Curtea Constituțională a hotărât că Parlamentul nu poate decide asupra Hotărârii privind instaurarea sau prelungirea stării de alertă. De asemenea, judecătorii CCR au stabilit că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru.
Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, joi, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la mai multe articole din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Judecătorii constituţionali au stabilit că alineatele 3 şi 4 din articolul 4, care prevăd necesitatea încuviinţării în Parlament a Hotărârii de Guvern privind instituirea stării de alertă, sunt neconstituţionale.

În privința stării de alertă, CCR constată că Parlamentul cumulează funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție.

Se denaturează astfel regimul juridic al hotărârilor de Guvern ca acte de executare a legii, încălcându-se art. 108 din Constituție.

De asemenea, potrivit CCR, se creează un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art. 21, art. 52 și art. 126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 alin.(2) teza a doua ("precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii") din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție. În plus, afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.



Curtea Constituţională a României (CCR), a declarat, joi, ca fiind neconstituţională măsura carantinei în cazul persoanelor care vin în ţară, în contextul pandemiei de coronavirus. Judecătorii susţin că este neconstituțional dreptul Parlamentului de a aproba HG privind starea de alertă. De asemenea, unele articole referitoare la amenzi sunt neconstituționale, iar cei care au stat în carantină nu pot cere despăgubiri.


Hotărârea Guvernului prin care se instituie satrea de alertă nu poate fi decât un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară care pune în executare un act de reglementare primară.
vocatul Poporului a atacat la CCR OUG privind măsurile de carantină

Pe 27 mai, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi din OUG 11/2020 referitoare la stocurile de urgenţă medicală.

Avocatul Poporului aprecia atunci că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, în măsura în care permit dispunerea unor măsuri de restrângere a exercițiului libertății individuale, prin acte administrative (ordine) emise de organe administrative (Ministrul Sănătății).

În esență, "Avocatul Poporului apreciază că lipsa reglementării la nivelul legislaţiei primare a măsurilor generate de epidemii (carantină, izolare/internare obligatorie a persoanelor în contextul bolii transmisibile Covid-19) lasă la latitudinea Ministrului Sănătății emiterea unor acte administrative, cu caracter normativ, de rang infralegal, ingerinţa generată de această stare vizând drepturi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală și dreptul la viață intimă, familială și privată, cu încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie.

Avocatul Poporului consideră că trebuie să existe o reglementare juridică la nivel de lege, în sensul identificării clare a persoanelor şi situațiilor în care şi faţă de care măsura carantinei (în oricare dintre formele acesteia: instituționalizată/internare, izolare) se poate lua, cine o poate lua, în ce condiţii şi pe ce perioadă, deoarece toate aceste situații presupun o limitare a unor drepturi fundamentale ale omului.

Pentru a fi respectată de către destinatarii săi, şi anume de autorităţile administrative, normele legale care permit acestora să ia măsuri necesare şi proporţionale, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita”, se arată în comunicatul Avocatului Poporului", se arăta în comunicatul emis atunci de Avocatul Poporului.

În ziua de 25 iunie 2020, Plenul Curții Constituționale s-a pronunţat asupra următoarelor excepţii de neconstituţionalitate, ridicate direct de Avocatul Poporului:
A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei;
ispoziţiile criticate au următorul cuprins:

- Art.25 alin.(2) din Legea nr.95/2006: „Măsurile privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epidemii, precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.”;

- Art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020: „(1)În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situaţiilor de urgenţă de sănătate publică internaţionale declarate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internaţional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experţi ai Ministerului Sănătăţii, ministrul sănătăţii instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

Cu unanimitate de voturi,

1. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(2) teza întâi din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

2. A admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei.

Cu majoritate de voturi,

3. A admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.25 alin.(2) teza a doua din Legea nr.95/2006 privind în reforma în domeniul sănătății.

