Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a exprimat, marţi, "scuze instituţionale pentru practicile discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară". Practic, procurorul general doar a recunoscut că era președintele comisiei care decidea ce dacă deținuții erau eliberați sau nu de la penitenciarul AIUD pe vremea comuniștilor. Lucia Hossu-Longin, regizor și realizatoare a documentarului ”Memorialul durerii”, a precizat că lui Augustin Lazăr îi lipsește conștiința. „Prima condiție a personalului care lucra în aceste comisii de elibrare, era realizată pe baza unor criterii: cruzimea și tortura. Aceasta nu este opinia mea, ci a unui om pe care l-am intervievat și care mi-a spus că duritatea și cruzimea erau condiții generale. În închisoare erau 60 de deținuți politici, supuși abuzurilor în fața comisiei. După cum bine știm, odată condamnați și intrați în pușcărie, deținuții nu mai aveau voie să fie torturați. Domnul Lazăr trebuia să fi știut acest lucru. Se încălca legea într-un mod direct. Oamenii care lucrau cu Securitatea, erau oamenii Securității, nu informatori. Părerea mea este că toate aceste explicații ale domnului procuror șef, sunt elemente manipulatoare. Nu ceea comentează opinia publică. Domnului Lazăr îi lipsește constiința, neavând conștiință nu își poate analiza propria lui activitate din anii aceia”, a declarat Lucia Hossu.

"Niciun argument nu stă în picioare. Selecția personalului era realizată pe baza criteriului durității și cruzimii celui care trebuia să stea acolo. Nu este opinia mea, ci a unul director de resurse umane al Securității, căruia i-am luat un interviu.
Comisia de eliberare din care a luat parte, cum ne explică el că se ducea acolo ca un ingenuu, nu e adevărat nimic. Pe ce bază elibera domnia sa aprobarea sau negația. Ce criterii, dacă toate celelalte nu erau luate în considerare? Care erau criteriile? El nu chema deținutul în fața comisiei, nu cunoștea situația din închisoare, nu avea date despre acel dosar. La Aiud erau 60 de deținuți politici supuși tuturor abuzurilor. Dacă deținutul nu venea și nu existau documente, pe ce bază spunea el DA sau NU? Spunea șefului de penitenciar: Ăsta nu trebuie să iasă!
O dată condamnați și intrați în pușcării, deținuții nu mai trebuiau bătuți și torturați ca la Aiud. Dl Lazăr trebuia să știe, ca procuror, că Iulius Filip nu mai avea voie să treacă prin ce a trecut. Dacă era onest, putea să spună că nu îl eliberează, dar să arate și ce se întâmplă în închisoare.
CNSAS spune că cei care erau procurori în instanțe sau în pușcării erau ofițeri de securitate, nu informări. Sunt zeci de cazuri în care procurorul dicta sentința.
Ceea ce a spus dl Lazăr sunt elemente manipulatoare, nu ceea ce a ieșit în spațiul public. Lui Augustin Lazăr îi lipsește conștiința. Dacă avea conștiință, putea să recunoască. Am fost pus acolo, am fost obligat să fiu crud. Cu ce drept s-a oprit liberarea unor oameni? În pușcărie, deținutul nu mai putea face nicio infracțiune, decât eventual să discute cu colegii din închisoare.
Augustin Lazăr a încălcat dreptul unor oameni de a ieși măcar la termen din pușcărie.
Îmi pare rău că mă uit la vârsta domnului procuror. Din lipsa conștiinței nu poate avea dimensiunea culpei sale. Nu se poate judeca corect. Își găsește tot felul de scuze. Nici nu îl mai pot auzi. Nu mai pot veni cu argumente la minciuni spune la nesfârșit.  
Mă doare inima de Iulius Filip, aflat într-o fază avansată a unei boli teribile, și sper să nu asculte toate minciunile acestea despre trecutul său. Augustin Lazăr ar fi putut să recunoască ceea ce a făcut, că a fost obligat să respecte legile de atunci și să demisioneze", a reacționat Lucia Hossu Longin la scurt timp după declarațiile lui Lazăr, într-o intervenție telefonică la Antena 3.

Joi, 25 octombrie 2018, cu ocazia Zilei Armatei Române la Mausoleul Mateiaș a fost aprinsă Flacăra Centenarului – un omagiu de cinstire și de pomenire a eroilor căzuți pe front în Primul Război Mondial, pentru înfăptuirea Marii Uniri.
 
