ProArges

ProArges

Boberii calificati la Jocurile Olimpice de la PyeongChang in proba masculina de dublu au avut programate doua antrenamente oficiale, pe pista de la Olympic Sliding Center din Alpensia, printre care si reprezentantii Romaniei Mihai Tentea si Ciprian Daroczi, ambii originari din Mărăcineni, Argeș, legitimați la CS Muscelul din Câmpulung, in competitia de bob doua persoane.

Inainte de startul primei runde, toti sportivii si antrenorii romani aflati in zona startului au avut parte de o vizita surpriza: Printul Albert de Monaco a venit sa le ureze succes in competitie!

Fost olimpic la aceasta disciplina, cu cinci participari la Jocurile Olimpice, Albert de Monaco s-a oprit si la standul echipei Romaniei, salutandu-se cu sportivii si cu antrenorii.

Dan Scurtu, antrenorul bobului de 4 persoane, l-a invitat pe principe sa faca o fotografie cu grupul tricolor, oferindu-i o insigna a Comitetului Olimpic si Sportiv Roman. Albert de Monaco a acceptat fotografia si a ”replicat” cu o insigna a Principatului.

”Le-am urat succes sportivilor romani, care sunt prezente traditionale ale competitiei olimpice”, a spus Albert de Monaco. ”Mi-ar fi placut sa fie aici si prietenii mei, Ilie Nastase si Nadia Comaneci, pentru a impartasi impreuna valorile Jocurilor Olimpice, dar profit de aceasta ocazie pentru a le transmite salutari”, a spus Prințul Albert de Monaco.

Sursa: Comitetul Olimpic Roman

Romania ataca proba de bob doua persoane la Jocurile Olimpice de la iarna de la PyeongChang cu Mihai Tentea, un pilot de numai 19 ani, cel mai tanar din competitie, dublu campion european si medaliat mondial U23. Argeseanul este primul roman dupa Panturu (1964) si Panaintescu (1972) care a primit ”Rookie Trophy” din partea forului international.

Ca foarte multi alti boberi, Tentea a inceput cu atletismul. ”Am facut cinci ani de atletism la CSM Pitesti, cu doamna Otilia Esanu. La un concurs, in 2015, m-a vazut insa domnul antrenor Iulian Pacioianu, de la bob, si a sunat-o pe doamna mea antrenoare, sa-mi dea voie sa incerc si acest sport. Nu stiam nimic despre bob, dar am zis ca nu am nimic de pierdut”, povesteste tanarul.

Scoala dse pilotaj a facut-o la Innsbruck

Iulian Pacioianu, el insusi fost sportiv, a vazut ceva special la pustiul nu foarte inalt, dar cu picioare foarte puternice, specifice bobului. In perioada respectiva cauta sportivi eligibili pentru Jocurile Olimpice de iarna pentru Tineret, care urmau sa se desfasoare la Lillehammer, in 2016.

Pentru Mihai Tentea au urmat doua saptamani de antrenamente pe uscat, la Campulung, o selectie nationala in Bucuresti pe care a castigat-o pentru ca ”s-au dat mai mult probe fizice”, spune el, si o scoala de pilotaj la Innsbruck (Austria). Totul comprimat la maximum.

”Scoala de pilotaj am facut-o cu domnul Cezar Popescu de la Prahova. La Innsbruck este si o partie usoara, probabil cea mai usoara, e tocmai buna pentru incepatori. Ideea este sa sa nu te sperii din prima. M-am dat primele zile dintr-un start mai din josul partiei, apoi din ce in ce mai sus. M-am descurcat. De fapt, inceputurile au fost mai grele pentru mine, ca nu prea stiam nimic despre sportul acesta. Chiar am fost surprins ce se intampla in bob, era ca intr-un carusel. A fost experienta foarte frumoasa. Putin ciudata la inceput, dar frumoasa”, detaliaza Mihai.

”Experinta se acumuleza in cat mai multe coborari”

In 2016, a participat la JOT de iarna, prima lui competitie oficiala de anvergura, unde s-a clasat pe locul 4 la monobob. Startul era deja lansat… Tot in 2016 a debutat si la prima competitie de seniori, la Sigulda, in Letonia.

In 2017, un alt reper important al carierei: prima participare la Mondialele de seniori. Avea 18 ani, era cel mai tanar pilot din competitie, si multe emotii. ”Emotiile s-au resimti la rezultat, locul 34 la bob de doua persoane. In prima mansa am gresit intr-un loc foarte important. La iesirea din virajul 5 am coborat prea de sus si am lovit zidul din dreapta cu coada. Bobul a inceput sa derapeze, am pierdut viteza si implicit timp”, povesteste Mihai Tentea.

”O pista incepi sa o cunosti dupa cel putin o saptamana. Conteaza sa faci cat mai multe coborari, nu exista insa un numar prestabilit. De pilda, pentru mine cea mai familara pista este cea de la Konigsee, pe care am aproape 130 de coborari. Nemtii au sute de coborari pe toate partiile posibile. De placut, cel mai mult imi place cea de la St. Moritz, din Elvetia, pentru ca este frumoasa, foarte rapida si este naturala, nu exista vibratii ca la cea artificiala”, spune pitesteanul.