Pentru pronunțarea soluțiilor de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art.25 alin.(2) teza a doua („precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii”) din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție și afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Fostul lider PNL Ioan Oltean a declarat joi, la sediul DNA, că nu a fost niciodată în Chitila așa că nu avea cum să primească banii pentru care este acuzat într-un dosar din 2015.

Fostul 'greu' liberal a fost acuzat în 2015 că a primit 600.000 de euro, într-o biserică, de la omul de afaceri Mihai Rotaru, pentru a interveni la Crinuţa Dumitrean să fie aprobată în comisia ANRP cererea omului de afaceri de acordare a unei despăgubiri de aproape 109 milioane de lei, pentru un teren în Piteşti.

Este vorba despre unul dintre dosarele ANRP care a fost restituit definitiv de ÎCCJ, în 2017, la DNA. În acest dosar, Ioan Oltean era acuzat alături de Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP, de acordarea unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren, prejudiciul fiind de aproape 100 de milioane de lei.

„Nu am fost niciodata in Chitila, ori daca nu ai fost, nu ai cum sa primesti bani. Acolo e vorba de mine, nu de un sofer. Cu stiinta mea nimeni nu a calcat acolo. Astept fie clasare fie ca instanta sa se pronunte corect asupra acestui dosar. Sunt nevinovat”, a spus Ioan Oltean, joi, la DNA.

„Vom trăi și vom vedea”, a mai spus acesta, despre dosarul său.

„Lucrurile trebuie clarificate. Dosarul a fost trimis definitiv de înalta instanță acum doi ani. (...) El (dosarul, n.r.) trebuie închis, fie prin clasare, fie prin retrimitere în instanță”, a zis Oltean, la intrarea în sediul DNA.

„Dosarul cu sacul de bani e în nelucru din noiembrie 2015. O să vedem care e situația. Eu nu aștept ca fapta să se prescrie”, a mai indicat acesta.

Să vezi și să nu crezi! Ei bine, este aproape inevitabil să se întâmple. O firmă care se ocupă cu piscicultura prin Stolnici, pe numele ei Orentex SRL, ar putea primi în curând 2 milioane de euro de la Primăria Pitești, adică în jur de 11 milioane de lei. Banii, evident, vor fi plătiți din buzunarul contribuabililor. Adică al piteștenilor. Consiliul Local a aprobat angajarea unei firme de avocatură pentru a reprezenta primăria într-o ultimă cale de atac pe care o mai are în justiție pentru o speță de aproape 10 ani. Firma respectivă s-a apucat de construit prin Găvana mai multe vile și un bloc de locuințe. Blocul a fost construit fără ca primăria să emită autorizaţie, deoarece o parte din terenul pe care se lucra era domeniu public (90 de metri amprentă la sol). Sigur, primăria nu a vrut să facă nici vreun schimb de teren, așa cum a făcut cu sutele în ultimii 25 de ani.

 Într-un final, ultima instanță a obligat primăria să emită titlu de proprietate şi să plătească şi despăgubiri de două milioane euro pentru firma Orentex SRL, care rămâne astfel și cu imobilul. Primarul interimar Sorin Apostoliceanu speră ca avocații cei noi, din afara Piteștiului (sic!) să obțină în instanță ca Primăria să primească măcar blocul, iar firma să rămână cu despăgubirea.

