Instituția Prefectului Argeș informează că, potrivit datelor furnizate de Direcția de Sănătate Publică, situația epidemiologică din județ se prezintă astfel:

-incidența pe ultimele 14 zile: 6,02 (ieri 5,59);

-persoane internate la ATI: 32 (ieri 32);
-persoane internate în spital: 587 (ieri 626);

-persoane diagnosticate pozitiv: 33.630 (ieri 33.187);
-cazuri nou confirmate, în ultimele 24 de ore: 443 (ieri 462);

-raportare decese: 1306 (ieri 1301);
-persoane decedate in ultimele 24 de ore: 5;
- femeie 84 ani, comorbidități: HTA;
- bărbat, 85 ani, comorbidități: HTA, insuficiență cardiacă congestivă, BPOC, anemie cronică;
- femeie, 71 ani, comorbidități: fără comorbidități cunoscute;
- femeie, 76 ani, comorbidități: HTA;
- bărbat, 68 ani, comorbidități: fără comorbidități cunoscute;

-numar teste RT-PCR efectuate în spitalele publice în ultimele 24 de ore: 256 (ieri 258);
-numar teste rapide (antigen) efectuate în spitalele publice în ultimele 24 de ore: 1522 (ieri 1117);

- număr persoane care au primit doza 1: 153.619 (ultima raportare 152.087);
- număr persoane care au primit doza 1 de la ultima raportare: 1532;

- număr persoane care au primit doza 1 și doza 2: 115.524 (ultima raportare 115.377);
- număr persoane care au primit doza 2 de la ultima raportare: 147;

- număr total persoane complet vaccinate: 146.465 (ultima raportare 145.410);
- număr total persoane complet vaccinate de la ultima raportare: 1055;

- număr total persoane care au primit doza 3 (booster): 8.591 (ultima raportare 8.072).
- număr total persoane care au primit doza 3 de la ultima raportare: 519;

Datele despre incidența pe localități, prezentate sub forma unei hărți interactive sau prin grafice, precum și multe alte informații utile despre situația epidemiologică și despre măsurile de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2, sunt disponibile accesând site-ul: https://www.covidarges.ro

Șeful DSU, Raed Arafat, a anunţat, luni seară, că s-a emis un ordin pentru ca toate internările să fie suspendate timp de 30 de zile. Prevederile nu se aplică urgenţelor, femeilor însărcinate, pacienţilor oncologici sau celor care trebuie să facă dializă, arată News.ro.
 

”Suntem nevoiţi să emitem un ordin pe 30 de zile care prevede că managerii unităţilor medicale cu paturi suspendă internările pentru intervenţii chirurgicale şi alte tratamente medicale care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi programate”, a anunţat, luni sear, Raed Arafat.
 

Potrivit acestuia, prevederile nu se aplică urgenţelor, femeilor însărcinate, celor cu afecţiuni oncologice sau celor cu dializă.

Președintele CJ Argeș Ion Mînzînă a reacționat critic după tragedia de la Spitalul Constanța, acolo unde mai multe persoane au murit arse după incendiul de la secția ATI unde erau internați pacienți COVID. Liderul PSD Argeș a spus că guvernanții au nu au luat măsurile necesare nici pentru a preveni și a reduce efectului valului patru pandemic, nici spitalele. Ion Mînzînă susține că guvernanții nu au alocat fonduri pentru autoritățile locale pentru a investi în spitale, toate îmbunătățirile fiind făcute prin fonduri proprii sau europene.
"Astăzi, deși suntem în zi de mare sărbătoare, România îmbracă din nou haine de doliu. Cel puțin nouă persoane au decedat în urma incendiului izbucnit la secția #ATI de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.
În disperare, medicii de la Constanța au făcut resuscitări pe caldarâm, încercând să salveze cât mai multe vieți.
Într-un an, aceste noi victime se adaugă la cei 15 pacienți care au murit arși în spitalul de la Neamț, 20 la Matei Balș și 6 din Maternitatea Giulești.
Toate spitalele din țară sunt sufocate de numărul mare de pacienți COVID internați. Cele mai mari riscuri, din cauza consumului foarte mare de energie care suprasolicită rețelele, dar și a utilizării oxigenului, sunt în secțiile ATI.
Acest guvern de dreapta, indiferent că l-a avut în frunte pe Orban sau pe Cîțu, nu a făcut nimic nici pentru îmbunătățirea situației din spitale, nici pentru a preveni o evoluție dezastruoasă a pandemiei. Ce au făcut timp de mai bine de o jumătate de an? S-au certat pe bani, influență și au fost în campanie electorală.Un scandal continuu și un măcel pe bani publici!
Au aruncat banii pe nimicuri, au umflat conturile băieților deștepți în loc să redistribuie rapid sumele necesare administrațiilor locale și județene care au în administrare spitale, cel puțin în cazul celor de boli infecțioase și de suport COVID. Rectificările bugetare au fost ridicole sau, în alte cazuri, au existat chiar rectificări negative.Guvernul PDL (știți, șmecherii din partidul lui Băsescu, acum toți membri de frunte în PNL și în guvernarea Cîțu) a transferat spitalele în administrarea Consiliilor Locale și Județene care au făcut eforturi uriașe să investească în ele.
Toată lumea știa cum arătau spitalele din Argeș până să fie preluate de Consiliul Județean Argeș sau de primăriile din orașe. Cu toate acestea, fondurile sunt insuficiente și pentru reabilitări și pentru dotări, iar de la venirea la putere a partidelor de dreapta nu au mai fost alocate fonduri pentru spitale. Investițiile au provenit din bugetele locale sau din fonduri europene.Campania de vaccinare este un eșec total! Suntem pe primele locuri la rata de infecție și la morți COVID în Europa.
Medicii sunt puși să își facă teste pe banii lor. Pacienții COVID mor arși în spitale, iar cei cu boli cronice sunt abandonați și mor cu zile! În acest timp, guvernanții își dau cu părerea și mai dau drumul la o anchetă...Ajunge!
A venit momentul ca guvernul Cîțu să plece prin moțiunea de cenzură depusă de PSD!", a declarat Ion Mînzînă.

