O navă militară, un puitor de mine şi plase, a ieşit astăzi din Portul Militar Constanţa pentru misiuni de cercetare în raioane maritime din apele teritoriale româneşti, după ce Direcţia Hidrografică Maritimă a emis un aviz referitor la existenţa pericolului de mine în zona de nord-vest a Mării Negre. Marinarii români nu au observat mine în zonele în care au patrulat, a declarat purtătorul de cuvânt al Forțelor Navale Române, comandorul Corneliu Pavel.
Forțele navale românești sunt pregătite să dea un răspuns adecvat în orice situație, au dat garanții oficialii.
Conducerea Forțelor Navale Române a dispus în regim de urgență intensificarea măsurilor de supraveghere a spațiului maritim al României. În acest sens, puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu” a ieșit luni, 21 martie, din Portul Militar Constanța pentru a executa misiuni de cercetare în raioane maritime din apele teritoriale românești. Până la acest moment nu au fost observate mine marine în aria de patrulare și nici nu au fost primite informații de la nave comerciale în acest sens. În situația în care se vor constata astfel de raportări, Forțele Navale Române sunt pregătite să acționeze cu mijloacele de contracarare adecvate, a precizat Corneliu Pavel, citat de Rador.

Într-o postare pe Facebook, președintele ucrainean Volodimir Zelensky anunță ce a decis în privința locului de negociere, în urma unei convorbiri cu Alexander Lukașenko, președintele Belarusului. Negocierile vin într-un moment extrem de tensionat. Rușii pregătesc o nouă ofensivă, dar rezistența ucrainenilor, care încep să primească arme și resurse din partea mai multor țări determină NATO și UE să ia decizii mult mai dure.

 "Am convenit ca delegația ucraineană să se întâlnească cu rușii fără condiții prealabile la granița ucraineano-belorusă, în zona râului Pripyat. Alexander Lukașenko și-a asumat responsabilitatea ca în timpul deplasării, negocierilor și întoarcerii delegației ucrainene, toate avioanele, elicopterele și rachetele plasate pe teritoriul Belarusului să rămână la sol", a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Rusia acordase Ucrainei un termen limită pentru decizia cu privire la discuțiile din Belarus până astăzi la  15:00. ora locală. Vladimir Medinsky, șeful delegației ruse și consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat agenției de presă de stat RIA Novosti că vor rămâne până la timpul alocat și vor aștepta un răspuns. „De îndată ce primim această confirmare, ne vom întâlni cu omologii noștri în cadrul negocierilor”, a spus Medinsky. „Suntem pentru pace”.

Rusia amenință cu armele nucleare
Cu câteva ore înainte de prima rundă a negocierilor pentru pace, Putin încearcă să intimideze pe toată lumea cu un anunț îngrozitor. Președintele Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să pună în stare de alertă maximă forțele de descurajare nucleară, transmit Reuters și AFP. Decizia a fost luată din cauza poziției agresive a țărilor NATO, susține liderul de la Kremlin.
"Ordon ministrului apărării și șefului Statului Major să pună forțele de descurajare ale armatei ruse în alertă specială de luptă", a declarat Putin într-o întâlnire cu șefii săi militari, transmisă la televiziunea de stat.

"După cum vedeți, nu numai că țările occidentale iau măsuri neprietenoase împotriva țării noastre în dimensiunea economică - mă refer la sancțiunile ilegale pe care toată lumea le cunoaște foarte bine -, dar și înalții oficiali ai principalelor țări NATO își permit să facă declarații agresive în ceea ce privește țara noastră", a declarat Putin.

Ambasadorul american la Națiunile Unite a reacționat imediat, spunând că decizia arată că liderul rus escaladează conflictul într-un mod inacceptabil.
Câte arme nucleare are Rusia?

Potrivit informațiilor publice, Moscova deține un stoc de circa 4.310 focoase nucleare. O parte importantă dintre acestea sunt ținute în rezervă, restul fiind instalate pe diferite arme terestre, marine sau aeriene.

