Generalul Lucian Pahonțu, originar din Lerești, Argeș, se află la conducerea Serviciului de Protecție și Pază (SPP) de mai bine de 12 ani. El  a revenit în atenția publică după ce, într-o conferință de presă, președintele PSD, Liviu Dragnea l-a numit “personaj veninos”. Acesta a fost acuzat că și-ar fi pus subalternii să-i spioneze pe demnitari și că l-ar fi influențat negativ și pe fostul premier, Mihai Tudose. Ba mai mult, săptămâna aceasta își va începe activitatea și o comisie specială înființată în Parlament pentru a analiza activitatea SPP, după acuzele din spațiul public. Rezultatele anchetei ar putea duce la demiterea șefului SPP.
 Conform Bugetul.ro, Lucian Panțu este absolvent al liceului Dan Barbilian din Câmpulung, unde ar fi fost coleg cu un lider PSD important, fost șef de comisie specială: Adrian Țuțuianu, lider de la Dâmbovița, care s-a aflat într-o perioadă de partea lui Mihai Tudose în conflictul cu Liviu Dragnea.  

Contactat de bugetul.ro, directorul liceului teoretic “Dan Barbilian” a confirmat că într-adevăr domnul Lucian Pahonțu a fost elev în instituția respectivă. Același lucru este valabil și pentru proaspătul vicepreședinte al Senatului, Adrian Țuțuianu. Așadar într-adevăr informația că cei doi au fost colegi de liceu se confirmă, având și aceeași vârstă.
Generalul Pahonţu este absolvent al Şcolii Militare de ofiţeri activi, profil transmisiuni (1987), iar ulterior a Facultății de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare din Bucureşti (1994). În 1992 şi 1998, Lucian Pahonţu a urmat cursuri pentru cadre de conducere ale Jandarmeriei.

După terminarea Şcolii de ofiţeri, actualul șef al SPP a lucrat în cadrul MAI. În decembrie 1989, Lucian Pahonţu era ofiţer în trupele de securitate – o structură militară care acţiona în uniformă, echivalentul de astăzi al Jandarmeriei Române. Ulterior a îndeplinit funcţiile de şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi Bucureşti (1999-2002) şi comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş” (2002-2005). A fost avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 1 decembrie 2003.

Pe 7 decembrie 2005, Pahonţu a fost numit şef al SPP. A fost înaintat ulterior la gradul de general-maior (cu 2 stele) şi la cel de general-locotenent (cu 3 stele) la 25 aprilie 2008. În 2011, preşedintele Traian Băsescu i-a oferit şi a patra stea generalului Pahonţu.

Liviu Dragnea a anunțat că a discutat cu președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și că săptămâna viitoare va fi înființată o comisie parlamentară pentru activitatea SPP. Serviciul de protecție și pază este condus de argeșeanul Lucian Pahonțu.

Astăzi (miercuri - n.r.) am decis împreună cu domnul preşedinte Tăriceanu să convocăm Biroul permanent reunit pentru mâine (joi - n.r.), la ora 12,00, având ca punct principal pe ordinea de zi înfiinţarea Comisiei de anchetă privind activitatea directorului SPP, domnul Pahonţu, şi să vedem dacă a implicat instituţia în activităţi dincolo de sfera atribuţiilor legale”, a spus Dragnea la sediul PSD înainte de începerea şedinţei conducerii partidului.

El a adăugat că nu ştie dacă la această comisie va fi invitată şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Şeful SPP-ului n-are de ce să interacţioneze cu premierul sau cu membri ai Cabinetului. (...) Este un coleg de-al nostru - de mine s-a ascuns - Paul Stănescu - probabil că de aia are şi probleme acum sau poate că este o simplă coincidenţă. El a spus în mai multe întâlniri publice în ţară, la întâlniri ale CExN, că un bun prieten de-al lui a fost trimis de domnul Pahonţu, care a spus că nu vorbeşte în numele dumnealui - eu cred că vorbea doar în numele dumnealui - şi a spus că undeva prin martie eu o să fiu executat şi că dumnealui să stea deoparte că o să fie protejat şi chiar o să ajungă preşedintele partidului. Dacă acelaşi tip de discuţie l-a avut şi cu Mihai Tudose sau cu Sorin Grindeanu, putem începe să avem explicaţii. Mi se pare un lucru foarte grav”, spunea preşedintele PSD.

Vicepremierul Paul Stănescu a confirmat ulterior aceste informaţii.

Pe 31 ianuarie, el a afirmat că Lucian Pahonţu i-a transmis printr-un “prieten” că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, va fi ‘executat’ şi că el ar putea prelua ”şi partidul chiar”. “A venit un prieten la mine din partea unui înalt funcţionar al statului român, am înţeles că Pahonţu îl cheamă, şi mi-a spus următorul lucru: să-mi transmită la două săptămâni după ce am fost numit vicepremier, ministru al Dezvoltării, că e foarte bine să colaborez, pentru că o să am protecţie, pentru că Liviu Dragnea va fi executat până în martie cel târziu şi că eventual eu aş putea să preiau şi partidul chiar”, a povestit Stănescu la Parlament.