Picioare de halterofil! Face genuflexiuni cu 235 kg



Dupa Mondialele de seniori din 2017, desfasurate in februarie, a urmat o perioada de mari acumulari pentru Mihai Tentea. Antrenamentele bine gandite de Iulian Pacioianu l-au dus la o forma fizica foarte buna. ”Face genuflexiuni cu 235 de kilograme, ca un halterofil”, spune antrenorul de la Campulung. In vara, Mihai Tentea a primit si un cadou special de la federatie: un bob de doua persoane nou, mult mai bun decat cel vechi. ”Cateva luni l-am tinut in garaj si ne-am uitat la el. De fapt, l-am studiat pe toate partile, sa vedem cum sta treaba cu el, ce e diferit. Are o carena mult mai groasa care nu vibreaza la fel de mult. Aceasta carena ajuta bobul sa se accelereze la iesirile din viraje, sa aiba mai multa stablitate pe liniile drepte”, detaliaza Tentea.

Cu noul bob, construit in Letonia, pilotul roman a ”explodat” la inceputul acestui sezon, cand a obtinut medaliile de la europenele de juniori si mondialele de U23. La St. Moritz, la Mondiale, a prins si viteza sa de referinta, 144 km pe ora, insa la bobul de 4. La cel de dublu, are ca reper 142 km pe ora.

Cu ochii pe germani. ”Incercam sa prindem micile lor secrete”

Cum sta insa fata de nemti, etalonul in materie de performanta la bob? ”Ca viteza, am fost in top trei in ultimul timp la toate competitiile. Ca pilotaj sunt apropiat de nemti. Insa diferenta se face la start. Sunt la un nivel peste noi si avem de munca pentru a-i ajunge”, declara tanarul bober.

Romanul nu sta numai cu ochii pe nemti, ca si ceilalti sportivi din lume, dar incearca si sa fure secretele de la ei. Cele vizibile. Mihai zambeste: ”Ne uitam ce fac nemtii, vedem ce fac ei si incercam sa adaptam si la noi. Am vazut ca dau cu spray de silicon pentru parsocuri, lateralele bobului care ating gheata la lovituri. Ca atunci cand lovesc gheata sa nu se mai opreasca bobul atat de mult. Am pus si noi silicon, nu stim daca e acelasi, dar noi incercam. Am vazut ca nemtii folosesc o placuta la cauciucul din jumatatea patinei. Acest cauciuc e ca suspensia noastra. Ei foloseau placuta de fier ca sa apese pe tot cauciucul. Am furat si aceasta ideea, chiar mai demult”, zambeste tanarul.

”M-as multumi cu un loc intre primii 20”

Mihai Tentea se pregateste sa ia startul la PyeongChang 2018 la bob doua persoane alaturi de Ciprian Daroczi, pe post de impingator, coechipierul sau care a inceput sa practice acest sport in luna mai a anului trecut. Pana atunci Daroczi practicase atletismul la CSM Pitesti (probe de sprint). Cei doi urmeaza sa intre in competitia olimpica de bob doua persoane pe 18 si 19 februarie, cate doua manse pe zi. In mansa a patra vor intra insa numai primele 20 de echipaje din cele 30 inscrise.

”Tot traseul meu de pana acum imi da un plus de incredere”, spune Mihia Tentea. ”Aici e elita mondiala si incercam cu rabdare si munca sa ne apropiem cat mai mult de varf. Pista de la PyeongChang este una tehnica, nu foarte grea, dar necesita foarte multa finete pentru a avea o viteza buna. Sunt niste puncte speciale ale partiei, precum cel dintre virajele doi si trei, unde trebuie sa prinzi exact cum trebuie iesirea, altfel lovesti si s-a terminat cursa. Pana acum la antrenamente a fost destul de bine, mai trebuie sa lucram la finete. Mai avem cateva antrenamente cu cate doua coborari si speram sa avem la concurs niste manse cat mai constante. M-as multumi cu un un top 20, indiferent de loc. Chiar si 20, adica sa ajung in mansa a patra”, puncteaza el.

”Ideea la bob nu e sa reactionezi, ci sa anticipezi ce urmeaza si sa fii pregatit pentru ce faci. Asta se invata in timp si cu multe coborari. Eu sunt norocos, am doar 19 ani”, mai spune Tentea.

Sursa: Comitetul Olimpic Roman

Fostul ofiter SRI Daniel Dragomir, un aprig contestatar al institutiilor de forta si in mod apecial al DNA si-a transformat platforma Romania 3.0 in Initiativa civica. Dragomir si-a prezentat lista membrilor din initiativa, printre ei numarandu-se si fostul primar al Pitestiului, Tudor Pendiuc.

Pe lista se mai afla Mircia Gutau, Nicusor Constantinescu, Silvian Ciuperca, Aristotel Cancescu- lideri politici care considera ca au dosare penale, jurnalistul Ovidiu Zara sau deputatul PSD Liviu Plesoianu, care si-a anuntat deja intentia de a candida la presedintie.

Iata anuntul facut de Daniel Dragomir:

Începând de astăzi, Inițiativa Civică România 3.0 – Demnitate, Suveranitate, Dreptate s-a organizat și este gata să se prezinte în fața românilor.

Aceștia suntem noi:

Liviu Pleșoianu
Marius Obreja
Vlad Moisescu
Ingrid Mocanu
Flori Maior
Paul Hitter
Dan Chitic
Aurelian Popa
Razvan Constantinescu
Mircia Gutău
Andrei Chiliman
Traian Galleguillos
Ovidiu Zara
Aristotel Căncescu
Marinela Zoica Dragomir
Sorin Strutinsky
Laura Vicol
Ovidiu Puțura
Daniel Caraman
Tudor Pendiuc
Nicușor Constantinescu
Cristi Anton
Silvian Ciupercă
Alexandru Anastasescu
Daniel Dragomir

Și lista este deschisă pe romania30.ro

Nu ne este frică.

Împreună vom distruge statul paralel și nedreptățile din România.
Cu Dumnezeu înainte vom elibera țara.
A venit vremea să scăpăm România de portocalele stricate.