Aici, în această zonă, s-a înregistrat prima jertfă dată de Armata Română în Primul Război Mondial, pe culoarul Rucăr – Bran – locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, cel care se afla, la momentul morţii, în fruntea soldaţilor din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel”.
 
Pentru sacrificiul său, dar și a celorlalți eroi căzuți în Primul Război Mondial a fost ridicat Mausoleul de la Mateiaș, cel mai mare monument din această parte a Carpaților.
La poalele Mausoleului, un sobor de preoți a ținut o slujba de pomenire pentru cei ce și-au dat viața pentru Patrie, în memoria lor fiind aprinsă și Flacăra Centenarului, de către președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, împreună cu prefectul Emilian Dragnea, primarul municipiului Câmpulung, Liviu Țâroiu, și primarul comunei Valea Mare Pravăț.
 
În semn de apreciere pentru promovarea valorilor autentice locale și naționale, a respectului pentru istorie și identitate națională, președintele Consiliului Județean Argeș a acordat medalii centenare realizatoarei tv Lucia Hossu Longin, precum și prefectului Emilian Dragnea, reprezentantilor Armatei Române în Argeș, directorului ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Mușat și primarilor municipiului Câmpulung și comunei Valea Mare Pravăț.

La Mateiaș, își găsesc odihna veșnică 483 de soldați și ofițeri, iar cele 31 de plăci de marmură de pe pereții criptei cuprind numele tuturor celor 3.100 de eroi români ce au căzut în luptele pentru apărarea plaiurilor argeșene, muscelene și naționale.
După ceremonie, la Lerești, a avut loc premiera filmului documentar „Dorobanții de Argeș și Muscel – în prima linie a frontului”, film realizat de Lucia Hossu Longin, în cadrul proiectului „Cine’Marele Război”, finanțat de Ministerul Culturii si Identitatii Naționale și derulat prin Centrul Cultural Județean Argeș.
 
 
 
 
 

Joi, de Ziua Armatei, de la ora 10.00, la Mausoleul de la Mateiaș, va fi aprinsă ”Flacăra Centenarului” pentru a cinsti memoria eroilor care s-au jertfit pe frontul Primului Război Mondial și pentru a le aduce recunoștință veșnică.

Aici, în această zonă, s-a înregistrat prima jertfă dată de Armata Română în Primul Război Mondial, pe culoarul Rucăr - Bran - locotenent-colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea, cel care se afla, la momentul morţii, în fruntea soldaţilor din Regimentul 30 Dorobanţi „Muscel”. Pentru sacrificiul său, dar și a celorlalți eroi căzuți în Primul Război Mondial a fost ridicat Mausoleul de la Mateiaș, cel mai mare monument din această parte a Carpaților.  În acest edificiu își găsesc odihna veșnică 483 de soldați și ofițeri, iar cele 31 de plăci de marmură de pe pereții criptei cuprind numele tuturor celor 3.100 de eroi români ce au căzut în luptele pentru apărarea plaiurilor argeșene, muscelene și naționale. 

Programul evenimentului va cuprinde, pe lângă ceremonialul militar, aprinderea Flăcării Centenarului la Mausoleu, înmânarea unor medalii centenare, precum și lansarea filmului documentar având ca subiect Mausoleul Mateiaș - “Dorobanții de Muscel și Argeș - în prima linie a eroismului ” - film realizat de Lucia Hossu Longin, începând cu ora 13.00, la Sala Mare a Primăriei Municipiului Câmpulung.

