Zeci de percheziții au avut loc joi în județele Argeș, Olt, Vâlcea și Gorj, la firme și persoane suspectate că ar fi obținut ilegal subvenții pentru angajarea unor persoane în pandemie.

Printre cei vizați în dosarul penal se află și Dan Stănescu, așa numitul “Rege Internațional al tuturor romilor creștini de pretutindeni”. La “palatul” acestuia au fost mobilizate efective importante.
 Prejudiciul estimat este de 400.000 de lei. Patru persoane cercetate și alți 68 de martori vor fi conduși la sediul poliției, pentru audieri. În total, au avut loc 38 de percheziții domiciliare în județele Argeș, Olt, Vâlcea și Gorj.

În județul Argeș, percheziții au avut loc la Pitești, Bradu și Costești, vizată fiind și casa lui Dan Stănescu, autointitulatul rege al romilor creștini ortodocși.

Subvenția ar fi rămas însă în buzunarele angajatorilor, iar prejudiciul calculat de anchetatori pentru perioada octombrie 2020 - ianuarie 2021 se ridică la 400 de mii de lei.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Argeș au descins joi dimineața la palatul lui Dan Stănescu, dar și la alte 37 de adrese, în căutare de probe.
"Din cercetări a reieșit că, în perioada octombrie 2020 – ianuarie 2021, administratorii ai trei societăți comerciale din județul Argeș, profitând de prevederile legislative în contextul pandemiei (O.U.G. 92/2020), ar fi recrutat 68 de persoane, pe numele cărora ar fi încheiat contracte individuale de muncă în mod fictiv, fără ca acestea să desfășoare activități. Scopul a fost de a obține subvenții, pe care le-ar fi folosit în interes propriu", informa joi IGPR.
Prejudiciu de 400.000 de lei. Percheziții și în Costești, la casa lui Dan Stănescu

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a depus o plângere penală la DNA legată de suspiciuni de corupție în legătură cu acordarea granturilor nerambursabile de 550 de milioane de euro. Aceste granturi fac parte din Măsura 3 a unei scheme de sprijin lansate de guvernul Ludovic Orban pentru a sprijini firmele care au nevoie de investiții pe durata pandemiei.

    Prin această măsură, Ministerul Economiei acordă granturi pentru investiții în valoare cuprinsă între 50.000 și 200.000 euro fiecare. Bugetul total este de 550 milioane de euro. Din totalul de 550 milioane euro, 478,25 milioane euro sunt ajutor nerambursabil, iar restul reprezintă cofinanțarea asigurată de beneficiarul final. Beneficiarii sunt microîntreprinderi, firme mici și mijlocii (IMM).

Libertatea a scris în premieră despre plângerea penală depusă de ministrul Năsui, citând surse politice. Suspiciunile de fraudă se referă la faptul că antreprenorii care au depus proiectele pentru finanțare în ultimele două zile dinaintea termenului – limită ar fi avut informații despre procentul de cofinanțare, pe baza căruia se făcea departajarea între proiecte. Libertatea a scris cum, în regiunea Cluj, peste 80% din firmele eligibile au depus proiectele în ultimele două zile înainte de expirarea termenului, adică 28 și 29 ianuarie, iar procentul minim de cofinanțare a fost de 61%.

Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile.

Mai mult, el a confirmat investigațiile de presă care au arătat că mare parte din fondurile acordate pentru investiții în criză au finanțat de fapt achiziții imobiliare, conform G4media.ro.

„100% Transparenţă. Am supărat mulţi oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului şi despre faptul că măsura 3 nu îşi atinge scopul. Nu îşi atinge scopul pentru că ajunge să finanţeze în proporţie de peste 50% imobiliare. Şi nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuţia aceasta şi cu premierul şi i-am propus un curs de acţiune. Ştiu că adevărul doare, dar singura noastră şansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul şi să fim foarte transparenţi cu ce găsim în ministere. Nu să menţinem butaforii”, a spus Claudiu Năsui.

”Vă promit că toţi cei care au divulgat date cheie (în speţă procentul de cofinanţare de la limita eligibilităţii) au comis fapte penale şi vor suporta consecinţele”, a mai spus Năsui la acel moment.

Context. Măsura 3 (granturi neranbursabile de la stat pentru investiții realizate de firme) a fost lansată de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19.


În perioada de înscriere au aplicat 27.736 firme. Admiterea la finanțare s-a făcut în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut la evaluarea planurilor de investiții on-line. La punctaje egale, departajarea se face în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației.