 

Laura Codruța Kovesi a avut un discurs cu mai multe frânturi logice în conferința de presă susținută miercuri, în care a încercat să apere o serie de procurori după dezvăluirile apărute în ultimele zile în presă. Cea mai clară minciună a șefei DNA o vizează direct.
In actiunea disciplinara inaintata Sectiei de procurori a CSM – care va avea rol de instanta disciplinara, se arata ca expertizele tehnice efectuate asupra inregistrarii audio in care Kovesi (n.red-  șefa DNA) cerea “sa decapati institutional in dosarul ala cu casele si sa ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, nu s-a confirmat faptul daca din cuvinte izolate, scoase din context, s-au alcatuit fraze cu un alt sens decat cel intentionat de autoarea afirmatiilor, asa cum sustinea DNA, dar si Kovesi: “Concluziile de specialitate nu confirma ipoteza invocata in aparare de persoana cercetata, respectiv ca acestea au fost modificate prin juxtapunerea unor fragmente sau prin amestecarea unor fragmente reale cu sintagme obtinute prin colationare”, scrie Lumea Justiției.


Victimizare dejucată de Inspecția Judiciară
Și aceasta nu este singura minciună majoră. În încercarea de a se victimiza, Laura Codruța Kovesi a afirmat că de când a început asediul asupra DNA, a avut 15 dosare de cercetare disciplinară.
Îtr-un răspuns pentru STIRIPESURSE.RO, Inspecţia Judiciară afirmă că şefa DNA a fost cercetată disciplinat în doar două dosare în ultimul an, nu 15, aşa cum a afirmat Kovesi. Mai mult, Inspecţia contrazice şi afirmaţiile despre controalele de la DNA Ploieşti.

"În perioada ianuarie 2017- prezent, au fost identificate 2 lucrări în care s-a dispus începerea cercetării disciplinare faţă de doamna Laura Codruţa Koveşi, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La 12 ianuarie 2018 Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Koveşi în una din aceste lucrări, astfel că la 14 februarie 2018 pe rolul Inspecţiei Judiciare exista o singură lucrare în care doamna procuror şef să fie cercetată disciplinar.

Cu referire la controlul tematic desfăşurat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura teritorială Ploieşti vă comunicăm faptul că acesta a fost dispus de la 28 februarie 2017 şi a avut următoarele obiective:

- verificarea existenţei la nivelul serviciului a unor date şi informaţii cu privire la eventuale disfuncţionalităţi privind activitatea procurorului Mircea Negulescu.;

- determinarea modului în care, la nivelul serviciului, a fost asigurată monitorizarea articolelor din presa locală privind activitatea profesională şi conduita procurorului Mircea Negulescu, precum şi înştiinţarea Biroului de informare şi relaţii publice din cadrul Structurii Centrale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu privire la rezultatul monitorizării;

- identificarea eventualelor probleme semnalate, la nivelul serviciului, în activitatea de primire în audienţă a cetăţenilor şi de rezolvare a sesizărilor cu privire la îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către procurorul Mircea Negulescu.;

- determinarea modului în care au fost realizate, la nivelul serviciului, îndrumarea şi controlul activităţii desfăşurate de procurorul Mircea Negulescu.;

- identificarea măsurilor întreprinse de conducerea serviciului pentru preîntâmpinarea evoluţiei cazului privindu-l pe procuror Mircea Negulescu.

În paralel, Inspecţia Judiciară a declanşat mai multe proceduri disciplinare care au vizat activitatea sau conduita procurorului Mircea Negulescu.

Prin urmare, raportul de control cuprinde o analiza a măsurilor dispuse de conducerea DNA- ST Ploieşti în vederea preîntâmpinării evoluţiei cazului referitor la procurorul Mircea Negulescu şi nu o analiză a întregii activităţi a procurorilor de la DNA – ST Ploieşti", transmite IJ.

Filiala Argeș a Alianței Liberalilor și Democraților se pregătește de alegeri. Conferința județeană de alegeri va avea loc pe 11 martie, la ora 10.00, la Teatrul "Alexandru Davila" din Pitești.

Ne pregătim pentru Conferința județeană de alegeri. Vom avea peste 400 de delegați la nivel județean. Se va desemna noua echipă care va activa alături de noi timp de patru ani de zile, de acum înainte - Simona Brătulescu.

Solicitată să confirme declarația dintr-un ziar local în care a precizat că vrea să candideze pentru un loc în Camera Deputaților la viitoarele alegeri parlamentare, Simona Brătulescu, care va candida pentru o reconfirmare la conducerea organizației Argeș, a precizat că își dorește această poziție de deputat. Întrebată ce se va întâmpla cu Andrei Gerea, cel care este în prezent deputat și singurul parlamentar ALDE de Argeș, Brătulescu a spus zâmbind: lista rămâne deschisă!

Cum răspunsul s-a oprit aici, senatorul Varujan Vosganian, cel care a fost prezent la conferința de presă a ALDE după ce a participat la un eveniment la liceul Brătianu din Pitești, a încercat să salveze situația, el explicând că în Argeș ALDE are toate șansele ca la viitoarele alegeri parlamentare să obțină undeva la 12-15 procente, care ar trebui să asigure partidului cel puțin un post de senator și unul de deputat.

