederea identificării situaţiilor de risc la care aceştia sunt ori ar putea fi expuşi. S-a recomandat semnalarea urgentă a cazurilor de copii identificați în situatii de pericol, pentru care se impune intervenția specialiștilor din cadrul D.G.A.S.P.C. Argeș și transmiterea raportului întocmit ca urmare a acțiunii de evaluare, monitorizare şi analizare a situaţiei tuturor copiilor.



 

Sosit în Argeș într-o vizită de lucru, vicepremierul Vasile Dâncu susține că este de necrezut că în zilele noastre o comunitate întreagă poate acoperi un astfel de caz prin de cruzime precum cel al sclavilor de la Berevoiești. Ministrul susține că o parte din vină o are și adminsitrația locală, care ar fi acoperit, la rândul ei, neregurile. "În secolul 21, o comunitate întreagă poate să acționeaze ca și cum ar fi o comunitate delincventă. În acest caz se vede acest lucru. Nu se poate ca acei oameni să nu fi știut. Și administrația locală din zonă trebuie să fi știut de acest lucru. Ține și de mentalități. Aici trebuie lucrat. Trebuie monitorizate foarte bine aceste societăți. Multiplele organizații dedicate etnie rome trebuie aduse aici pentru că sunt destule proiecte pe fonduri europene pe care le derulează. Nu poți pedepsi în masă, dar nici nu poți lăsa așa o astfel de societate", a declarat Vasile Dâncu, cel care este de profesie sociolog.
 

După bătăile cu fanii ruși, huliganii englezi au șocat din nou presa din Europa la Euro 2016. Miercuri, mai mulți suporteri englezi beți au umilit copii de țigani români care cerșeau pe străzile din Lille. Aceștia și-au bătut joc de copii, aruncându-le copiilor monede, doar pentru a se amuza, scrie Marca.
Nu este pentru prima cerșetorii români sunt umiliți de fanii echipelor de fotbal. În luna martie a acestui an, patru românce, de etnie romaă care cerșeau în Madrid, au fost umilite de suporterii olandezi ai echipei PSV Eindhoven.
 

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.