A fost semnat contractul de proiectare și execuție pentru obiectivul “Conservarea și consolidarea Cetății Poenari Argeș” de către conducerea Consiliului Județean Argeș, reprezentată de președintele Ion Mînzînă, vicepreședintele Adrian Dumitru Bughiu și administratorul public  Marius Cristian Puiu, în prezența echipei de implementare a proiectului.
Licitația a fost câștigată de asocierea firmelor:. SC EURAS SRL – SC ARHING SRL.
În cadrul prezentării, reprezentantul asocierii de firme SC EURAS SRL – SC ARHING SRL, a precizat faptul că printre obiectivele restaurate de firma se numără și Dealul Cetății Deva, Ansamblului Maria Radna-Timișoara, Cetatea Feldioara, Baia Populară din Sibiu, dar și numeroase alte biserici și mănăstiri, monumente istorice.
Președintele Ion Mînzînă a punctat faptul că pentru Consiliul Județean Argeș este un proiect foarte important și a cerut respectarea termenelor de execuție.  
Valoarea totală a contractului de proiectare și execuție lucrări este de 20.133.693,14 lei cu TVA, din care:
-  proiectare 1.222.985,25 lei;
-  asistență tehnică din partea proiectantului 190.400,00 lei;
-  execuție lucrări 18.720.307,89 lei.
Termen de execuție:
- 3 luni -  proiectarea
- 16 luni - execuția
Lucrările propuse vizează suprafața de 1.897 mp cuprinzând suprafața construită a cetății şi calea de acces pietonală (scări) existentă.
Principalele categorii de lucrări:
- reabilitarea paramentelor aparente degradate prin îndepărtarea mortarelor necorespunzătoare preparate cu ciment; plombări și rostuiri executate cu mortare de var;
- înlocuirea cărămizilor degradate;
- refacerea protecției părții superioare a zidurilor:
- restaurarea pavimentelor și pardoselilor degradate  cu materiale similare celor originale;
- restaurarea eventualelor componente artistice din piatră - ancadrament Turn 5 (Donjon);
- marcarea tuturor golurilor certe de uși si ferestre și/sau reîntregirea acestora după caz;
- marcarea caturilor acolo unde există urme certe;
- restaurarea cisternei;
- reîntregiri parțiale pe verticală și orizontală a unor ziduri, pe baza rezultatelor studiilor arheologice si istorico - arhitecturale, cu marcarea intervențiilor, pentru protecția vizitatorilor (Curtina Est).
După aproape 40 de ani de folosință permanentă (chiar dacă sezonieră) și expunere într­-un mediu de climă aspră, montană, sistemul de circulație și acces la cetate s-a păstrat, pe majoritatea traseului, în limita acceptabilului. Astfel, ca intervenții vor fi propuse următoarele:
- lucrări de refacere a tronsoanelor avariate,
- lucrări de reparații locale,
- reparații la balustradele metalice,
- reabilitarea platformelor belvedere,
-  reabilitarea porților de acces,
-  reabilitarea podețelor din lemn.
Proiectul va contribui la dezvoltarea comunității şi la construirea unui avantaj competitiv pe piața țintă, prin creșterea atractivității turistice şi investiționale, la consolidarea identității culturale, la revitalizarea economică și social-culturală.
Cetatea Poenari este ridicată în perioada de constituire a statelor feudale Țara Românească și Moldova (sec. XIII-XV) din necesitatea de a apăra independența obținută dar și datorită pericolului turcesc.
Cetatea Poenari, proprietate a Județului Argeș, aflată în administrarea Muzeului Judeţean Argeş, este încadrată ca Monument istoric de categoria A (de importanță națională și internaţională) - cod LMI AG-II-a-A-13507.
Proiectul privind “Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș” a primit finanţare nerambursabilă în cadrul Axei Prioritare 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de Investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Consiliul Județean Argeș are în implementare 12 proiecte cu fonduri europene. Argeșul este pe primul loc în Regiunea Sud Muntenia la atragerea de fonduri europene pentru investiții în infrastructură și pe locul trei în țară.

 Turiștii care au trecut prin zona Arefu - Vidraru au avut ocazia să fie întâmpinați, la poalele Cetății Poienari chiar deȚepeș Drăculea. Și, stând la o vorbă cu Vodă sau la un selfie ori poate la amândouă, oaspeții s-au putut înfrupta și cu bucate alese și s-au distrat pe muzică. Gândiți-vă: ceapă, brânză, roșii, slană, varză la ceaun, mămăligă coaptă pe grătar...un festin!

Totul, în cadrul celei de-a XI-a ediții "Dracula Fest", eveniment organizat sub egida "Sărbătorilor Argeșului si Muscelului",

Alături de Vodă s-au aflat și mândrii arefeni, care, gătiți în straie de sărbătoare, au încântat asistența cu maiestria cântului popular, în special la solz de pește. Specialiștii Muzeului Județean Argeș și profesorul arefean Cezar Bădescu au împărtășit celor prezenți din bogăția de legende si istorie a locurilor, dintre care povestea lui Vodă Drăculea si a celor șapte frați arefeni, în memoria cărora încă se mai aprind an de an focurile pe vârfurile celor șapte munți dăruiți lor de temutul voievod.