Deocamdată nu se știe dacă Andrei Gerea va intenționa să candideze la Senat sau va alege varianta la Camera Deputaților. În prezent, Andrei Gerea este chestor al Camerei Deputaților. Simona Brătulescu este vicepreședinte al CJ Argeș, post ocupat după ce Andrei Gerea a candidat la locale și pentru primăria Pitești, dar și pentru CJ Argeș, obținând un rezultat extrem de bun la Pitești, ceea ce a permis o negociere cu PSD pentru acest post. Simona Brătulescu i-a fost consilier parlamentar lui Andrei Gerea, dar și la ministerul Energiei, în perioada când vicepreședintele ALDE era ministru. Celălalt consilier de la minister al lui Andrei Gerea, Robert Tudorache ocupă acum funcția de secretar de stat, tot la Energie.

Andrei Gerea are și alte variante dacă dorește: la București sau chiar la Constanța, două organizații pe care le-a reconstruit aproape de la zero. De altfel, în prezent, Gerea este și președintele ALDE București. Singura problemă pentru ALDE în Argeș este că, fără Andrei Gerea, scorul partidului la nivel județean ar putea scădea extrem de mult, iar filiala ar risca să nu mai obțină nici măcar un mandat de parlamentar.

Informațiile Proarges.ro, confirmate încă o dată. Bogdan Pandelică va fi înlocuit de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Funcția este asimilată cu cea de secretar de stat și a intrat în evaluarea liderilor PSD. Nu se știe deocamdată dacă social-democrații argeșeni au fost cei care au cerut retragerea sprijinului politic pentru Pandelică în această funcție sau este o decizie a conducerii centrale.Conform surselor noastre, așa cum am anunțat încă de miercuri, PSD Argeș va susține ca în funcție să fie numit tot un argeșean, în persoana lui Marius Pârvu, consilier județean PSD și fost șef la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea.

Cert este că Bogdan Pandelică a evoluat de la seceretar de stat la Ministerul Economiei la cea de președinte al ANPC, funcție pe care a deținut-o inclusiv în guvernul tehnocrat. Practic, se poate spune că existența lui Pandelică în funcțiile înalte de la nivel central nu prea s-au datorat organizației județene. Ascensiuna sa a început din perioada în care Constantin Nicolescu era președintele PSD Argeș, însă de atunci, nu a existat nici măcar o declarație de apreciere din partea celorlalți lideri ai organizației la adresa lui Pandelică. De altfel, este foarte posibil ca Pandelică să nu fi avut anumite reacții pe măsură dorinței PSD în anumite situații, având în vedere mecanismele pe care această instituție le are la îndemână pentru a verifica anumite practici de pe piață care nu sunt corect. Cu toate acestea, anul trecut, Pandelică a ieșit în evidență cu un raport devastator la adresa băncilor.

Consiliul Județean Argeș își votează mâine bugetul. Consilierii liberali vor vota împotriva proiectului, nemulțumiți de zona de investiții și de funcționare.

Marius Postelnicescu, liderul grupului liberal din Consiliul Județean a anunțat că PNL va vota împotriva proiectului de buget pe anul acesta, buget pe care l-a catalogat ca fiind unul de subzistență. El a invocat în mod special lipsa unei viziuni coerente, dar și alocările reduse dedicate zonei de investiții atât în infrastructură, cât și în zona de sănătate. Postelnicescu spune că discuțiile din cadrul comisiilor specializate l-au convins că cei din conducerea Consiliului Județean nu au asigurate nici măcar fondurile pentru buna funcționare a instituției și a serviciilor subordonate. Foarte probabil, și consilierii PMP și PAM vor vota împotrivă, însă bugetul va trece dacă majoritatea PSD- ALDE va vota în masă în favoarea lui.

"Este un buget de subzistență. Cheltuielile de funcționare sunt dimunate, iar salariații nu vor mai avea obiectul muncii. La întrebările puse în comisia de buget-finanțe, din care fac parte, mi s-a răspuns că vor exista rectificări bugetare dacă vor fi încasări din cota defalcată din TVA. Aceste sume sunt însă condiționate de mediul economic, pentru care nu se face nimic. Sunt sub semnul întrebării și salariile multor angajați, atât din aparatul propriu, cât și din instituțiile subordonate" - Marius Postelnicescu.

Aflat la Pitești, vicepreședintele ALDE Varujan Vosganian a lansat un atac ironic la adresa Laurei Codruța Kovesi. Senatorul a subliniat că procurorul șef al DNA a făcut niște declarații pentru care nu a adus vreo probă concretă. Vosganian a subliniat că activitatea DNA din ultimii ani a decimat oamenii politici care au ajuns la un anumit nivel în plan profesional. El a făcut apel la o funcționare a instituțiilor de forță în conformitate cu legislația și Constituția.

Vosganian nu a evitat să vorbească chiar despre dosarul său, redeschis de mai multe ori. El a declarat că, atunci când a fost ministru al Economiei și al Finanțelor, a semnat documente pentru peste 200 de miliarde de euro, iar actele așezate unele peste altele ar atinge o înălțime mai mare ca un bloc de trei etaje. Dacă cineva ar vrea să găsească ceva, din atâtea documente, probabil că ar găsi.

Varujan Vosganian a punctat că declarațiile făcute de Kovesi în cadrul conferinței de presă de aseară nu reprezintă o repliere a acesteia. Mai mult, senatorul conchide că procurorul șef al DNA nu a adus nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor făcute și că așteaptă un raport al instituțiilor abilitate privind acuzele aduse în spațiul public la adresa acesteia, dar și a altor procurori care sunt acuzați de abuz în serviciu sau fabricare de probe.