Tot la acea dată, în şedinţa de guvern, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că nu vrea să beneficieze de protecţia SPP, la fel şi membrii Cabinetului său.

Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi decretul de trecere în rezervă a generalului Marcel Opriș, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), anunță Administrația Prezidențială, într-un comunicat. Cererea de trecere în rezervă a fost adresată chiar de Marcel Opriș. El a condus serviciul timp de 12 ani.
În acești ani, averea acestuia a crescut exponențial. potrivit declarațiilor de avere publicate, singura proprietate pe care Opriș o avea dinaintea ascensiunii sale în fruntea STS era un apartament în București, dar nici acela nu-i aparţinea domniei sale, ci soției, Camelia Opriș.
La un an după ce a ajuns șef la STS, Opriș a cumpărat 3,4 hectare de teren la Podu Dâmboviței, comuna Dâmbovicioara în județul Argeș, într-o zonă de mare interes imobiliar datorat dezvoltării turismului rural. La Podul Dâmboviței a trăit aproape 40 de ani fostul prozator, dramaturg și președinte al TVR, Paul Everac.
Peste un an, a mai cumpărat încă 25 de hectare tot la Podu Dâmboviței, și încă 450 de metri de teren intravilan la Bragadiru, lângă București.

Presa a scris că Opriș și-a donat terenurile din Dâmbovicioara unei anume Ana Vintilă. Conform declaraţiei sale de avere, din 2012, cele 28,5 de hectare de pădure şi păşune pe care temutul general de la STS i le-a donat Anei Vintilă valorau 350.680 lei, adică peste 3,5 miliarde de lei vechi.

Generalul a mai avut şi o casă în Curtea de Argeş, pe care a vândut-o în urmă cu câţiva ani. În plus se știe că este în relații destul de bune cu Lucian Pahonțu, șeful SPP, lereșteanul care conduce Serviciul de Protecție și Pază de peste un deceniu. Practic, Pahonțu și Opriș sunt cei mai vechi șefi de instituții considerate a fi extrem de influente în România.

În 2009 şi-a cum­pă­rat şi un apartament de vacanţă, la mare, la Eforie. Cu toate aceste achiziții imobiliare, generalul a pus şi bani deoparte, între 2006-2009 adunând în trei conturi aproximativ 135.000 de euro, de pe urma cărora câștiga, anual, peste 10.000 de euro din dobânzi, conform investigaţiilor Jurnalului Naţional.

LEGĂTURILE CU BĂSESCU
Personaj destul de discret, Marce Opriș a fost numit în funcția de director STS, cu rang de secretar de stat, de preşedintele Traian Băsescu în data de 7 decembrie 2005. Originar din localitatea Chieşd, judeţul Sălaj, Marcel Opriş a absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti.

După numirea în fruntea STS, generalul Marcel Opriş a fost fidelizat de preşedintele Traian Băsescu prin trei avansări în grad: general-maior (cu două stele), printr-un decret prezidenţial din 23 decembrie 2006, general-locotenent (cu trei stele), printr-un decret prezidenţial din 1 decembrie 2008 şi general cu patru stele, printr-un decret prezidenţial din 30 noiembrie 2011. Trei avansări, trei stele de general în doar şase ani!

După alegerile prezidenţiale din 2009, generalul Opriş a fost acuzat că şi-ar fi pus oamenii să ajute PDL să numere voturile, precum şi că, în ziua votului, STS ar fi transmis sms-uri prin intermediul reţelei de telefonie mobilă, prin care Traian Băsescu era dat câştigător.

Printr-un decret din 18 decembrie 2010, preşedintele Băsescu l-a decorat pe generalul Opriş cu Ordinul Naţional „Steaua României", în grad de ofiţer, pentru „rezultatele remarcabile obţinute în organizarea şi coordonarea STS".

Recent, au ieşit la iveală primele documente care dovedesc faptul că Opriş a fost cercetat în cel puţin trei dosare pentru implicarea instituţiei pe care o conduce în procesul electoral din 2009, dar şi pentru câteva licitaţii şi contracte dubioase cu miros de corupţie atribuite unor firme la care soţia sa era angajată.

Dosarele au fost clasate şi, până la momentul în care jurnalistul Dan Andronic a dat publicităţii "intimităţile" dintre politicianul Sebastian Ghiţă şi anumiţi şefi ai instituţiilor de forţă, Marcel Opriş a fost dat uitării. După ce şeful STS a apărut pe lista scurtă a celor ce trebuie să dea cu subsemnatul în faţa membrilor comisiei, referitor la alegerile din 2009, presa centrală a prezentat în detaliu şi modul în care firme controlate de fugarul Ghiţă sau gestionate de acesta prin intermediari au primit contracte de la STS în valoare de 50 milioane de euro.

