Fostul ministru al Culturii, actorul Ion Caramitru, a decedat în urmă cu puțin timp. Actorul era internat la Spitalul Elias din cauza unor probleme de sănătate. El era internat în spital de aproape o lună de zile, iar moartea sa a survenit după ce inima i-a cedat. În august ar fi trebuit să fie prezent la mai multe evenimente culturale. Ion Caramitru a fost actor de teatru şi film, dar şi regizor. A fost şi politician: Între 1996 şi 2000 a lucrat ca ministru al Culturii.

Ion Caramitru s-a născut la 9 martie 1942. A fost actor de teatru și film, regizor și politician român. A fost ministru al Culturii între 1996 și 2000, în cabinetul Victor Ciorbea. Era căsătorit cu actrița Micaela Caracaș, cu care avea trei băieți: Ștefan, Andrei și Matei Caramitru. A fost președinte al UNITER din 1990, iar începând cu anul 2005 era directorul Teatrului Național din București.

El s-a remarcat încă de la început, debutând la Teatrul Bulandra cu rolul principal în Hamlet de William Shakespeare.

Caramitru a fost protagonist intr-o serie de productii teatrale ale unor regizori precum: Liviu Ciulei, Moni Ghelerter, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Sanda Manu, Cătălina Buzoianu, Alexandru Tocilescu și Sică Alexandrescu (jucând în piese precum Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Moartea lui Danton de Georg Büchner, Oresteia de Eschil, Un tramvai numit dorință de Tennessee Williams, Mincinosul de Carlo Goldoni și în multe piese ale lui Shakespeare). Ca regizor de teatru, operă și operetă, Caramitru a pus în scenă lucrări de Frederick Loewe (My Fair Lady), Marin Sorescu (A treia țeapă), Benjamin Britten (Micul coșar), Aleksei Nikolaevici Arbuzov (Minciuna), și Shakespeare (Neguțătorul din Veneția); adaptările sale la La Tragédie de Carmen a lui Peter Brook și Eugene Onegin de Piotr Ilici Ceaikovski au fost găzduite de Grand Opera House din Belfast, Irlanda de Nord.

Caramitru a jucat în peste 40 de filme de lung metraj, făcându-și debutul cu rolul secundar în Pădurea spânzuraților în regia lui Ciulei (1964). Printre cele mai cunoscute roluri sunt Vive în Diminețile unui băiat cuminte (1966), Gheorghidiu în Între oglinzi paralele (1978), Ștefan Luchianîn Luchian (1981) și Socrate în seria Liceenii (1985-1987). Pentru rolul din Luchian, regizat de Nicolae Mărgineanu, i-a fost decernat Premiul Special al Juriului în cadrul Festivalului Național al Filmului din 1984. Mai târziu, Caramitru a jucat roluri minore în filme străine: el a fost anarhist în 1991 în Kafka, Tatevski în Citizen X (1995), Zozimov în Mission: Impossible (1996), contele Fontana în Amen. (2002) și un imigrant bulgar în Irlanda în Adam & Paul (2004).
Același Caramitru a apărut în prim-plan și la Revoluția din 1989, fiind unul din personajele cunoscute care au apărut la TVR în momentele fierbinți din acea perioadă.

 

A intrat în PNL de când era student, după ce a făcut Revoluția în stradă și apoi a fost alergat de mineri prin centrul Bucureștiului. A fost consilier local la București, apoi deputat. A fost chestor al Camerei Deputaților și a avut două portofolii de ministru. A fost ministrul Economiei și apoi ministru al Energiei, al IMM-urilor și al Mediului de Afaceri. Nu a acceptat trocurile politice care depășeau măsura și nu a acceptat să respecte ordine politice de interese de moment sau obscure, motiv pentur care a preferat să încerce să creeze partide dacă nu a mai putut găsi înțelegere unde era. Unul dintre cei mai greu politicieni din Argeș, Andrei Gerea, pentru că despre el este vorba, nu mai candidează pentru un nou mandat de parlamentar. Și recunoaște că trăiește o senzație ciudată pentru că nu mai simte adrenalina de a fi candidat și de a aștepta rezultatul alegerilor. .

"Alegerile de maine, 06.12.2020, pentru mine reprezinta o premiera. Sunt primele alegeri dupa Revolutie in care nu sunt implicat cu nimic. Nici macar membru de partid... ciudata senzatie!", a scris, cu sinceritate, pe Facebook, deputatul de Argeș Andrei Gerea.

 

 

 

Deputatul Andrei Gerea a evidențiat faptul că anul acesta Ziua Națională marchează și împinirea a 30 de ani de la Revoluția din 1989. El a arătat că românii au nevoie de un nou țel național care să determine păstrarea identității în cadrul familiei europene și, în același timp să impulsioneze dezvoltarea internă.