 

Întors din concendiu, Klaus Iohannis intervine în scandalul momentului și îi ia apărarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi: Niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA

„Bună seara! Avem - oare a câta oară? - un scandal în spațiul public și cred că, de data aceasta, destul de multă lume se așteaptă să-mi expun opinia în această chestiune. Din punctul meu de vedere, lucrurile se pot rezuma la puține cuvinte. Niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze Direcția Națională Anticorupție și conducerea acestei direcții. După părerea mea, această încercare este una jalnică și neconvingătoare, iar opinia mea despre munca DNA o cunoașteți, dar îmi face plăcere să o repet. După părerea mea, Direcția Națională Anticorupție și conducerea DNA fac o treabă foarte bună, iar acest atac, sau această încercare de atac din partea unor penali, este de natură să îmi confirme că DNA face o treabă bună.

Am avut în această după-amiază o întâlnire despre care cred că este bine să știți. Am primit pe doamna Prim-ministru Dăncilă și pe domnul Președinte Dragnea aici, la Cotroceni. Această întâlnire a fost planificată încă din seara în care a avut loc depunerea jurământului din partea noului Guvern și rostul acestei întâlniri a fost de a defini cadrul colaborării instituționale între mine și noul Guvern. Am discutat, în cadrul acestei întâlniri, despre nevoia de colaborare în unele proiecte care sunt de importanță națională, și aș menționa câteva, pe care le-am și discutat. Primul și cel mai important: pregătirea pentru Președinția Consiliului Uniunii Europene. Al doilea mare program național este, evident, Centenarul. Centenarul nu este doar al cuiva, este al României și al românilor și cred că este nevoie de o coordonare a acțiunilor.

O chestiune punctuală a fost, de asemenea, discutată. I-am invitat pentru această toamnă, la un summit, pe mai mulți președinți din regiunea noastră, un summit care se numește „Summitul Celor Trei Mări” și aici, varianta optimală, e nevoie de colaborarea bună cu Guvernul. Și, da, am discutat și despre justiție, și despre ce s-a convenit cu ministrul Justiției și mi-am exprimat și nemulțumirea că există un nou scandal legat de justiție, mai exact de DNA, în spațiul public.

Doamna Prim-ministru mi-a relatat, foarte pe scurt, desigur, că a avut o discuție cu domnul ministru al Justiției, căruia îi  lasă mână liberă în ce privește această chestiune vizavi de DNA. Și, la puțin timp după aceea, ați putut urmări poziția ministrului Justiției care ne-a informat că ne va informa.

Dacă doriți, puteți să puneți câte o întrebare!"

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Bună seara! V-ați exprimat în această declarație de presă folosind sintagma „niște penali”. Aș vrea să vă întreb foarte specific cum definiți dumneavoastră această sintagmă „niște penali”? Vă referiți la persoane suspecte de anumite fapte penale? Vă referiți la persoane urmărite penal? Vă referiți la persoane inculpate sau la persoane condamnate definitiv? Pentru că, potrivit Constituției și legilor în vigoare, toate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Și, în acest context, aș vrea să vă întreb, când, în perioada mandatului dumneavoastră, pentru că potrivit Articolului 80, alin. 2 din Constituție, spune că „Președintele României veghează la buna respectare a Constituției și a funcționării autorităților publice.” Aș vrea să vă întreb, în ultimii 3 ani și 3 luni de când sunteți Președinte, când v-ați exercitat acest rol de mediere, veghind la buna respectare a Constituției, în condițiile în care procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție s-a constatat că a încălcat de două ori două decizii ale Curții Constituționale și când v-ați exercitat rolul de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate, când vorbim de buna funcționare a sistemului judiciar?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta a fost toată întrebarea? Sau mai e?

Jurnalist: Da, o întrebare din două părți: cu penalii și cu rolul Președintelui potrivit Constituției.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, asta cu penalii am explicat-o de suficiente ori, nu este cazul să revin, iar în chestiunea cu medierea s-a atins un subiect foarte serios și care îmi este foarte drag mie. De fiecare dată când apare o problemă publică, desigur, m-am implicat în felul în care am înțeles să o fac la momentul respectiv să fac medierea.

Jurnalist: Cum definiți dumneavoastră această sintagmă „niște penali”- inculpați, suspecți, urmăriți penali sau persoane condamnate definitiv, pentru că toate beneficiază, domnule Președinte, de prezumția de nevinovăție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Așa este. Mulțumesc!

Jurnalist: Referindu-mă în primul rând la întrebarea colegei mele, spuneați că v-ați exercitat acest drept, de a media, în diverse ocazii în mandatul dumneavoastră, cum anume ați mediat în acest scandal din Justiție între doamna Kövesi și cei între care există acest scandal, și dacă dumneavoastră nu vedeți o problemă reală în acest moment la Direcția Națională Anticorupție după apariția unor înregistrări extrem de grave, care arată legături între procurori din DNA și penalii despre care faceți dumneavoastră vorbire în declarația dumneavoastră? Și chiar dacă ați spus de multe ori că nu luați în serios acele înregistrări s-a dovedit că cele referitoare la procurorul Negulescu, spre exemplu, erau reale, nu erau făcături.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Justiția, după cum probabil vă amintiți, se înfăptuiește în sala de judecată. În această situație, nu mă vă chemat să meditez între DNA și persoane inculpate, nici nu este nevoie. În această speță, judecătorii își vor spune cuvântul, după care vom afla concluziile.

Jurnalist: Cu înregistrările?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: M-am exprimat destul de clar în prima parte.

Jurnalist: Cei doi factori importanți în această chestiune, ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader, care a făcut o declarație mai devreme, și doamna Kövesi, au fost chemaţi la Cotroceni la discuții, de exemplu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De exemplu, cu domnul ministru al Justiției voi avea în zilele următoare o discuție.

Jurnalist: Și cu doamna Kövesi nu simțiți nevoia?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă va fi nevoie, voi avea o discuţie şi cu doamna Kövesi, şi dacă tot va mai fi nevoie, e posibil să avem o discuție și în trei.