(

În contextul în care inteligența artificială are un rol tot mai dominant în viața de zi cu zi a oamenilor, dar și în zona industrială și economică, deputatul Mircea Drăghici atrage atenția asupra unor pericole ascunse ale acestei dezvoltări care aduce și foarte multe beneficii. Sunt evident necesare măsuri de ocrotire a concurenței libere și a antreprenoriatului, precum și de garantare a accesului pe piață și finanțarea microîntreprinderilor și a start-up-urilor care să contribuie la crearea unui ecosistem de excelență la nivelul lanțului de valori, la stabilirea stimulentelor pentru accelerarea adoptării tehnologiei inteligenței artificiale, precum și la înființarea unor centre de inovare digitală.
În același timp, susține deputatul Mircea Drăghici, este necesar pregătirea cadrului legislativ pentru respectarea drepturilor cetățenilor, precum și adaptarea legislației ținându-se cont de atitudinea tinerei generații în societatea informatizată, dar și creșterea volumului de date realizat prin creșterea interacțiunilor digitale.
În plus, deputatul de Argeș cere și consultări permanente cu mediul de afaceri în construirea cadrului legislativ pentru utilizarea responsabilă și credibilă a programelordin domeniul inteligenței artificiale. Aceste opinii se regăsesc și în punctul de vedere adoptat de Camera Deputaților referitor la la Cartea Albă- Inteligența artificială- o abordare europeană axată pe excelență și încredere.
"Introducerea tehnologiei avansate este zone pentru sistemul medical, cercetare, industrie și chiar agricultură reprezintă o șansă uriașă pentru dezvoltarea producției și în același timp pentru facilitarea unor servicii pentru cetățeni. În același timp, ca orice produs inovativ, trebuie să fie verificat și certificat, pentru că pot apărea erori și trebuie să existe un cadru legislativ care să permită accesul cât mai facil și mai sigur la tehnologia digitală. Să nu uităm că, utilizarea pe scară tot mai largă a noii tehnologii vine și cu anumite zone de risc. Mereu vor apărea hackeri sau soft-uri care să fie folosite cu rea-intenție. Zona de prevenție trebuie să fie dezvoltată de toți producătorii de tehnologie digitală", a subliniat Mircea Drăghici.
Documentul recunoaște beneficiile expansiunii tenologiei digitale, dar în același timp atrage atenția și asupra unor riscuri, legate atât de consumatori, cât și de concurența căreia Uniunea Europeană trebuie să îi facă față din partea altor puteri din zona digitală.
De altfel, Legislativul românesc susține prevederile Cărții albe privind inteligența artificială, susținând că tehnologia digitală este din ce în ce mai improtantă pentrufiecare aspect al vieții de zi cu zi, iar cetățenii trebuie să poată avea încredere în aceasta.
Camera Deputaților recunoaște că Uniunea Europeană este bine plasată pentru a beneficia de potențialul inteligenței artificiale, nu numai în calitate de utilizator, ci și în calitate de creator și producător al acestei tehnologii avansate, dar reamintește importanța pentru reziliența socio-economică a păstrării sprijinului pentur sectoarele economice tradiționale, pentru menținerea și extinderea capacităților de producție de înaltă tehnicitate în Europa.
Parlamentul recomandă reviziuirea cadrului european de protecție a datelor pentru a ține seama de experiența dobândită ce a adus în prim-plan atât situații contrare scopului declarat, cât și noi pericole ce rezidă din folosirea de rea-credință a inteligenței artificiale.

 

Deputatul Andrei Gerea a anunțat că a votat pachetul de legi adoptat în regim de urgență în Parlament. Pachetul inițiat de mai multe partide prevede o serie de facilități care reglementează cadrul legislativ pentru alte facilități acordate de Guvern în contextul stării de urgență induse de efectele pandemiei de Coronavirus. Andrei Gerea a explicat că a votat aceste legi pentru că au conținut unele prevederi pe care și el le-a promovat de la începutul acestei crize economice pentru că vin atât în sprijinul mediului economic, cât și în sprijinul cetățenilor, având în vedere că peste un milion de români sunt sau intră în șomaj tehnic. 

"Am votat, alături de mai mulți colegi din Parlamentul României, un pachet de legi care vine în sprijinul persoanelor fizice și juridice (mai ales IMM-uri). 
Este vorba despre o serie de prevederi care vin să completeze măsurile adoptate de Guvern pentru perioada stării de urgență. 
Și, cel mai important, vorbim despre soluții care ar putea permite firmelor să reziste în fața efectelor din economie ale pandemiei de coronavirus, iar majoritatea românilor să poată duce o viață relativ decentă în aceste vremuri tulburi și să poată reveni la un loc de muncă. 
Multe dintre prevederi le-am propus și eu de la izbucnirea acestei crize și nu pot decât să îi apreciez pe acei parlamentari care au reacționat lucid și au susținut aceste pachete de legi. 