Dacă aveți ghinionul să fiți răniți într-un accident auto, aveți grijă ce contract semnați dacă apelați la un avocat pentru a obține despăgubiri.
Reprezentanții unei asociații care luptă pentru drepturile victimelor spun că se confruntă cu un fenomen periculos.
Unii avocați încheie contracte abuzive cu oamenii aflați în impas după intervenții chirurgicale. Iar cei din urmă se plâng că nu-și recuperează banii și se trezesc și datori la respectivii avocați. “Sunt de trei ori victimă, o dată pentru că am fost rănită, a două oară victimă a acestui sistem care merge greoi și am ajuns să fiu și victima unui avocat”.
O femeie a suferit răni grave într-un accident rutier produs în România. A apelat la un avocat pentru a obține despăgubiri de la firma de asigurări. A semnat un contract, iar acum avocatul nu îi mai răspunde la telefon. Spune că nu poate să renunțe la el, pentru că ar trebui să-i achite 5000 de euro, conform unei clauze din contractul încheiat. Nu este singurul caz, spun reprezentanții unui ONG care luptă pentru oamenii răniți în accidente.
Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor: “Nouă ni se adresează anual câteva zeci, spre suta de persoane care trăiesc acest gen de episoade. Au fost prinse captive în contracte de reprezentare juridică, despre care credem că sunt abuzive. Avem date că 50% din victimele accidentelor rutiere sunt prinse în aceste mecanisme”, citat de știrileprotv.
În cazul în care deveniți victima a unui accident rutier și aveți nevoie de ajutorul unui avocat ca să obțineți despabubiri, trebuie să știți cum arată contractul pe care trebuie să-l semnați cu avocatul. Acesta este tipizat și creat de Baroul București. Trebuie să fiți atenți ca, înainte să semnați, toate spațiile să fie completate.
Reprezentanții asiguratorilor din România spun că victimele pot obține despăgubiri și fără să apeleze la un avocat, dacă acceptă o înțelegere amiabilă. Multe victime preferă să meargă în instanță, unde speră să obțină compensații care să acopere și alte urmări lăsate de accidente, cum ar fi pierderea locului de muncă.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat joi România la plata unor daune în valoare de 100.000 de euro către un presupus terorist, membru al-Qaeda, aflat în prezent în detenție la Guantantamo Bay, care pretinde că ar fi fost torturat într-o închisoare secretă pe care CIA a avut-o în România.
CEDO a stabilit că România se face vinovată de încălcarea mai multor drepturi ale omului prin complicitatea ei cu CIA în acest caz. Curtea cere și anchetarea şi pedepsirea oficialilor români responsabili.

CEDO a dat decizia, joi, în procesul în care un membru al grupării teroriste al-Qaeda acuză România că a găzduit o închisoare secretă a CIA. Bărbatul susţine că ar fi fost deţinut şi torturat într-un astfel de centru, aflat chiar la Bucureşti.

S-ar fi întâmplat în perioada iunie 2003 - septembrie 2006. Membrul al-Qaeda, care se numește Abd al-Rahim al-Nashir, ar fi ajuns în România după ce a fost capturat în Irak de armata americană. Acum, el este încarcerarat la Guantamo Bay şi este acuzat că ar fi responsabil de uciderea a 17 militari americani într-un atac din anul 2000 asupra distrugătorului USS Cole.

Statul român a negat, de fiecare dată, existenţa unor închisori CIA pe teritoriul său.
Televiziunea germană ZDF a difuzat un reportaj prin care încearcă să acrediteze ideea că una dintre închisorile secrete ale CIA ar fi funcţionat pe strada Mureş din Bucureşti.

Potrivit jurnaliştilor de la televiziunea germană ZDF, sediul închisorii cu numele de cod "Britelite" (citeşte BRAIT LAIT) ar fi fost, din 2003 şi până la jumătatea lui 2005, în clădirea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat din sectorul 1 al Capitalei. Echipa de jurnalişti germani a fost săptămâna trecută la Bucureşti şi a stat de vorbă cu un director adjunct al ORNISS.

România a fost indicată ca fiind una dintre ţările ce ar fi găzduit închisori CIA încă din anul 2005, după o anchetă în acest sens. Acest fapt a fost negat sistematic de autorităţile din Bucureşti. Avioanele-închisori, presupusa închisoare secretă din baza Kogălniceanu, BRITE LITE (citeşte BRAIT LAIT), o închisoare a CIA care ar fi funcţionat pe o stradă aglomerată în plin centrul Bucureştiului au fost vehiculate ca posibile locaţii ale centrelor secrete de detenţie.

Decizia așteptată joi este prima în acest proces, început în 2012, şi va putea fi contestată, informează DIGI24.

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.