Jurnalist: Dacă veţi primi o propunere de revocare a doamnei Kövesi, de la domnul Tudorel Toader, sau vedeţi în acest moment elemente pentru revocarea doamnei Kövesi? Şi aici vreau să vă întreb, pentru că aţi primit de curând un raport de la Parlament care face referire inclusiv la doamna Kövesi, acel raport după analiza Comisiei pentru alegerile prezidenţiale, care spune că doamna Kövesi, pe atunci Procuror General, a fost acasă la un om politic şi a intervenit în alegeri.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am primit acel raport, este în studiu. Mulţumesc!

Jurnalist: Domnule Preşedinte, ministrul Justiției a spus în declarația de astăzi că la preluarea mandatului a primit promisiunea că nu vor exista presiuni politice în deciziile sale şi acest lucru se respectă şi acum. După întâlnirea pe care aţi avut-o astăzi şi cu doamna prim-ministru şi cu domnul Liviu Dragnea, aveți, împărtășiți opinia ministrului Justiţiei, aveţi încredere că această analiză a activității DNA şi a conducerii DNA se va face fără presiuni politice?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: V-am relatat care a fost poziția doamnei prim-ministru. În toată discuția pe care am avut-o în această după amiază, nu mi s-a părut că se fac presiuni asupra ministrului Justiției.

Jurnalist: Deci aveți încredere că decizia lui Tudorel Toader va fi una obiectivă şi nu una politică.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este un profesionist renumit și, cu siguranță, poziția cu care va ieși, atunci când va ieși, va fi bine fundamentată juridic.

Jurnalist: Bună seara! Domnule Preşedinte, aș vrea să vă întreb în legătură cu declarația pe care a făcut-o aseară doamna Kövesi și în care spunea că Inspecția Judiciară a declarat ca fiind false acele înregistrări în care ea ar fi cerut să se ajungă la Premier, acele înregistrări celebre cu decaparea. În realitatea, Inspecția Judiciară a declarat contrariul. În opinia dumneavoastră, ce legitimitate mai are un astfel de șef al unei structuri publice, în condițiile în care a mințit public în legătură cu un document oficial?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că vă referiți la chestiuni din auzite. Așa ceva nu comentez.

Jurnalist: Nu sunt din auzite. Procurorul șef DNA spunea că acele înregistrări în care se cerea decaparea dosarelor..

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că vă amintiți că nu comentez spusele altora. Îmi spun propriile lucruri.

Jurnalist: Înţeleg, dar cum comentați? Ce opinie aveți în legătură cu faptul că un șef de instituție minte în mod public.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu comentez deloc. Nu vă unde este minciuna și nu știu la ce vă referiți. Eu nu urmăresc toate poveştile de televizor.

Jurnalist: Un lucru spune doamna Kövesi, alt lucru spune Inspecția Judiciară. Acolo este minciuna.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc! Dacă mai are altcineva o întrebare.

Jurnalist: Atât dumneavoastră, cât și doamna Kövesi vă referiți la un atac concentrat al penalilor asupra justiției. În România, corupția este o amenințare la adresa securității naționale. Aș vrea să vă întreb dacă ați primit informări din partea serviciilor cu privire la această operațiune concertată de asalt asupra justiției. În cazul în care nu ați primit, nu vi s-ar părea că este o problemă, având în vedere, cum spuneam, că este o ameninţare la adresa siguranței naționale?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste informări pe care le primesc de la servicii au antetul „secret” sau „strict secret” și știți bine că nu pot nici să confirm, nici să infirm astfel de lucruri.

Jurnalist: Atunci, dacă nu doriți să răspundeți, v-aș întreba de ce l-ați chemat și pe domnul Dragnea astăzi la discuții, având în vedere că și dânsul este un „penal”, conform definiției dumneavoastră și vorbeați despre colaborarea cu Guvernul. Domnul Dragnea nu face parte din guvern.  Sau dacă ați dorit să vorbiți si cu șefii Parlamentului, de ce nu l-ați chemat și pe domnul Tăriceanu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aici trebuie să corectez un pic, apropo de chemat. Cu ocazia festivității de învestitură, am fost întrebat dacă după câteva zile de exercițiu al funcțiunii de Prim-ministru voi fi de acord să avem întâlnire între noi trei, și am fost de acord și astăzi am avut această întâlnire.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați reușit să parcurgeți stenogramele care au apărut în media în ultimele zile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.

Jurnalist: Și nu sunteți interesat de a le urmări?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.

Jurnalist: Ce așteptări aveți în momentul de față de la domnul ministru Tudorel Toader?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mai repetați, vă rog?

Jurnalist: Ce așteptări aveți...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ce așteptări?

Jurnalist: Da.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Așteptările uzuale pe care le am de la un ministru profesionist. Adică să trateze domeniul cu maximă seriozitate, competență, profesionalism și curaj.

Jurnalist: În contextul în care vedem acest atac al unor lideri PSD și al altor parlamentari PSD la adresa DNA și a șefei DNA, regretați faptul că ați acordat  a treia șansă PSD de a rămâne la guvernare, de a guverna țara după alegerile din 2016?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este un pic devreme pentru evaluare. Vă dați seama că astăzi am avut prima întâlnire cu doamna Prim-ministru de când a fost investită și va mai dura chiar un pic până când se poate face o analiză a guvernării.

Jurnalist: Din discuția de astăzi cu domnul Dragnea și cu doamna Dăncilă, cu cine ați discutat instituțional mai mult despre Ministerul Justiției și DNA? Cu doamna Dăncilă sau cum domnul Dragnea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:  Despre Ministerul Justiției am discutat cu doamna Prim-ministru, în mod natural și evident.