"În 1918, România devenea întreagă. Marea Unire a fost o năzuință care a însemnat idealul tuturor românilor, pentru care granițele politice nu au contat. Românii au dorit să fie împreună, o națiune, pentru a se dezvolta și pentru a-și păstra în același timp identitatea. Astăzi, cred că românii își doresc același lucru: să își păstreze identitatea în Uniunea Europeană și să se dezvolte în cadrul acestei familii europene. În cei 30 de ani de la revoluție am reușit să evoluăm, dar nici pe departe atât de mult pe cât și-au dorit toate aceste generații care au suferit în perioada comunistă sau care au suportat tranziția spre o democrație matură. În trei decenii, democrația s-a mai consolidat, dar avem nevoie acum de o nouă construcție, de un nou ideal (așa cum a fost cel al aderării la UE) care să reunească energiile din țara noastră, a românilor din graniță și din Diaspora. Iar pentru acest lucru, numai noi, românii, trebuie să luptăm, trebuie să ne luăm soarta în propriile mâini", a menționat pentru Proarges.ro deputatul de Argeș Andrei Gerea.

Ministrul Tudorel Toader a explicat că a fost în Japonia pentru a participa la Banca Mondială la evaluarea marilor proiecte de regenerare urbană, inclusiv Cartierul pentru justiție din București. Proiectul, inițiat de fostul ministru Robert Cazanciuc, a fost pus în operă de un argeșean, Liviu stancu, din postura de secretar de stat.

Început în 2013, în mandatul de ministru al justiției al lui Robert Cazanciuc, proiectul a fost abandonat. Catalogat drept cel mai ambițios proiect de dezvoltare imobiliară de la revoluție încoace, cartierul pentru justiție va reuni sediile CSM, Ministerul Justiției, Înaltei Curți, Ministerului Public, Inspecției Judiciare, Institutului Magistraturii și al tuturor instanțelor și parchetelor din București. Mai mult, acest cartier ar putea aduce în zona Unirii, și infrastructură de transport. Costul total este estimat la 1 miliard 200 de milioane de euro, dar finanțarea ar urma să fie asigurată de Banca Mondială. Cel mai multe despre acest proiect știe un argeșean, Liviu Stancu, cel care s-a ocupat de proiect în mandatul lui Cazanciuc și care a plecat din minister în momentul în care guvernul tehnocrat a abandonat eforturile de realizare a lui. Despre ce ar urma să se facă în acest cartier al Justiției, Liviu Stancu a vorbit în emisiunea Culisele Puterii, la Absolut tv.

Mai mulți români au sesizat Parchetul după ce deputatul PSD Cătălin Rădulescu a declarat că vrea să pună tunurile cu apă pe protestatarii din Piața Victoriei și că deține o mitralieră AKM păstrată din perioada în care a făcut armata. Poliția Argeș s-a autosesizat și îi verifică deputatului de Argeș armele din dotare.
Mai mulți români au trimis către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești sesizări în care solicită să se verifice în ce bază legală deține deputatul PSD o armă de asalt. Rădulescu a  fost condamnat, la sfârșitul anului 2016, la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită şi efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.
 "De ce stau mai stau ca proştii, acolo? N-au treabă? N-au serviciu? N-au copii? Au fost scoşi în stradă şi manipulaţi. Au fost mulţi dintre ei aduşi de multinaţionale. Danone, Raiffaissen şi câte şi mai câte", a afirmat Rădulescu, potrivit adevarul.ro. Rădulescu ameninţă că şi-a păstrat mitraliera AKM cu care a luptat la Revoluţie şi e pregătit să o folosească din nou, conform sursei citate. "Dacă mă apucă o nebunie, pot să ies şi să trag din nou cu ea. Am tras şi eu la Revoluţie şi pot să trag din nou", a mai spus Rădulescu.
Cătălin Rădulescu s-a a spus că protestatarii de la Victoriei ar trebui alungați cu tunurile cu apă și s-a plâns de indemnizația mică din Parlament: "Atât timp cât eu trebuie să-mi cumpăr trei costume pe lună, două costume, patru costume, nu-mi ajung nici banii pentru pantofi. (n.r., către un jurnalist): Uită-te mai bine la pantofi, că poate nu-i vezi foarte bine. Nici mie nu-mi plac tenişii ăia pe care-i ai tu urâţi. Cum în Albania, am înţeles, de exemplu, că e 2.000 de euro indemnizaţia unui parlamentar, păi măcar ca albanezii s-ajungem şi noi".

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.