Surprize nebănuite ne oferă şi trecutul şefului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Cine a avut curiozitatea să arunce o privire, până în data de 4 mai 2017, pe site-ul STS, putea găsi câteva însemnări interesante în biografia generalului Marcel Opriş. Printre altele, la capitolul "Activitate profesională - În Ministerul Apărării Naţionale", Opriş se lăuda cu funcţia deţinută din perioada 1982-1989 ca " şef autostaţie radiodifuziune la UM 02487 Bucureşti". Ei bine, după numai patru zile, pe 8.05.2017, CV-ul generalului Marcel Opriş a suferit o schimbare majoră. Orice referire la unităţile militare la care a activat, inclusiv la UM 02487, a fost ştearsă. Mai pe înţelesul tuturor, biografia oficială a şefului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş, postată pe site-ul instituţiei pe care o conduce, a fost "coafată" în mare grabă.

O explicaţie poate fi găsită în documentele aflate în dosarele Revoluţiei din decembrie 1989, redeschise forţat în urma deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Din Ordonanţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nr. 692/C2/2016, referitoare la redeschiderea urmăririi penale în dosarul 11/P/2014, aflăm că UM 02487 se ocupa cu "război psihologic şi asigurare cu tehnică de propagandă şi cultură - televizoare, aparate radio, amplificatoare de putere, magnetofoane - pentru întreg Ministerul Apărării Naţionale". Mai mult din documentul sus-menţionat reiese că autospecialele, pe care activa la acea dată şi Marcel Opriş, au fost trimise în data de 21 decembrie în Piaţa Palatului, la mitingul care a declanşat căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Martorul citat în Ordonanţă afirmă că maşinile UM 02487 au fost sursa vuietului care bulversase tovarăşii aduşi cu arcanul la miting, provocând busculadă şi furie în rândul manifestanţilor.

 

Acuzaţii şi lucruri extrem de grave la adresa şefului SPP, Lucian Pahonţu, născut în comuna argeșeană Lerești. Acesta este acuzat de către unul dintre subordonaţii săi care spune că ar fi ucis un om.
Totul s-a întâmplat la o partidă de vânătoare. Un suburdonat mărturisește cum Pahonțu a participat la o partidă de vânătoare, în urma căreia un om a murit împușcat în cap. Ancheta l-a ocolit până acum pe Pahonțu, deși este principalul suspect. Angajatul SPP dă de înțeles că i s-a cerut să servească procurorilor o variantă care îl protejează pe Pahonțu și ascunde adevărul. A decis să spună adevărul și a trimis informări până la cel mai înalt nivel din stat, cerând ca evidențele acestui caz să fie analizate în mod corect. "Partida a debutat destul de bine, la început, dar s-a încheiat tragic. Unul dintre vânători a fost împuşcat accidental în cap. Este vorba despre Popa Ion. Generalul Pahonţu a plecat imediat fără să lase nicio armă. De atunci se pune presiune puternică pe noi să nu spunem că generalul Pahonţu a plecat fără să stea lângă acel om împuşcat, fără ca poliţia să vină să ridice armele de vânătoare la toţi ca să nu existe niciun dubiu. În situaţii din acestea din câte cunosc, nu trebuie să părăseşti locul accidentului. Toate probele trebuie să rămână pe loc. Oamenii să rămână pe loc. Toţi ştiu că el a plecat de acolo. Când se trage un foc, toţi întorc privirea. Ni s-a spus să nu spunem că ne-am văzut unii cu alţii şi să stăm liniştiţi că treaba se rezolvă. Nu are cum să se rezolve. A murit un om. Mi-a fost frică să spun adevărul. Mi-a spus să tac din gură şi să nu spun nimic. Să spun în declaraţie că Popa s-a autoaccidentat ", a dezvăluit angajatul SPP pentru Antena 3.
Incidentul a avut loc în ianuarie 2012, în pădurea Turbatu din Drăgănești, județul Prahova. La vânătoare au participat oameni de afaceri, vânători dar și doi oameni din SPP. Lucian Pahonțu și un subordonat al său, mai spune sursa citată.
Într-un comunicat, cei de la SPP spun că Lucian Pahonţu este martor în dosar, fără a nega însă acuzațiile.

Indemnizaţiile lunare pentru cele mai înalte funcţii de demnitate publică din România se majorează începând cu luna august a acestui an, a decis, miercuri guvernul.
De această măsură, printre cei 48 de înalți demnitari, vor beneficia și patru argeșeni.
Preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi premierul vor avea un salariu brut de 21.540 de lei, iar net de 15.108 lei, începând cu 1 august 2015, la nivelul indemnizaţiei preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit Ordonanţei privind majorarea indemnizaţiilor lunare pentru cele mai înalte funcţii de demnitate publică din România, aprobată în şedinţa de Guvern.
Un alt(fel) de argeșean este și Gabriel Oprea, care are și el ceva origini argeșene. Vicepremierul va avea o indemnizaţie lunară brută de 20.000 de lei, suma netă pe care o va încasa lunar fiind de 14.024 de lei.
Vești bune și pentru cei doi miniștri argeșeni, ambii de la ALDE. Andrei Gerea, ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri și Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, vor avea  o indemnizaţie lunară de 19.055 de lei brut, suma netă pe care urmează să o încaseze fiind de 13.365 de lei. Aceeași indemnizație o vor avea și şefii de servicii de informaţii - SRI, SIE, STS și SPP. După cum se știe, Lucian Pahonțu, șeful SPP, este argeșean, fiind născut în Lerești.