Jurnalist: Am remarcat că ați spus că ați avut prima întâlnire cu doamna Premier. Observ o schimbare a discursului în ceea ce privește relația instituțională cu puterea, am observat și o schimbare a discursului celor de la putere. V-aș întreba dacă ați condiționat cumva această bună colaborare instituțională cu puterea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu știu exact în ce sens înțelegeți dumneavoastră dacă am condiționat buna colaborare. Eu am colaborat cu toate guvernele și am prins suficiente. Cred că rolul Președintelui este și acesta, să înlesnească colaborarea cu Guvernul pentru a rezolva problemele țării, nu pentru a le complica. Asta, desigur, în măsura în care Guvernul abordează cu seriozitate și competență toate chestiunile de care răspunde.

Jurnalist: Mă refeream, de exemplu, la condiționări de genul bunului mers al justiției sau la modificări legislative la care dumneavoastră țineți și de care ați vorbit în repetate rânduri în trecut.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că nu trebuie să amestecăm lucrurile prea tare. Nu am vorbit despre legile justiției, nici nu am de gând să vorbesc cu Premierul despre o chestiune care este demult în cu totul altă fază. Legile justiției sunt în faza în care au fost contestate la Curte, retrimise la Parlament și la momentul oportun voi face declarații publice despre intențiile mele. Nu am nevoie de sfatul Guvernului în această chestiune și nici de colaborarea sau necolaborarea Guvernului.

Jurnalist: V-aș întreba dacă este corect, să spunem, în momentul de față, din ce ați vorbit până acum, că nu o veți revoca pe doamna Kövesi, având în vedere că sunteți mulțumit de activitatea DNA și ne spuneați că, dacă va fi nevoie, veți avea o întâlnire cu dumneaei și cu domnul Toader și, dacă va fi nevoie, și de o întâlnire în trei?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta cu revocarea constat că este o preocupare intensă în spațiul public. Momentan, sincer, nu văd motive de revocare. Dar, s-ar putea să existe unele pe care nu le cunosc eu și pe care le cunoaște ministrul Justiției. În acest caz, cu siguranță, domnul ministru va veni extrem, extrem de bine documentat, dacă ar solicita așa ceva. Încă o dată, acum nu cunosc motive de revocare. Cum s-a aflat că nu a existat niciun control la DNA, altul decât cel din vara anului trecut, despre care nu s-a mai auzit mare lucru, probabil s-a terminat cu bine. Nu a existat nici măcar o discuție la nivelul conducerii DNA, m-ar surprinde ca așa, cvasi peste noapte să apară motive serioase și bine fundamentate pentru o ipotetică solicitare de revocare.

Jurnalist: Aș vrea să vă întreb, pentru că e o întrebare la care nu ați răspuns. În momentul învestirii Guvernului Dăncilă, ați avut o discuție cu președintele PSD, Liviu Dragnea. Ce ați discutat în acele minute?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am avut într-adevăr, o discuție scurtă și confirm cele relatate la momentul respectiv în spațiul media. A fost o discuție scurtă, în două puncte, despre vizita mea pe care urma să o fac la Bruxelles, foarte scurtă, și am convenit această întâlnire cu doamna Prim-ministru.

Jurnalist: Cum vedeți finalizat acest scandal din jurul DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cum îl văd finalizat? Se va finaliza singur, pentru că după un timp, lucrurile vor merge mai departe. Nu știu câte casete și câte ore de înregistrări o să mai prezinte cei care le-au prezentat până acum, dar nu contează. Acest film l-am mai văzut acum cred că aproximativ un an de zile, tot așa cu un inculpat care a dispărut și au început să apară casete de înregistrări și alte lucruri. Eu cred că aceste chestiuni trebuie lăsate justiției pentru clarificare.

Jurnalist: Au mai fost alte dezvăluiri pe care le-a făcut și Liviu Dragnea, chiar va fi deschisă o comisie de anchetă în Parlament, referitor la Serviciul pentru Protecție și Pază, Lucian Pahonțu este acuzat de Președintele PSD că ar fi folosit această instituție pentru a obține informații în mod ilegal despre demnitari.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am auzit vehiculându-se astfel de chestiuni în spațiul public. Mie nu mi-a relatat așa ceva. Dacă veni vorba, am o opinie destul de clară și despre SPP și activitatea SPP, începând de la director până la ultimul angajat. SPP este un corp de profesioniști care fac o muncă foarte bună, foarte grea. Îi apreciez pentru munca pe care o depun, și nu numai eu, și mulți alții îi apreciază. De exemplu, Organizația Națiunilor Unite apelează frecvent la SPP pentru protecţia unor demnitari care sunt trimiși în zone complicate. Parcă și în Parlament există așa, o intenție de a forma ceva, un fel de comisie pentru a verifica această activitate. Activitatea SPP și a conducerii SPP este analizată de CSAT, iar acest demers în Parlament mi se pare, dacă îmi permiteți să mă exprim un pic mai informal, așa o aflare în treabă politicianistă. Fiindcă dacă s-ar fi vrut să se analizeze activitatea SPP, se putea face fără probleme în comisiile de apărare, conform legii.

Jurnalist: Poate puteți lămuri o întrebare care circulă în spațiul public. Dacă dumneavoastră ați primit informații de la Lucian Pahonţu, informații care să exceadă cadrul legal.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu am primit. Nici nu am solicitat astfel de informații sau informări. Eu am o relație instituțională bună, corectă, cu toată lumea din subordinea mea și nu i-aș expune la așa ceva.