 În prezenţa a numeroase personalităţi naţionale, academicieni, personalităţi din cultura şi cinematografia românească, primari, oameni politici şi în faţa a sute de argeşeni şi musceleni, de aici, din "România de la Argeş", la conacul "boierilor cei ziditori de ţară" a fost lansată "Chemarea de la Golesti".
"La începutul anului 2017, tot aici, la Conacul Goleşti, am lansat proiectul “Respect pentru Valorile Naţionale”, împreună cu membri ai Academiei Române şi ai DACIN SARA, personalităţi ale culturii şi cinematografiei din România. Anul 2018 marchează Centenarul Marii Uniri, anul împlinirii idealurilor de unitate ale românilor de pretutindeni. Judeţul Argeş a avut şi va avea, întotdeauna, un rol important în istoria României, prin marii oameni de stat pe care i-a dat acestei ţări, şi asta numai dacă ne referim la faptul că România Modernă a avut şapte prim-miniştri de aici, din “România de la Argeş”, cum inspirat a spus Nicolae", a dat citire mesajului preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Dan Manu.
Conducerea CJ Argeş a înmânat trofeele „Personalitatea Anului Centenar”, pentru implicarea în promovarea si cultivarea valorilor nationale. Au primit distincția Acad. Răzvan Theodorescu, Acad Ioan Dumitrache, Acad. Gheorghe Păun, regizorul Şerban Marinescu, jurnalistul, Bogdan Ficeac, actorul Mircea Diaconu, realizatorul TV Lucia Hossu-Longin  și generalul Constantin Năstase din Mioveni care a împlinit 100 de ani și care a luptat în cel de-al doilea Război Mondial.
”Reuniunea Fiilor şi Cetăţenilor Argeşului şi Muscelului” de la Muzeul Goșeti a încheiat ”Sărbătorile Argeşului şi Muscelului”.
 Ziua a continuat cu serbarea câmpenească, desfășurată în parcul Conacului Golești, unde argesenii au desoperit tradițiile culinare din toate zonele Argesului, voia buna fiind asigurată de orchestra "Doina Argesului", de ansamblurile folclorice din tot județul si de soliștii Centrului Cultural Județean Argeș.
 

Începând cu data de sâmbătă, 4 august, Grădina de Vară din Pitești a fost redeschisă publicului larg. Efortul Consiliului Județean Argeș, care a investit în reabilitarea și modernizarea spațiului a fost apreciat de sutele de spectatori prezente la deschidere. Cu atât mai apreciat a fost evenimentul cu cât spectatorii au avut ocazia să stea alături de actorul Dorel Vișan, cel care a susținut, acompaniat de flautistul Ionuț Ștefănescu, recitalul ”Sunt suflet în sufletul neamului meu”. De asemenea, au fost prezente personalități foarte apreciate: regizorul și producătorul Lucia Hossu Longin, care a prezentat și proiecția filmului ”Ion I. C. Brătianu – primul ministru în perioada Primului Război Mondial”, celebrul actor Mircea Diaconu, care este și europarlamentar, regizorul Șerban Marinescu și Anca Mitran, directorul Centrului Național al Cinematografiei. Nu au lipsit, desigur, președintele CJ Argeș Dan Manu, vicepreședinții Simona Brătulescu și Ion Mânzână, consilieri județeni, parlamentari, primari, inclusiv Ion Georgescu și Cornel Ionică, directori de deconcentrate și instituții de cultură, președintele ANPC Marius Pîrvu.

Rămâne de văzut, de acum încolo, dacă prezența publicului și, de ce nu, chiar și oamenilor politici sau a directorilor, va fi la fel de constantă. Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Județean de Cultură, va oferi constant proiecții și spectacole în această perioadă.

În premieră în Pitești și în țară, a fost lansat și lansat proiectul ”Un secol de cinema românesc” – proiect realizat în parteneriat cu DACIN SARA și Centrul Național al Cinematografie. În fiecare seară, începând cu ora 21.00, cinefilii argeșeni sunt invitați să parcurgă toate etapele artei cinematografice românești, vizionând filme de referință.


Programul filmelor, pentru săptămâna 5 - 12 august:

1911. CONSTANTIN BREZEANU - „RĂZBOIUL DE INDEPENDENȚĂ” – DUMINICĂ, 5 AUGUST

GENERATIA ’50

VICTOR ILIU –„ LA MOARA CU NOROC” – LUNI, 6 AUGUST

GENERATIA ’60

MIRCEA DRAGAN – „COLUMNA” – MARTI, 7 AUGUST

ELISABETA BOSTAN – „MAMA” – MIERCURI, 8 AUGUST

MIRCEA MURESAN – „RĂSCOALA” – JOI, 9 AUGUST

IULIAN MIHU- „ENIGMA OTILIEI” – VINERI, 10 AUGUST

SERGIU NICOLAESCU – „MIHAI VITEAZUL” – SAMBATA, 11 AUGUST

LUCIAN PINTILIE– „RECONSTITUIREA” – DUMINICA, 12 AUGUST

Pagina 1 din 3

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.