O treime dintre armele nucleare al Uniunii Sovietice erau amplasate pe teritoriul Ucrainei, însă aceasta a renunțat la ele după ruperea URSS, primind în schimb garanții scrise de independență și suveranitate de la Rusia, SUA și Marea Britanie.

De menționat că Belarusul organizează, duminică, un referendum pentru a adopta o nouă constituție care ar renunța la statutul de țară non-nucleară, într-un moment în care țara a devenit o rampă de lansare pentru trupele rusești care invadează Ucraina.

 
UE anunță arme pentru Ucraina și noi sancțiuni pentru Rusia
Uniunea Europeană intenționează să furnizeze arme Ucrainei, decizie în premieră a blocului comunitar, fiind prima dată când UE va finanța achiziția și livrarea de arme și alte echipamente către o țară atacată. Anunțul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și de șeful diplomației Europene Josep Borell.
“O armată și un popor întreg luptă împotriva invadatorului. Războiul lui Putin nu este doar împotriva Ucrainei. Trebuie să înțelegem gravitatea situației pentru europeni, dar și pentru securitatea globală. În această după-amiază, Putin a anunțat că pune forțele nucleare pe un nivel de alertă înaltă. Este important să accentuăm asta: FORȚELE NUCLEARE ALE RUSIEI SUNT ÎN ALERTĂ!. Tocmai am avut o conferință cu G7 și cu miniștrii de Externe aferenți și ni s-a alăturat ministrul Kuleba (n.red. – ministrul de Externe al Ucrainei), care ne-a informat despre ultimele situații de pe teren și de nevoile urgente pe care le are Ucraina. Și i-am spus cât se poate de clar: «Ați venit săptămâna trecută, ați cerut ajutor cu SWIFT și arme. Acum livrăm pe ambele părți». Facem tot ce putem ca să sprijinim Ucraina. (...) Astăzi voi propune să folosim facilitatea de pace a Europei pentru două măsuri de asistență de urgență pentru a finanța furnizarea de material letal pentru armata ucraineană precum și combustibil atât de necesar și elemente de protecție și medicale”, a precizat Josep Borell.

În aceeași conferință de presă, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a anunțat noi sancțiuni pentru Rusia, la câteva ore după ce Vladimir Putin a ordonat stare de alertă maximă a forțelor de descurajare nucleară. “Oprim spațiul aerian pentru ruși, avioanele rușilor nu vor mai putea survola, ateriza sau decola de pe spațiul Uniunii Europene. Măsura se aplică inclusiv avioanelor private ale oligarhilor ruși. Vom interzice în Uniunea Europeamă mașinăria de propagandă a Kremlinului. Sputnik și subsidiarele nu vor mai putea să îșo arunce minciunile pentru a justifica războiul și să creeze diviziune în Europa. Vom ținti și regimul Lukașenko, complice în atacurile dezastrusoase împotriva Ucrainei. Avem un pachet de sancțiuni  împotriva lui: vom introduce măsuri restrictiveîmpotriva celor mai importante sectoare ale regimului - exportul de tutun, de metale feroase/neferosase etc. Vom extinde și la exportul de bunuri care țin și de partea Rusiei”, a precizat Ursula von der Leyen.

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat duminică punerea în stare de alertă a 'forţelor de descurajare', care includ şi o componentă nucleară, ca răspuns la ceea ce şeful de la Kremlin a numit 'declaraţii agresive' ale principalelor ţări din NATO, în plină ofensivă militară rusă împotriva Ucrainei, transmite EFE. 

"Ordon ministrului Apărării şi şefului Statului Major să plaseze forţele de descurajare ale Armatei ruse în regim special de alertă de luptă", a declarat Putin în cursul unei întâlniri cu şefii săi militari, difuzată de televiziunea de stat.

 
SUA au răspuns ordinului președintelui Vladimir Putin de a pune forțele nucleare ale Rusiei într-o stare de alertă „specială”. Ambasadorul Statelor Unite la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a calificat „inacceptabilă” mișcarea lui Vladimir Putin, într-un interviu pentru CBS News. „Înseamnă că președintele Putin continuă să intensifice acest război într-o manieră total inacceptabilă și trebuie să continuăm să-i oprim acțiunile în cel mai puternic mod posibil”, a spus ea.