Andrei Păunescu, fiul lui Adrian Păunescu, a oferit un recital de folk adaptat momentului, dar extrem de relaxant și în același timp incitant. După lăsarea serii, un moment deosebit a fost proiecția, pe ecranul special amplasat, a filmului istoric "Vlad Țepeș", realizat in 1978, în regia lui Doru Năstase.

Închisă publicului din cauza pericolului urșilor, Cetatea Poenari se va redeschide pentru Dracula Fest, sâmbătă, 17 august, eveniment organizat sub egida Sărbătorilor Argeșului și Muscelului.
Manifestările vor începe de la ora 19 cu Ospăţul lui Vodă Drăculea, pe acordurile menestrelilor și vor continua cu vizionarea filmului istoric ”Ţepeș” realizat în 1979 de Doru Năstase, cu Ştefan Sileanu în rolul principal.
 Reprezentaţie la baza Cetăţii Poenari, cu scopul de promovare a locului pe care voievodul Vlad Ţepeş l-a construit în vârf de munte. Se organizează în spatiul Campingului Dracula, aflat la poalele cetăţii, unde vor fi amplasate corturi. Nu vor lipsi bucatele tradiţionale la jar şi mâncărurile gătite la tuci, între care tocănița de miel și sărmăluțele cu mămăliguță.
Reprezentanţii Muzeului Județean Argeș susţin un expozeu cu cele mai interesante date istorice ale locului. Înaintea lor, din boxe se aude muzică medievală şi Povestea fraţilor arefeni, realizată special pentru acest moment. Cezar Bădescu, reprezentantul arefenilor, vine cu povestirea localnicului despre zona în care el însuşi trăieşte, dar şi cu sunetul unic interpretat la solz de tineri din zonă.
Urmează un program susţinut de artiştii instrumentiști (nai și fluier) Ionuț Cârstea, Cătălina Stănescu, Ducu Ștefan și Paul Ivănescu și vor cânta Iuliana Călin și Grațian Bădescu, el însuși fiu al satului. Seara muzicală va fi încheiată de Andrei Păunescu, cu un recital adaptat momentului.
 

Începând de astăzi, Cetatea Poenari a fost redeschisă vizitatorilor, însă cu anumite restricții. Pentru a evita orice fel de risc, cetatea construită de Vlad Țepes poate fi vizitată doar de două ori pe zi, la orele 10 și 15, în grupuri organizate și însoțite de jandarmi care au rolul de a interveni, în cazul în care animalele sălbatice vor reveni.

În zona cetății sunt încă în vigoare două ordine de ministru pentru relocarea unei ursoaice cu pui și a unui mascul.

Președintele CJ Argeș Dan Manu speră ca în momentul în care vor începe lucrările pentru o nouă cale de acces către cetate, zgomotul și prezența muncitorilor și a utilajelor să îndepărteze animalele sălbatice de zonă. Pe lângă amenajarea unei noi căi de acces care să facă mai facilă urcarea la monumentul istoric, Cetatea Poenari va fi reabilitată și consolidată pe fonduri europene.

 
 

 A murit actorul Dumitru Drăgan, stabilit în Argeș și vechi component al teatrului Alexandru Davila din Pitești. În această dimineață, un echipaj ISU a fost solicitat să intervină la o locuință dintr-un bloc situat lângă Teatrul “Alexandru Davila” Pitești. Aici a fost confirmat decesul actorului care avea 79 de ani.
„A fost găsit cu rigiditate cadaverică, era mort de ceva vreme”, ne spune Mădălina Epure, purtător de cuvânt ISU Argeș. Vecinii susțin că actorul, octogenar, nu a mai fost văzut de câteva zile. Cauza decesului se va afla după necropsie.
Născut pe 2 decembrie 1939 în București, Dumitru Drăgan a fost absolvent al Colegiului Național „I.L. Caragiale”, promoția 1956 și a fost admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București. A fost coleg de promoție cu Stela Popescu, Rodica Popescu Bitănescu, Sebastian Papaiani, Anda Caropol și mulți alții. A jucat pe scena teatrelor din București, Brașov, Baia Mare, Piatra Neamț și Constanța din anul 1973 până în anul 2010. A interpretat peste 150 de roluri și a obținut numeroase diplome de onoare, de merit și de excelenţă, dar și Titlul de Fiu al Argeșului și Muscelului în anul 2011.
Dumitru Drăgan a jucat 37 de ani pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești

La Teatrul Alexandru Davila, în perioada 1973-2010, Dumitru Drăgan a interpretat multe roluri, dintre care menționăm Neznamov din „Vinovaţi fără vină” de Ostrovski, 1966 (foto), Iulius Caesar Varano – „Nunta din Perugia” de Al. Kirițescu, Comisarul – „Omul cu piciorul bandajat” de Francisc Munteanu,  Hamza Pașa – „Moartea lui Vlad Țepeș” de Dan Tărchilă, Dragomir – „Năpasta” de Ion Luca Caragiale sau Chiriac – „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale.

Dumitru Drăgan a jucat şi în filme româneşti celebre, cum ar fi „Dragoste lungă de o seară”, „Pentru patrie”, „Clipa” sau „Vlad Țepeș”.

Pagina 1 din 2

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.