Jurnalist: Dumneavoastră ați afirmat că sunteți mulțumit de activitatea DNA. Legat de activitatea DNA, dumneavoastră, în decursul acestor ani, ați venit și cu o Strategie Națională de Apărare, în care ați inclus problema defrișărilor. Tot la fel de bună este activitatea DNA în momentul în care, de atâția ani, se discută, există plângeri la nivelul Direcției Naționale Anticorupție și nu există niciun dosar legat de tăierile ilegale, de tot ce înseamnă această problemă la nivel național?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Îmi amintesc de o afirmație a doamnei  ministru Pană, înainte să plece din motive de sănătate de la minister, că lucrurile au luat o turnură foarte pozitivă și că aceste defrișări ilegale sunt sub control și datorită legii promovate de domnia sa. Am luat aceste chestiuni de bune.

Jurnalist: Domnule Președinte, având în vedere că s-au exprimat mai multe...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu vă supărați, fu vorba de o întrebare, dumneavoastră v-ați epuizat timpul de întrebare. Mulțumesc!

Jurnalist: Ceilalți colegi au avut mai multe întrebări.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc.

Jurnalist: Domnule Președinte, potrivit articolului 80, alineatul 2, din Constituția României, care se numește, specific, "Rolul Președintelui", adică rolul dumneavoastră, alineatul 2 spune că trebuie să vă exercitați rolul de mediator atât între puterile statului, cât și între autorități și societate. Societatea discută de câteva săptămâni despre niște lucruri petrecute în niște instituții de Parchet, și mă refer aici la Serviciul Teritorial Ploiești al Direcției Naționale Anticorupție, în care atât justițiabilii, nu penalii, cât şi procurorii, discută despre niște probe false, care ar trebui să existe în dosarele penale. Aș vrea să vă întreb, pentru că certificarea acestor probe false este făcută atât în ordonanța procurorilor DNA Ploiești, cât și în încheierea instanțelor de judecată, aș vrea să vă întreb, ca mediator în societate, între societate și puterea judecătorească, dacă considerați că buna funcționare a justiției, echilibrată, independentă, stă în prezentarea în instanțe de probe false, domnule Președinte.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: O întreb pe doamna Consilier de Stat Bârsan dacă mai sunt colege sau colegi jurnaliști care nu au pus acea întrebare, să îi îndrume spre microfon. Mulțumesc!

Jurnalist: Deci nu îmi răspundeți la această întrebare referitoare la probe false prezentate în instanțele de judecată de către procurori, domnule Președinte? Adică acuzarea, reprezentanții statului român pe care îi reprezentați și dumneavoastră?

Jurnalist: Ca să nu fie niciun dubiu, aș vrea să vă rog să ne precizați ce anume înseamnă sintagma „nişte penali" și să ne spuneți dacă președintele PSD, Liviu Dragnea, poate fi considerat penal?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste chestiuni le-am explicat cu alte ocazii și mai devreme astăzi, mulțumesc.

Jurnalist: Domnule Președinte, în contextul ultimelor evoluții de pe scena politică, dar și după întâlnirea pe care ați avut-o astăzi cu premierul și cu președintele PSD, cât de aproape sunteți de declanșarea acelui referendum pe tema justiției pe care l-ați anunțat încă de anul trecut?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Deocamdată cred că trebuie lămurite legile justiției, care sunt în procedură parlamentară, respectiv, de punere de acord cu decizia Curții Constituționale, după aceea vor ajunge, probabil, la mine, după care, dacă mai sunt neclarități sau puncte unde e nevoie de o aplecare asupra unei modificări, voi face anunțurile respective şi după aceea, dacă este cazul, putem să discutăm și de altceva.

Jurnalist: Domnule Președinte, în mod punctual, în cazul în care va exista o cerere de revocare a Procurorului Șef din partea ministrului, veți ține cont de avizul consultativ al CSM?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: CSM s-a dovedit a fi o instituție foarte dedicată, cum și în Constituție scrie, în sensul garantării și întăririi independenței justiției și ca atare, iau toate demersurile CSM foarte în serios. Vă mulțumesc tuturor, vă doresc o seară bună!

Declarația președintelui Iohannis vine în contextul scandalului privind DNA și după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va prezenta în plenul Parlamentului raportul privind activitatea DNA, a Ministerului Public și a DIICOT.

"Distinct de raportul pe care îl voi prezenta în Parlament, săptămâna următoare, în cursul zilei de joi, la o oră pe care o voi anunța în timp util, voi face o informare de presă în care voi prezenta conținutul și concluziile raportului cu referire la activitatea DNA", a spus ministrul Justiției. Tudorel Toader a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.

În cadrul ședinței Colegiului Prefectural a revenit în discuție problema transportului în comun între Pitești și localitățile limitrofe, după ce în sală și-a făcut apariția primărița orașului Ștefănești, Jenica Dumitru, însoțită de consilierii locali și de câțiva localnici.

VO: Primarul comunei Albota, Ion Dumitru, a explicat că CJ Argeș nu poate rezolva problema transportului până nu se modifică legislația în vigoare. Edilul și-a exprimat din nou nemulțumirea vizavi de absența parlamentarilor de Argeș la ședințele Colegiului Prefectural.
Vicepreședintele Asociației Comunelor din România, primarul Ion Dumitru, din Albota, le-a transmis un mesaj foarte dur la ședința de azi a colegiului prefectural. Prefectul Emilian Dragnea a promis că din martie va organiza ședințele de colegiu prefectural vinerea, când parlamentarii au un program mai lejer și pot participa.

 

Meteo

Cannot get Pitesti location id in module mod_sp_weather. Please also make sure that you have inserted city name.