Una din legi prevede suspendarea ratelor bancare fără dobânzi și penalități, până la 31.12.2020, fără costuri suplimentare.
De asemenea, orice proceduri de executare silită, inclusiv urmărirea silită a bunurilor mobile, urmărirea silită imobiliară sau popririle de orice fel, începute până la data intrării în vigoare a prezentei legi, intră sub incidența moratoriului și se suspendă până la sfârșitul anului. 
 De această lege pot beneficia persoanele fizice, firmele, PFA, întreprinderilor individuale, întreprinderilor familiale, asociațiilor, fundațiilor și profesiilor liberale. 
 Legea este aplicabilă și în cazul operațiunilor de leasing reglementate de Ordonanța Guvernului nr. 51/1997.

O altă lege prevede amânarea plăților la utilități pentru persoanele fizice și juridice, fără penalități de întârziere sau dobânzi. 
De asemenea, se pot amâna plățile contribuțiilor sociale aferente veniturilor, cu obligația păstrării valabilităţii a cel puţin 75% din contractele de muncă existente la data de 1 martie 2020 pentru o perioadă de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii.

O altă lege reglementează plata de către stat a șomajului tehnic. 
În cazul suspendării temporare a activităţii şi/sau a reducerii acesteia, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă, care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe toată durata menţinerii stării de asediu sau stării de urgenţă, după caz.
 Angajații trimiși în șomaj tehnic nu primesc cei 75% din salariu dacă au și alt contract de muncă valabil. 
 Foarte important este că angajatorii nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de persoanele trimise în șomaj tehnic", a subliniat Andrei Gerea.

Contribuabilii care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificație de 5% sau 10%, calculată asupra impozitului pe profit datorat.
Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de Finanțe, pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

Marii contribuabili vor avea o bonificație de 5%, în timp ce contribuabilii mici și mijlocii vor beneficia de o reducere a impozitului datorat cu 10%.

Prevederile se aplică și pentru contribuabilii care au optat pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic, dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipatã trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie-25 iunie 2020.

Bonificațiile se vor aplica și pentru companiile de turism și de alimentație publică, privind impozitul specific unor activități, pentru impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2020.
Contribuabilii determină impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de plat, prin scăderea din impozitul datorat a bonificației calculatã potrivit act normativ aprobat.
Pentru plătitorii de impozit pe profit, bonificația calculatã potrivit act normativ aprobat, se înscrie în mod distinct în declarația anualã de impozit pe profit.
“A doua Ordonanţă de Urgenţă se referă la măsuri fiscale pe care le-am aprobat în această şedinţă de Guvern, şi avem două articole. În primul rând, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit există o bonificaţie calculată asupra impozitului pe profit datorat pe 25 aprilie 2020, astfel: 5% pentru contribuabilii mari stabiliţi potrivit ordinului nr 3609/2016, 10% pentru contribuabilii mijlocii potrivit ordinului nr 3610/2016 şi 10% pentru ceilalţi contribuabili, care nu se încadrează la litera A şi B”, a menţionat Florin Cîţu.

El a mai menţionat că pentru importuri la medicamente, echipamente de protecţie şi alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, nu se mai solicită plata taxelor pe valoare adăugată, pe perioada stării de urgenţă şi încă alte 30 de zile după încetarea stării de urgenţă.

″În acest fel, reducem birocraţia şi încercăm să aducem cât mai multe importuri în ţară ale acestor materiale, fără să stăm să plătim TVA în vamă şi să întârziem acest proces”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Astfel, potrivit MFP, importatorii de kituri de testare, medicamente şi echipamente de protecţie pentru COVID-19 vor beneficia de amânarea plăţii TVA în vamă. “Guvernul a aprobat, joi, amânarea plăţii TVA în vamă pentru firmele plătitoare de TVA care importă kituri de testare COVID-19, echipamente de protecţie şi dezinfectanţi, echipamente medicale şi medicamente pentru tratarea persoanelor care au contactat virusul”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor, scrie Agerpres.

Potrivit MFP, taxa aferentă acestor importuri realizate în cursul perioadei fiscale se evidenţiază de către importatori în decontul de TVA, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă.

 

Pagina 1 din 4

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.