Mișcarea facilitează lansarea armelor, dar BBC scrie că este, mai degrabă, o modalitate prin care Rusia să trimită un avertisment către NATO, mai degrabă decât să semnaleze intenția de a le folosi.„Întotdeauna am indicat că dorim să găsim o soluție diplomatică, dar Rusia a ales confruntarea”, a spus Linda Tomas-Greenfield pentru Dana Bash de la CNN. „Acest efort diplomatic este încă un efort de a aduce rușii la masa negocierilor”, a mai zis ambasadorul Statelor Unite la ONU.

Forţele de descurajare strategică ale Rusiei sunt compuse din forţe ofensive strategice şi forţe defensive strategice, potrivit paginii de internet a Ministerului Apărării rus, citată de EFE. Forţele ofensive strategice au în arsenalul său sisteme de rachete intercontinentale şi avioane cu mare autonomie de zbor şi sunt formate din forţele strategice nucleare, care includ trupele de rachete strategice.

În plus, mai includ forţe strategice convenţionale de uz dublu: unităţi de bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, submarine, nave şi aviaţie purtătoare de rachete ale Marinei ruse, cu armament cu rază lungă de acţiune şi de precizie.

Forţele defensive strategice sunt compuse din forţe şi mijloace de apărare aerospaţială, care includ un sistem de alertă privind atacurile cu rachete şi un sistem de control al spaţiului, apărare antiaeriană şi apărare spaţială. Acestea mai includ şi forţe şi mijloace de apărare antiaeriană, conform Agerpres.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de astăzi, 27 februarie 2022, Hotărârea numărul 10 prin care România acordă Ucrainei, cu titlu gratuit, alimente și produse de necesitate.
Este vorba, printre altele, de 500 de tone de motorină și 500 de tone de benzină.
Art. 1 – (1) Se aprobă acordarea de asistența internațională, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, din stocurile constituite ca rezerve de stat aflate în administrarea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS), constând în cantitățile de produse prevăzute în anexa la prezenta hotărâre.

(2) Transportul cantităților de produse din anexă se asigură de către ANRSPS și/sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Art. 2 – (1) Fondurile necesare executării transportului prevăzut la art. 1 alin. 2 se suportă, după caz, din bugetul ANRSPS sau din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile Inspectoratul general pentru Situații de Urgență.

(2) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va întreprinde demersurile necesare pentru rambursarea cheltuielilor eligibile de transport din bugetul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii, conform prevederilor legale.

Art. 3 – (1) Ministerul Afacerilor Externe sprijină procesul de finalizare a documentației aferente realizării asistenței internaționale oferite de către România.

(2) Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Ucraina a ajuns în a patra zi de conflict. Putin a cerut ca armamentul nuclear să fie pregătit pentru intimidare.
Gesturi impresionante și eroice ale militarilor ucrainieni și imagini dramatice cu cetățeni de rând fac înconjurul lumii. Fiecare tabără difuzeaza imagini care să o prezinte favorabile. Realitatea pentru ucrainenii de rând este una dură. De frica morții, mult dintre ei au plecat sau încearcă să plece din țară.

Intrarea în vamele din România este îngreunată dinspre partea ucraineană. Voluntarii români susțin că au primit informații de la imigranți că de partea cealaltă a graniței, unde s-au format cozi interminabile, li se cer bani pentru a fi lăsați să treacă în România. Pentru a scăpa de război. Informația a fost însă negată de o femeie din Ucraina care a ajuns în țara noastră. Poate de frică sau poate pur și simplu ea a scăpat fără să plătească taxa de...libertate.
Peste 400 de refugiați din Ucraina trec la fiecare oră granița în țara noastră. În timp ce războiul din Ucraina devine tot mai sângeros, la granițele cu România, traficul a crescut cu 120%. 


 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.