Academicianul Răzvan Theodorescu a murit la vârsta de 83 de ani, la Spitalul Floreasca din Capitală. Acesta deținea împreună cu familia o casă de vacanță în Corbeni, Argeș.
”A fost ceva delicat. A venit să faca o intervenție la stomac si nu stiu ce s-a intamplat de acolo si a ajuns la ATI. Avea mai multe afectiuni, dar era destul de bine. Eu l-am lasat sambata acasa era bine, duminica m-a sunat sa-mi zica ca e la spital. Am venit de urgenta din Arges, dupa care a fost intubat, ventilat mecanic si acum este sfârșit.
Tatăl meu a fost prietenul meu, a fost rector, ministru, a fost un om extraordinar, un tata exceptional. Eu am avut o relatie de prietenie cu el si nu-mi vine sa cred. Sunt langa el si nu-mi vine sa cred”, a mărturisit Ilinca Theodorescu la România TV.
Născut la 22 mai 1939, la București, Răzvan Theodorescu a fost istoric de artă, doctor în ştiinţe istorice, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române, Secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene, Profesor la Universitatea de Arte, Membru titular al Academiei Române din 2000 (corespondent - 1993). A fost şi directorul general al Televiziunii Române în perioada 1990-1992 şi ministru al Culturii, între anii 2000-2004.
În 2016, Ion Vladimir Theodorescu, fiul acestuia, a fost găsit mort, la vârsta de 46 de ani, în casa de vacanță pe care o deținea din Corbeni.
Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate. A fost senator PSD.

A fost doctor în istorie, profesor universitar și membru al Academiei Române din 1997. De asemenea, între 1990-1992, Răzvan Theodorescu a fost directorul general al Televiziunii Române. Nu a stat departe nici de politică, fiind ministru al Culturii în Guvernul Adrian Nastase, între anii 2000-2004.

A primit ordinul de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor al Republicii Franceze (1997), a fost Laureat al Premiului Bernier, al Institutului Franței, a primit Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române, Premiul Nicolae Iorga al Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual, Premiul Herder al Universității din Viena și Premiul revistei Flacăra.

 În prezenţa a numeroase personalităţi naţionale, academicieni, personalităţi din cultura şi cinematografia românească, primari, oameni politici şi în faţa a sute de argeşeni şi musceleni, de aici, din "România de la Argeş", la conacul "boierilor cei ziditori de ţară" a fost lansată "Chemarea de la Golesti".
"La începutul anului 2017, tot aici, la Conacul Goleşti, am lansat proiectul “Respect pentru Valorile Naţionale”, împreună cu membri ai Academiei Române şi ai DACIN SARA, personalităţi ale culturii şi cinematografiei din România. Anul 2018 marchează Centenarul Marii Uniri, anul împlinirii idealurilor de unitate ale românilor de pretutindeni. Judeţul Argeş a avut şi va avea, întotdeauna, un rol important în istoria României, prin marii oameni de stat pe care i-a dat acestei ţări, şi asta numai dacă ne referim la faptul că România Modernă a avut şapte prim-miniştri de aici, din “România de la Argeş”, cum inspirat a spus Nicolae", a dat citire mesajului preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Dan Manu.
Conducerea CJ Argeş a înmânat trofeele „Personalitatea Anului Centenar”, pentru implicarea în promovarea si cultivarea valorilor nationale. Au primit distincția Acad. Răzvan Theodorescu, Acad Ioan Dumitrache, Acad. Gheorghe Păun, regizorul Şerban Marinescu, jurnalistul, Bogdan Ficeac, actorul Mircea Diaconu, realizatorul TV Lucia Hossu-Longin  și generalul Constantin Năstase din Mioveni care a împlinit 100 de ani și care a luptat în cel de-al doilea Război Mondial.
”Reuniunea Fiilor şi Cetăţenilor Argeşului şi Muscelului” de la Muzeul Goșeti a încheiat ”Sărbătorile Argeşului şi Muscelului”.
 Ziua a continuat cu serbarea câmpenească, desfășurată în parcul Conacului Golești, unde argesenii au desoperit tradițiile culinare din toate zonele Argesului, voia buna fiind asigurată de orchestra "Doina Argesului", de ansamblurile folclorice din tot județul si de soliștii Centrului Cultural Județean Argeș.
 

Sâmbătă, 22 iulie, la ora 11, în Parcul Goleștilor, va avea loc lansarea oficială a proiectului Respect pentru valorile Naționale, inițiativă a CJ Argeș cărora li s-a alăturat o serie de personalități naționale și din Argeș precum prof univ dr Mircea Beurean, Acad Nicolae Panin, acad. Răzvan Teodorescu, Acad. Eugen Simion, Acad. Gheorghe Păun, realizatoarea TV Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necșulea, regizor și scenarist Dan Pița, regizorii Elisabeta Bostan, Laurențiu Damian, Șerban Marinescu, Dorel Vișan, jurnalistul Bogdan Ficeac sau europarlamentarul și actorul Mircea Diaconu, membri ai Comitetului de Execelență pentru Argeș și olimpici argeșeni.