5.000 de morți COVID neraportați către populație, în 2020, din cifrele prezentate de ministrul sănătății. 25% dintre decesele COVID înregistrate în 2020 de Institutul Național de Statistică (care vin de la medicii care au completat certificatele constatatoare de deces) nu au fost incluse și în raportările Grupului de Comunicare Strategică către public. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, la cererea premierului Florin Cîțu, raportul privind decesele provocate de Covid-19. Potrivit acestuia, decesele raportate în platforma alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din evidenţele Institutului Naţional de Statistică. În schimb, datele din CoronaForms corespund în proporție de 96% cu cele din INS, mai arată documentul. Ministerul Sănătății a publicat, vineri, raportul privind decesele COVID. Astfel, potrivit cifrelor, în platforma Corona forms au fost înregistraţi anul trecut 16.120 de morţi, iar în alerte.ms.ro. - 18.948.

Din datele raportate de spitale către INSP - Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, pentru anul 2020 s-au raport 26.106 decese, dintre care 227 decese cu diagnostic principal COVID-19 (1 %) și 25.875 decese cu diagnostic secundar de COVID (99%). Raportările privind morţii COVID provin de la 284 spitale. "Remarcăm numărul extrem de redus de decese intra-spitalicești având drept diagnostic principal COVID-19 - 227 decese pentru anul 2020.

Spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații.

Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare:

1. Corona forms - unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS.

2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.

Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționată esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident că nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări”, se arată în raport.

La 13 spitale s-au constatat abateri majore față de media cazurilor COVID raportate în restul lunilor.

Spital Județean de Urgenta Bacău,  Spital Județean de Urgenta Ploiești, Spitalul Militar de Campanie de nivel ROL2- Covid 1, Spital Clinic Județean de Urgență Arad + Secția externa de pneumologie + Secția externă maternitate, 

Spitalul Clinic județean de Urgență Craiova, Spital Clinic Municipal "Dr. G. Curteanu" Oradea, Spitalul Județean de Urgență Giurgiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța, Spitalul Județean de Urgenta Tulcea,  Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon Iași, Spitalul Modular 1 Elias, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Municipal "Anton Cincu" Tecuci.

 

Concluziile comisiei

1. Sursa oficială de clasificare a deceselor – certificatul medical constatator – indică o corespondență convenabilă între decesele confirmate COVID raportate la INS și respectiv cele raportate în Corona forms (96% ). Decesele raportate în alerte.ms.ro sunt cu 13% mai numeroase decât cele din INS. Abaterile pe luni calendaristice sunt în general mai mari decât abaterea anuală și acest fapt se explică, probabil, prin evoluția pandemiei (abateri mai mari în luni de vârf epidemic), prin dinamica evoluției conceptelor legate de raportare, a codificării și a fenomenelor tardive (înregistrărilor întârziate).

2. Raportarea DRG pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu întrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent.

3. Diferențele dintre platformele MS – alerte.ms.ro și Corona forms sunt justificate într-o oarecare măsură și parțial acceptabile, având în vedere faptul că platforma alerte.ms.ro presupune o raportare numerică agregată și cumulată (neverificabilă pe CNP sau alt tip de cod), iar platforma corona forms presupune o raportare caz cu caz, pe CNP. Rămâne totuși sub semnul întrebării utilitatea solicitării unei raportări agregate privind decesele intra-spitalicești, cu o frecvență de doua ori pe zi.

4. Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapida nevoi de resurse/resurse pentru pacienți in stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor. Corectitudinea informațiilor regăsite în alerte.ms.ro este condiționata esențial de acuratețea cu care raportează spitalele. Din explorările comisiei, spitalele au unele probleme privind corectitudinea modului de raportare și este evident ca nu există resurse umane disponibile și pregătite nici la nivelul spitalului și nici la nivelul DSP/CJCCI, pentru a valida aceste raportări.

5. Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate in alerte.ms.ro. și totodată, aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative.

6. Platforma Corona forms este sursa cea mai valida de informații pentru raportarea deceselor provocate de Covid-19, deși s-au identificat unele confuzii/abateri de la procesul de raportare, în special la nivelul spitalelor. Analiza actuală are valoare exploratorie.

Recomandările comisiei:

1. Considerarea de către Ministerul Sănătății a utilității menținerii în platforma alerte.ms.ro a cerințelor de raportare privind decesele, având in vedere pe de o parte efortul de raportare din partea spitalelor și pe de alta parte lipsa de utilizare a acestora in deciziile manageriale.

2. În cazul in care se va considera utilă menținerea raportării deceselor în alerte.ms.ro, este necesar de asigurat un set de instrucțiuni/proceduri /metodologii destinate celor care raportează. Aceste instrumente trebuie prelucrate împreună cu cei care raportează, care au nevoie sa fie instruiți.

3. Comisia aduce in atenția Ministerului Sănătății faptul că dubla raportare, pe principii diferite, atrage după sine confuzii, implică eforturi adiționale de validare a datelor și consum de resurse. De asemenea, neconcordanțele între cele doua serii de date sunt inevitabile.

4. Pe termen mediu este necesar un proces de ameliorare a codificărilor în setul minim de date pentru DRG.

5. în ceea ce privește platforma Corona forms, este evident că o serie de decese nu au fost raportate. În acest sens, este necesar un proces de actualizare a deceselor din Corona forms.

6. Introducerea in Corona forms a unor câmpuri suplimentare în vederea gestionarii mai facile și a generării unor rapoarte care să servească monitorizării deceselor din alte cauze decât COVID.

7. Aprofundarea sursei oficiale – INS este foarte utila atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu. Pe termen scurt, este recomandabilă o analiză comparativa pe CNP între decesele raportate în Corona forms și decesele din certificatele constatatoare.

8. Pe baza acestei analize se vor formula recomandări pentru asigurarea validității înregistrărilor privind cauzele de deces atât pentru sistemul de supraveghere, cât în special pentru certificatul constatator.

9. Stabilirea numărului final de decese COVID, conform definiției OMS, este fezabilă după încetarea stării de pandemie și parcurgerea activităților menționate la punctele 7 și 8.

 În ședința CJ Argeș din data de 11 mai au fost adoptate mai multe hotărâri, printre care și unele care vizează noi investiții la Spitalul Județean Argeș, secția Oncologie și Boli Infecțioase, dar și la spitalul de psihiatrie din Vedea, ambele aflate în administrarea Consiliului Județean Argeș.
În cadrul ședinței au fost aprobate următoarele hotărâri:
1. Realizarea obiectivului de investiție: ”Instalație de rezervă de apă la secțiile exterioare la Spitalul Județean nr.2 din cadrul Spitalului Județean de Urgență Pitești.
2. Realizarea obiectivului de investiție: ”Instalație de rezervă de apă la secțiile exterioare Oncologie și Infecțioase la Spitalul Județean de Urgență Pitești.
Prin aprobarea celor 2 hotărâri, la Spitalul Judeţean nr. 2 și la secțiile exterioare Oncologie și Infecțioase ale Spitalului Județean de Urgență Pitești, se vor monta rezervoare de stocare apă potabilă ce vor asigura o rezervă de consum de 1-3 zile și rezervă intangibilă pentru stingerea incendiului. Perioada de asigurare a consumului de apă potabilă în cazul unei avarii va fi de 24-72 ore.
3. Completarea Hotărârii Consiliului Județean Argeș nr. 223/29.09.2020 privind aprobarea proiectului cu titlul „Creșterea capacității Spitalului de Pediatrie Pitești de gestionare a crizei sanitare COVID-19” .
4. Modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Județean Argeș nr. 225/29.09.2020 privind aprobarea proiectului cu titlul „Dotarea Spitalului de Psihiatrie „Sf. Maria Vedea cu echipamente necesare (aparatură medicală și echipamente de protecție) pentru tratarea pacienților diagnosticați sau suspecți cu COVID 19”.

 

Pagina 1 din 5

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.