Proiectul are legătură și cu celebrarea Centenarului de la Unirea din 1918.

Vrem să începem o acțiune civică, în parteneriat cu instituțiile publice. Sub înaltul patronaj al Academiei Române, alături de CJ Argeș, vrem să începem acest proiect, Respect pentru valorile naționale, un proiect care vine în întâmpinarea unei necesități pentru tânăra generație și nu numai de a reconstitui acest respect pentru valorile naționale, de a consolida identitatea națională și de a reveni la acel sentiment de comuniune națională în jurul unor valori comune. Sunt nenumărate exemple de mari personalități care au rămas într-o oarecare uitare. Sunt mari evenimente de care nu ne mai amintim. După Revoluție a fost un avânt de demitizare, dar am trecut dintr-o extremă în alta. Nu mai avem repere care să rămână ca exemple pentru tinerele generații, repere de normalitate într-o țară care își caută drumul către o minimă normalitate și democrație. În patria noastră, și în discuțiile cu prietenii, cu cunoștinețele, și în mediul online, a cam perioada în care ne era rușine că suntem români. - Bogdan Ficeag, jurnalist

Este una din direcțiile pe care le urmărim și felul în care elevii învață istoria. Ne interesează revitalizarea taberelor școlare, dar axate pe anumite profiluri. Pe măsură ce alături de această inițiativă vor veni mai multe inițiative, vom avea și acea forță necesare să influențăm și programele școlare. Dacă la școală nu înveți trecutul, riști să repeți greșelile. Trebuie să învățăm cine suntem cu adevărați. Acest program este orientat mai ales către tânara generație care să preia această moștenire culturală și să o ducă mai departe - Bogdan Ficeag.

Ne adresăm tinerii generații în primul rând pentru a cunoaște valorile naționale. Am constatat că există un deficit în școli în acest sens. Dacă copii vor cunoaște, vor avea și respect - Dan Manu, președinte CJ Argeș

Vine un timp al coacerii lucrurilor. Subiectele acestea sunt mai vechi în fiecare din noi. Aflu de la cetățeni că sunt nemulțumiți. Eu ca părinte și bunic sunt nemulțumit la rândul meu. Vine un timp când nu se mai poate. Este aberant ce se întâmplă. Este o diluare veselă, victoriasă. Fără aceste repere, ești un nimeni. Poți fi eficient, genial, dar nu exiști dacă nu ai identitate, nu ai aceste repere.

Sigur, istoria se întâlnește cu propaganda. Dar nu despre asta vorbim. Nu despre romanțare. Chiar mă întrebam: Ștefan cel Mare, jos pălăria. Nimeni nu și-a pus problema că avea și el probleme umane. E vorba de o conștiință de sine a cetățeanului, a nației.

Aceste repere există, dar sunt nefolosite. Sunt dovezi ale unei civilizații românești. În clipa în care începem să introducem în conștiința publică acest pachet e simplu. Dacă Nilul a făcut Egiptul, Dunărea a făcut civilizația europeană.

La un moment dat am plecat în Finlanda la un festival de teatru și știam foarte puțin. Am luat de la Ambasadă o carte pe care am citit-o în avion. Un spațiu cu 3-4 milioane de locuitori, mai mare decât România, permament un câmp de bătălie cu diverse țări. Până când un grup de intelectuali au stat la masă și au făcut un tratat al limbii lor. S-a creat prin acest efect senzația și conștiința de nație, în jurul limbii. Apoi au avut și ei o pretenție. Rușii îi stăpâneau atunci. S-au dus la țar și au pus pe masă dovada. Dacă nu pui pe masa cuiva o dovadă, nu poți funcționa. Și țarul le-a dat o cvasi-autonomie, după care au urmat 100 de ani de liniște. În fața parlamentului este statuia acestui țar din acest motiv.

Avem și noi nevoie de 100 de ani de liniște. Să intre aceste valori în conștiința poporului. Avem o șansă, cred că nu singura. E limpede sper că vor veni către această inițiativă oameni de peste tot. E bine că e argeșean, că a plecat de aici, dar sper să devină cu adevărat națională. Citim peste tot Cărtărescu, am văzut ce cărți erau traduse de România: Mircea Cărătrescu, Cătălin Avramescu erau în top. Marin Preda nu există în acest top - Mircea Diaconu.